ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 04 februarie 2025

Deliberând asupra cauzei având ca obiect recursurile în casație formulate de inculpații S.C. A. S.R.L. și B. împotriva deciziei penale nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 3719/21.12.2023 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. x/2021, în baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpaților C., D. și E., pentru săvârșirea infracțiunii de comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, prev. și ped. de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale comise la data de 18.12.2018) și a art. 77 lit. a) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (1) și art. 6 C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 17 alin. (2) C. proc. pen., art. 153 C. pen. și art. 154 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale și s-a încetat procesul penal față de inculpații S.C. A. S.R.L. și B., cu privire la infracțiunea de comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, prev. de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (5 acte materiale comise la data de 18.12.2018).

În baza art. 112 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea unor bunuri.

În baza 404 alin. (4) lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 255 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpata S.C. A. S.R.L. Săcălaz a articolor pirotehnice din categoriile F1, P1.

În fapt, s-a reținut, în esență că inculpații S.C. A. S.R.L. Săcălaz, B., C., D. și E., la data de 18.12.2018, au comercializat către persoane fizice/juridice articole pirotehnice din categoriile F2-F3, cu toate că în trei cazuri (numiții F., G. și H.) nu dețineau nicio autorizare în acest sens, iar în două cazuri (SC I. S.R.L. Cluj-Napoca și J.) dețineau autorizație doar pentru categoria F1, aspect care trebuia verificat de către comerciant în momentul perfectării operațiunilor comerciale.

Împotriva sentinței penale nr. 3719/21.12.2023 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. x/2021, au declarat apeluri, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpații S.C. A. S.R.L. și B., dosarul fiind înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 15.01.2024.

Prin decizia penală nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., s-au respins, ca nefondate, apelurile declarate Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și inculpații S.C. A. S.R.L. și B. împotriva sentinței penale nr. 3719/21.12.2023 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. x/2021. În temeiul art. 275 alin. (2), (4) C. proc. pen., au fost obligați inculpații S.C. A. S.R.L. și B. la plata sumei de câte 400 RON fiecare, cheltuieli judiciare parțiale către stat în apel, în rest cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina statului conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen.

Decizia penală nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a fost comunicată, printre alții, către inculpații S.C. A. S.R.L. și B. la data de 24.04.2024, filele x și 82.

Pentru inculpații S.C. A. S.R.L. și B. termenul s-a împlinit la data de 24.05.2024, în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală au declarat recurs în casație inculpații S.C. A. S.R.L. și B. la data de 13.05.2024.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara la data de 17.05.2024 și inculpaților E. la data de 21.05.2024, C. la data de 21.05.2024 și D. la data de 20.05.2024.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 10.09.2024, dată la care s-a dispus amânarea cauzei la data de 24.09.2023, în vedere întocmirii raportului.

În cuprinsul cererii de recurs în casație formulată, inculpații au invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., și au solicitat în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea recursului în casație și achitarea pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., dispunându-se și înlăturarea dispoziției de confiscare și restituirea tuturor articolelor pirotehnice către societatea A..

S-a susținut că pornind de la norma de incriminare, trebuie verificat în primul rând dacă articolele pirotehnice din categoriile F2 și F3 reprezintă "articole pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni", iar răspunsul este negativ. Pe de altă parte, trebuie verificat dacă preluarea unor comenzi de articole pirotehnice, fără ca predarea acestora să fi avut loc, reprezintă un act consumat de comercializare, dat fiind faptul că în cazul acestei infracțiuni tentativa nu se pedepsește, răspunsul fiind și în acest caz negativ

Cu privire la primul aspect invocat, s-a apreciat că, raportat la prevederile legale, articolele pirotehnice din categoriile F2 și F3 nu reprezintă "articole pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni".

Pentru a ajunge la această concluzie, s-a menționat că nu trebuie să ne raportăm la prevederile H.G. nr. 536/2002, astfel cum au procedat ambele instanțe, chiar dacă instanța de apel într-o mai mică măsură, ci la dispozițiile ulterioare și diferite ale H.G. nr. 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piața articolelor pirotehnice, context în care trebuie să prevaleze prevederile celui din urmă act normativ, acesta având rolul de a armoniza condițiile de comercializare a produselor cu legislația UE, după cum se arată în preambul. Or, raportat la H.G. nr. 1102/2014, articolele pirotehnice din categoriile F2 și F3 nu pot constitui obiect material al infracțiunii prevăzute de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, deoarece doar categoriile F4, T2 și P2 sunt destinate a fi utilizate exclusiv de pirotehnicieni, conform H.G. nr. 1102/2014. La această concluzie se ajunge coroborând dispozițiile art. 4 lit. f), art. 11, art. 12 (în special lit. d), art. 13 (în special lit. b), art. 14 (în special lit. b), art. 33 lit. d) și art. 34 lit. b), care statuează că reprezintă "articole pirotehnice destinate a fi utilizate de pirotehnicieni" numai categoriile 2 F4, T2 și P2, în vreme ce categoriile celelalte nu se regăsesc în enumerarea specifică a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate numai de pirotehnicieni și nu pot face astfel parte din conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute de articolul 37 lit. c) din Legea nr. 126/1905.

Faptul că pirotehnicienii pot utiliza, în mod evident, orice categorie de articole pirotehnice, inclusiv din clase cu un risc mai scăzut, nu poate fundamenta o altă concluzie, căci gradul de pericol social ce caracterizează infracțiunea în discuție este atins doar în măsura în care este vorba de articole pirotehnice destinate a fi folosite exclusiv de către aceștia, respectiv din categoriile F4, T2 și P2. Concluzia nu poate fi diferită nici dacă ne raportam la prevederile art. 6 din H.G. nr. 1102/2014, cu toate că acest text instituie interdicția de vânzare către publicul larg a articolelor de divertisment din categoriile F2 și F3, aceasta nu echivalează cu extinderea categoriilor de articole pirotehnice ce constituie obiect material al infracțiunii în discuție, ci dimpotrivă. Această interpretare privind disocierea celor două forme de răspundere este singura care corespunde voinței legiuitorului, căci, în caz contrar, nu există vreo rațiune pentru care în prevederile art. 6 din H.G. nr. 1102/2014 să nu fie incluse și categoriile F4, T2 și P2, deși în mod evident acestea pot fi vândute doar pirotehnicienilor.

Prin urmare, se poate observa diferența majoră dintre reglementarea avută în vedere de instanțe (H.G. nr. 536/2002), dar care a fost modificată implicit printr-un act normativ ulterior de aceeași forță juridică (H.G. nr. 1102/2014), și reglementarea actuală, schimbarea de reglementare reflectând schimbarea opticii legiuitorului cu privire la antrenarea răspunderii penale. Astfel, în vreme ce art. 5 din H.G. nr. 536/2002 prevedea explicit că pot fi utilizate exclusiv de către pirotehnicieni categoriile 2, 3, 4, TI, T2 și P2, odată cu intrarea în vigoare a H.G. nr. 1102/2014 doar categoriile F4, T2 și P2 au rămas în categoria celor destinate a fi utilizate exclusiv de pirotehnicieni și care, astfel, pot constitui obiect material al infracțiunii analizate. Opinia exprimată în alineatele precedente se regăsește inclusiv în Punctul de vedere numărul 12288/2021 din 13 ianuarie 2022 formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de Resurse Umane și Documentare în cadrul analizei făcute privind conținutul infracțiunii menționate anterior, punctul de vedere reflectându-se în practica recentă a parchetelor (Ordonanța nr. 206/II-2/2023 din 15.11.2023 a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București).

Pe cale de consecință, din moment ce articolele pirotehnice din categoriile F2 și F3 nu constituie obiect material al infracțiunii prevăzute de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, se impune atât achitarea inculpaților, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, cât și restituirea acestora către societatea A. S.R.L., înlăturându-se dispoziția de confiscare. Pe de altă parte, acțiunea de comercializare, ca element material al infracțiunii, reprezintă operațiunea de vânzare a articolelor pirotehnice.

În vreme ce prima instanță a reținut în mod eronat incidența în cauză a prevederilor art. 1674 C. civ., pe care le-a preluat trunchiat, pentru a ajunge la concluzia că proprietatea s-a strămutat la cumpărător din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat, reținând că în cauză bunurile au fost vândute către clienți, existând astfel o comercializare, instanța de apel recurge la un alt argument, reținând la fila x din decizie că,nu există nicio rațiune pentru care prevederea "comercializarea către publicul larg" ar presupune nu doar încheierea contractului de vânzare-cumpărare, ci și transferul proprietății asupra articolelor pirotehnice prin predarea lor"Afirmația curții de apel vine în completarea ideii că transferul proprietății ține de executarea contractului, nu de încheierea lui.

Art. 1674 C. civ. are următorul conținut:

"Cu excepția cazurilor prevăzute de lege ori dacă din voința părților nu rezultă contrariul, proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit încă". Și din această perspectivă, fapta nefiind prevăzută de legea penală, întrucât transferul proprietății la cumpărător nu s-a realizat, se impune restituirea bunurilor către proprietarul A. S.R.L., societate autorizată să le dețină și din al cărei patrimoniu nu au ieșit, neexistând o stare de pericol care să justifice confiscarea.

Deși instanța de apel nu a folosit acest argument, s-a subliniat, totuși, că în mod neîntemeiat a reținut prima instanță încălcarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 126/1995, preluând astfel ideea nefundamentată a emitentului rechizitoriului. Astfel, articolul indicat prevede că "vânzarea articolelor pirotehnice se face numai de către persoanele juridice autorizate în acel sens și numai în locurile autorizate în condițiile legii", iar nu "către" (așadar, condiția autorizării se referă la vânzător, nu la cumpărător), cum greșit a înțeles procurorul din cadrul unității de parchet din Bacău și a cărui eroare s-a perpetuat și în prezentul dosar. Prin urmare, în condițiile în care societatea A. este autorizată conform art. 8 din Legea nr. 126/1995, nu se poate reține vreo încălcare din această perspectivă.

Referitor la admisibilitatea în principiu, s-a susținut că sunt îndeplinite toate condițiile legale prevăzute de art. 440 din C. proc. pen., inclusiv cea privind calitatea de inculpat ce formulează recurs în casație împotriva unei hotărâri prin care s-a dispus încetarea procesului penal, conform art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

Prin încheierea din 24 septembrie 2024, s-au admis în principiu cererile de recurs în casație formulate de inculpații S.C. A. S.R.L. și B. împotriva deciziei penale nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021, s-a trimis cauza Completului 2, în compunere de 3 judecători și s-a acordat termen la data de 05 noiembrie 2024, cu citarea recurenților-inculpați S.C. A. S.R.L. și B..

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte a constatat că cererea de recurs în casație formulată de inculpații S.C. A. S.R.L. și B. a fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. și îndeplinește și condiția de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casație.

Din examinarea cererii de recurs în casație a rezultat și îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicate denumirea societății, numele și prenumele (SC A. S.R.L. și B.) sediul și domiciliu și hotărârea care se atacă (decizia penală nr. 307/A din 18.04.2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, cererea fiind semnată de apărătorul inculpaților, avocat K., cu delegație aflată la dosarul cauzei, fila x.

Procedând la verificarea respectării dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., s-a constatat că recurenții au invocat cazul de recurs în casație prev de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., și au solicitat, în esență, achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii prin raportare la conținutul normelor reținute de instanțele de judecată.

Totodată, s-a reținut că în cauză prin sentința penală nr. 3719/21.12.2023 pronunțată de Judecătoria Timișoara, definitivă prin respingerea apelurilor, în baza art. 396 alin. (1) și art. 6 C. proc. pen., art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen., cu referire la art. 17 alin. (2) C. proc. pen., art. 153 C. pen. și art. 154 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a constatat intervenirea prescripției răspunderii penale și s-a încetat procesul penal față de inculpații S.C. A. S.R.L. și B., cu privire la infracțiunea de comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, prev. de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În raport cu motivele invocate întemeiate pe cazul de recurs în casație prev de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., având în vedere că în cauză, inculpații nu au invocat și pct. 8 din C. proc. pen., fiind dispusă o soluție de încetare a procesului penal și nu de achitare, în apel au solicitat achitarea în temeiul art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen. ceea ce echivalează cu o solicitare de continuare a procesului penal în condițiile în care la dosarul cauzei nu a fost identificat niciun act procesual sau procedural prin care inculpaților să le fi fost puse în vedere disp. art. 18 C. proc. pen., s-a apreciat că este îndeplinită condiția prev. de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., iar argumentele invocate se circumscriu cazurilor de recurs în casație prev de art. 438 alin. (1) pct. 7 și pct. 8 din C. proc. pen.

Examinând recursurile în casație formulate de inculpații S.C. A. S.R.L. și B. împotriva deciziei penale nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 433 din C. proc. pen., în calea extraordinară a recursului în casație, Înalta Curte de Casație și Justiție este obligată să verifice, în condițiile legii, conformitatea hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, iar, conform art. 447 din C. proc. pen., pe această cale instanța examinează exclusiv legalitatea deciziei recurate.

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, ce are ca scop verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Astfel, recursul în casație nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale aplicabile, pornind de la situația de fapt avută în vedere de instanța de apel.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală) vizează situațiile în care nu se realizează o corespondență deplină între fapta săvârșită și configurarea legală a tipului respectiv de infracțiune, fie pentru că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întrunește elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei (indiferent dacă vizează reglementarea în ansamblul său, sau modificarea unor elemente ale conținutului constitutiv). Potrivit art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării atunci când "în mod greșit s-a dispus încetarea procesului penal". Cazul de casare evocat este incident atunci când, în raport de actele și lucrările existente la dosar la data pronunțării hotărârii definitive, se constată reținerea eronată a unuia dintre impedimentele la exercitarea acțiunii penale, prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e)-j) C. proc. pen., și, în temeiul acestuia, pronunțarea unei soluții nelegale de încetare a procesului penal.

Față de cele reținute, Înalta Curte va examina cauza sub aspectul constatării intervenirii prescripției răspunderii penale și încetării procesului penal față de inculpații S.C. A. S.R.L. și B., cu privire la infracțiunea de comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, prev. de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. privind regimul materiilor explozive din perspectiva legii substanțiale, cele cinci acte materiale comise la data de 18.12.2018, mai precis, a corespondenței între faptele reținute în sarcina inculpaților și norma de incriminare, pentru a verifica dacă aceste fapte, așa cum au fost stabilită și reținută de instanța de apel, constituie infracțiunea, altfel spus, dacă aceste fapte sunt sau nu prevăzute de legea penală.

Înalta Curte constată că atât instanța de fond cât și instanța de apel au reținut aceeași situație de fapt, constând în aceea că inculpații S.C. A. S.R.L. și B., la data de 18.12.2018, au comercializat către persoane fizice/juridice articole pirotehnice din categoriile F2-F3.

Conform art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, constituie infracțiune comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

Articolele pirotehnice se clasifică, potrivit art. 11 din H.G. nr. 1102/2014, privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 931 din 19 decembrie 2014, după cum urmează: a) articole pirotehnice de divertisment; b) articole pirotehnice de scenă; c) alte articole pirotehnice.

Art. 12 statuează că articolele pirotehnice de divertisment se clasifică în următoarele categorii:a) categoria F1: articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc foarte scăzut și un nivel de zgomot neglijabil și care sunt destinate utilizării în spații restrânse, inclusiv articolele pirotehnice de divertisment destinate utilizării în interiorul clădirilor cu destinația de locuință; b) categoria F2: articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc scăzut și un nivel de zgomot scăzut și care sunt destinate utilizării în exterior în spații restrânse; c) categoria F3: articole pirotehnice de divertisment care prezintă un risc mediu, care sunt destinate utilizării în exterior în spații deschise vaste și al căror nivel de zgomot nu este dăunător sănătății umane; d) categoria F4: articole pirotehnice de divertisment de mare risc, cunoscute sub denumirea de "articole pirotehnice de divertisment de uz profesional", care sunt destinate utilizării exclusiv de către pirotehnicieni și al căror nivel de zgomot nu este dăunător sănătății umane.

Conform art. 13 articolele pirotehnice de scenă se clasifică în următoarele categorii:a) categoria T1: articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă care prezintă un risc scăzut; b) categoria T2: articole pirotehnice pentru utilizarea pe scenă, care sunt destinate utilizării exclusiv de către pirotehnicieni.

Potrivit art. 14 din același act normativ, alte articole pirotehnice se clasifică în următoarele categorii: a) categoria P1: articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment și articolele pirotehnice de scenă, care prezintă un risc scăzut; b) categoria P2: articole pirotehnice, altele decât articolele pirotehnice de divertisment și articolele pirotehnice de scenă, care sunt destinate manipulării ori utilizării exclusiv de către pirotehnicieni.

Așadar, potrivit dispozițiilor legale, singurele articole pirotehnice care sunt destinate utilizării lor exclusiv de pirotehnicieni sunt cele din categoriile F4, T2 și P2.

Aceeași concluzie rezultă și din dispozițiile art. 33, art. 34 din același act normativ. Astfel, conform art. 33, articolele pirotehnice de divertisment sunt însoțite, de asemenea, de cel puțin următoarele informații: a) categoria F1: după caz: "A se utiliza numai în exterior", alături de distanța minimă de securitate; b) categoria F2: "A se utiliza numai în exterior", alături de distanța sau distanțele minime de securitate, după caz; c) categoria F3: "A se utiliza numai în exterior", alături de distanța sau distanțele minime de securitate; d) categoria F4: "A se utiliza numai de pirotehnicieni", alături de distanța sau distanțele minime de securitate.

Potrivit art. 34: Articolele pirotehnice de scenă sunt însoțite, de asemenea, de cel puțin următoarele informații: a) categoria T1: după caz: "A se utiliza numai în exterior", alături de distanța sau distanțele minime de securitate; b) categoria T2: "A se utiliza numai de pirotehnicieni", alături de distanța sau distanțele minime de securitate.

Este însă adevărat că, în conformitate cu prevederile art. 6 din H.G. nr. 1102/2014 din motive de ordine și siguranță publică se interzic deținerea, utilizarea și/sau vânzarea către publicul larg a articolelor pirotehnice de divertisment din categoriile F2 și F3. Totodată, potrivit art. 18 din același act normativ producătorii, importatorii și distribuitorii pot pune la dispoziție pe piață exclusiv pirotehnicienilor următoarele articole pirotehnice: a) articole pirotehnice de divertisment interzise publicului larg din categoriile F2 și F3, potrivit prevederilor art. 6 și din categoria F4;b) articole pirotehnice de scenă din categoria T2 și alte articole pirotehnice din categoria P2.

De asemenea, potrivit art. 4 lit. f) din același act normativ, pirotehnicianul este o persoană care are cunoștințe de specialitate, autorizată să manipuleze și/sau să utilizeze pe teritoriul României articole pirotehnice de divertisment din categoria F2, F3, F4, articole pirotehnice de scenă din categoria T2 și/sau alte articole pirotehnice din categoria P2.

Însă nu orice încălcare a acestor dispoziții legale constituie infracțiunea prevăzută de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cerința esențială atașată elementului material al laturii obiective fiind aceea ca acțiunea de comercializare să vizeze articole pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni.

Examinând situația de fapt, astfel cum a fost stabilită de către prima instanță, confirmată și de instanța de apel, se constată că inculpații S.C. A. S.R.L. și B. nu au comercializat materiale care intră în obiectul material al infracțiunii, respectiv articole pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni respectiv F4, T2 și P2, ci articole pirotehnice din categoriile F2 și F3, pentru utilizarea cărora nu este necesară existenta calității de pirotehnician. Deși este interzisă vânzarea către publicul larg și a acestor categorii de articole pirotehnice, ele nu îndeplinesc condiția prevăzută de lege, aceea de a fi destinate utilizării de către pirotehnicieni, legiuitorul apreciind că o atare faptă nu prezintă gradul de pericol social pentru a fi sancționată penal.

Ca atare, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii prevăzută art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, impunându-se achitarea celor doi inculpați în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

În final, se constată că instanțele de fond și apel au dispus confiscare specială, conform art. 112 lit. b) din C. pen., potrivit căruia sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor.

Având în vedere că articolele pirotehnice nu fac parte din categoria celor care intră sub incidența elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, se impune schimbarea temeiului măsurii de siguranță a confiscării speciale din art. 112 lit. b) din C. pen. în art. 112 lit. f) din C. pen., fiind supuse confiscării bunurile a căror deținere este interzisă de legea penală.

Pentru considerentele expuse, în baza dispozițiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile în casație declarate de împotriva deciziei penale nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Va casa, în parte, decizia recurată și sentința penală nr. 3719 din 21 decembrie 2023, pronunțată de Judecătoria Timișoara și, în rejudecare:

În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., va achita pe inculpații S.C. A. S.R.L. și B. pentru săvârșirea infracțiunii de comercializare către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, prevăzută de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale comise la data de 18.12.2018).

Va schimba temeiul măsurii de siguranță a confiscării speciale din art. 112 lit. b) din C. pen. în art. 112 lit. f) din C. pen.

Va menține măsura de siguranță a confiscării speciale

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare în fond, apel și recurs în casație, vor rămâne în sarcina statului.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 180 RON, va rămâne în sarcina statului și se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile în casație declarate de inculpații S.C. A. S.R.L. și B. împotriva deciziei penale nr. 307/A din data de 18 aprilie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția penală, în dosarul nr. x/2021.

Casează, în parte, decizia recurată și sentința penală nr. 3719 din 21 decembrie 2023, pronunțată de Judecătoria Timișoara și, în rejudecare:

În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achită pe inculpații S.C. A. S.R.L. și B. pentru săvârșirea infracțiunii de comercializare către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate de către pirotehnicieni, prevăzută de art. 37 lit. c) din Legea nr. 126/1995, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (5 acte materiale comise la data de 18.12.2018).

Schimbă temeiul măsurii de siguranță a confiscării speciale din art. 112 lit. b) din C. pen. în art. 112 lit. f) din C. pen.

Menține măsura de siguranță a confiscării speciale.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate care nu contravin prezentei.

Cheltuielile judiciare în fond, apel și recurs în casație, rămân în sarcina statului.

Onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați, în cuantum de câte 180 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 04 februarie 2025.