ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 577/2024

Ședința publică din data de 28 noiembrie 2024

Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:

Prin cererea formulată la data de 14 octombrie 2024, prin avocat A., înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 21 octombrie 2024, sub nr. x/2024, petenta B. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași, susținând că există suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților și ca urmare a pericolului de tulburare a ordinii publice.

În argumentare, apărarea a arătat, în esență, că, prin rechizitoriul nr. x/2024 din 12 august 2024 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași Iași, petenta B. a fost trimisă în judecată pentru pretinsa săvârșire a unei infracțiuni de tentativă de omor.

La momentul la care se presupune că ar fi fost săvârșită infracțiunea, petenta avea calitatea de avocat în Baroul Iași, pe care o are și la acest moment.

Referitor la împrejurărilor cauzei, apărarea a susținut că în dosarul care face obiectul cererii de strămutare este judecată o pretinsă tentativă de omor comisă pe fondul unui eveniment rutier care a generat ample reacții publice atât din partea societății civile, cât și din partea unor persoane publice.

Mediatizarea a fost preluată și de presa națională, însă este evident faptul că în alte localități nu există aceeași rezonanță socială a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată petenta, în condițiile în care cetățenii sunt de regulă interesați de ceea ce se întâmplă în propria urbe. Imaginea creionată petentei atât de presa locală, cât și de către acuzare, este aceea a unei "vânătoare de motocicliști", o persoană profund rău-voitoare care a căutat să se răzbune pe o categorie aparte de participanți la trafic.

Or, aceste împrejurări nu doar că nu sunt susținute de nicio probă, dar au fost contrazise în mod direct prin probatoriile administrate în apărare, atât judecătorul de drepturi și libertăți (în faza de urmărire penală), cât și judecătorul de cameră preliminară (în faza de cameră preliminară) reținând faptul că aceste aserțiuni nu pot fi confirmate.

Opinia publică, însă, ca organism ce reacționează la stimuli bazați pe emoție colectivă și nevoia de aplicare a unei justiții sociale, nu operează cu același standard probator cu care operează instanțele de judecată, fiind extrem de greu (dacă nu chiar imposibil) de a nu oferi acesteia imaginea reală a petentei și de a accepta faptul că ceea ce s-a întâmplat în seara zilei de 30 mai 2024 nu a fost decât un regretabil accident rutier, iar nu o execuție publică a unui motociclist.

În aceea ce privește calitatea părților, apărarea a susținut că dosarul care face obiectul cererii de strămutare, aflat pe rolul Curții de Apel Iași, cunoaște o amplă mediatizare (mai cu seamă în presa locală) și o lipsă generală de obiectivitate a relatărilor și virulență a publicațiilor, tocmai din pricina calităților persoanelor ce sunt părți în prezenta cauză, în special, a calității de avocat pe care o are petenta.

Astfel, din înscrisurile depuse în susținerea cererii de strămutare reiese cum o serie de publicații (C., D., E., F., etc.) susțin o amplă și concentrată campanie de denaturare a adevărului și de discreditare a petentei, toate acestea având drept scop inflamarea, în mod intenționat, a opiniei publice și crearea unor presiuni mediatice asupra judecătorului cauzei.

Or, dincolo de rolul presei de "câine de pază" al democrației într-un stat de drept și dincolo de dreptul la informație (principii fundamentale ce nu au legătură cu scopul articolelor menționate anterior), este evident că maniera de redactare a acestor articole nu face decât să creeze o presiune asupra judecătorilor instanței ieșene, care, fiind exercitată pe o perioadă îndelungată de timp, poate conduce, în mod involuntar, la pronunțarea unor soluții pe fondul cauzei care să conveargă cu dorințele principalelor trusturi de presă locale.

Chiar dacă judecătorii în cauză nu resimt, în mod personal, presiunea creată asupra lor prin intermediul unor campanii de presă bine orchestrate, în mod obiectiv, toate aceste incursiuni în desfășurarea actului de justiție sunt apte a-i crea petentei inculpate B. adevărate temeri cu privire la dreptul său la un proces echitabil.

Având în vedere toate aceste presiuni, este justificată temerea petentei referitoare la faptul că judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași ar putea pronunța o soluție injustă, pripită, care să nu reflecte întocmai realitatea celor întâmplate, ci care să urmărească, în principal, satisfacerea opiniei create de trusturile de presă de la nivel local.

În plus, prin prisma calității de avocat, petenta a avut contact cu toți judecătorii din cadrul Curții de Apel Iași, pledând în fața acestora pentru diverși clienți. Or, având în vedere existența unor interacțiuni anterioare profesionale între judecătorii instanței și petentă, fapt ce poate crea, cel puțin la nivel abstract, o serie de preconcepții, judecarea cauzei în județul Iași constituie o situație procesuală nefirească.

Aceasta, în condițiile în care presiunile exercitate de către principalele trusturi de presă de la nivel local nu fac decât să inflameze opinia publică cu privire la necesitatea pedepsirii petentei B. și să pună o presiune suplimentară pe judecătorii ce vor soluționa cauză.

De altfel, inclusiv pe platforma de socializare G. și pe grupurile de H. a existat și există o preocupare constantă a opiniei publice cu privire la parcursul procesual al dosarului, fiind expusă dorința de "răzbunare" pentru evenimentul din data de 30 mai 2024.

Or, aceste acțiuni exterioare actului de justiție sunt apte a afecta aparența de imparțialitate și de o face pe petentă să simtă că în cauză este mai degrabă supusă unui oprobriu public, iar nu unei judecăți echitabile.

Altfel spus, prin campaniile de presă și atacurile la persoana petentei este afectată aparența de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Iași.

În ceea ce privește pericolul de tulburare a ordinii publice, apărarea a susținut că încă de la trimiterea în judecată a inculpatei, opinia publică a fost inflamată de trusturile de presă locale și de formatorii de opinie de pe platfirmele de socializare.

În concluzie, apărarea a susținut că, pentru a se înlătura absolut orice dubiu în ceea ce privește aparența de imparțialitate a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Iași și pentru a se evita tulburarea ordinii publice la momentul pronunțării unei soluții în cauză, este necesară judecarea dosarului de strămutat de către o altă curte de apel de pe teritoriul țării.

În anexa cererii, petenta a depus un set de documente aflat la dosar, care cuprinde: postări G. Iași: Info Trafic/Radare; articole de presă: B., "spaima motocicliștilor", vrea să scape de arest. Judecătorii nu i-au acceptat cererea. Ce urmează? -www. bzi.ro, 15 iunie 2024; Avocata acuzată de tentativă de omor în trafic nu renunță la visul ei! B. a apelat din noi la judecători! - www.x.ro, 25 august 2024; Avocata care a lovit intenționat cu mașina un motociclist rămâne în arest - www.x.ro, 7 august 2024; Decizie majoră pentru avocata care a lovit intenționat cu mașina un motociclist. Hotărârea ICCJ - www.x.com, 14 iulie 2024; Avocata B., arestată preventiv pentru 30 de zile, după ce a lovit intenționat cu masina un motociclist, în Iași - www.x.ro, 5 iunie 2024; Coincidență înspăimântătoare!Ce a postat B., avocata din Iași, înainte de a provoca accidentul cu motociclistul - www.romaniatv.net, 12 iunie 2024; Avocata acuzată că a dat intenționat cu mașina peste un motociclist, trimisă în judecată: "Tentativă de omor" - www.x.ro, 16 august 2024.

La data de 7 noiembrie 2024, Curtea de Apel Iași a transmis dovezile de încunoștiințare a părților prev. de art. 73 alin. (2) C. proc. pen., precum și referatul de informații prevăzut de art. 72 alin. (6) C. proc. pen., în cuprinsul căruia a făcut un amplu istoric al cauzei, indicând obiectul acesteia - verificările aferente procedurii camerei preliminare în cauza constituită ca urmare a sesizării instanței cu rechizitoriul nr. x/2024 din 12 august 2024 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, prin care s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatei B. (avocat definitiv în Baroul Iași), pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor, prev. de art. 32 alin. (1) raportat la art. 188 alin. (1) C. pen. și măsurile dispuse de instanță la fiecare termen de judecată, respectiv soluția pronunțată de judecătorul de cameră preliminară la termenul din 1 noiembrie 2024.

Curtea de Apel Iași nu a transmis, însă, și un punct de vedere asupra cererii de strămutare, limitându-se a comunica că lasă la apreciarea Înaltei Curți necesitatea și oportunitatea unei eventuale strămutări a cauzei.

Referatului de informații i-au fost atașate, în copie, rechizitoriul nr. x/2024 din 12 august 2024 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași; încheierile de ședință din 16 septembrie 2024, 14 octombrie 2024 și 28 octombrie 2024 și minuta încheierii din data de 1 noiembrie 2024, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Iași în dosarul obiect al cererii de strămutare.

La termenul fixat pentru judecarea cauzei, 28 noiembrie 2024, apărătorul ales al petentei și reprezentantul Ministerului Public au expus concluziile asupra cererii de strămutare, acestea fiind fidel redate în practicaua prezentei hotărâri.

****

Analizând cererea formulată de petenta B., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia, hotărârea din 1 octombrie 1982).

Demersul obiectiv a fost explicat de CEDO în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (Fey vs. Austria). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea judecătorilor care compun instanța trebuie analizată din perspectiva împrejurărilor cauzei, a calității părților și a pericolului de tulburare a ordinii publice.

Examinând, în aceste coordonate, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei și calității părților, existând, deopotrivă, și pericolul de tulburare a ordinii publice, Înalta Curte constată că afirmațiile petentei B. nu sunt susținute de elemente obiective, care să releve întrunirea cerințelor prevăzute de art. 71 din C. proc. pen.

În acest sens, constată că toate cele trei motive invocate în susținerea cererii de strămutare sunt fundamentate, în mod determinant, pe pretinsa mediatizare excesivă a cauzei, aspect care, însă, nu poate pune, în mod real, în discuție, imparțialitatea magistraților Curții de Apel Iași, în condițiile în care 5 dintre cele 7 articole atașate de petentă prezentei cereri au apărut în presă într-un interval de timp plasat anterior înregistrării dosarului în procedura de cameră preliminară (la data de 14 august 2024), iar celelalte 2 articole (din 16 și 25 august 2024), care au fost publicate imediat după sesizarea Curții de Apel Iași cu rechizitoriul nr. x/2024 din 12 august 2024 întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, cuprind exclusiv informații referitoare la acuzația concretă aduse petentei în cauză, respectiv, la căile de atac exercitate de această împotriva măsurilor preventive sub imperiul cărora se află și soluțiile pronunțate.

Or, chiar făcând abstracție de data publicării articolelor de presă atașate cererii de strămutare, se impune a se constata că, publicarea, în cotidiene locale sau regionale și/sau naționale, online sau scriptice, a unor articole vizând dosarul a cărui strămutare se solicită, în cuprinsul cărora, pe lângă informări privind stadiul dosarului și obiectul acuzației aduse petentei, se fac anumite comentarii referitoare la persoana acesteia, nu este aptă a susține eo ipso temerea că judecătorii Curții de Apel Iași nu pot da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei.

În virtutea specificului funcției deținute, magistrații au obligația de a-și îndeplini atribuțiile fără părtinire și cu respectarea dispozițiilor legale, indiferent de calitatea părților și împrejurările cauzei.

De altfel, în speță, așa cum s-a arătat, cererea de strămutare este fundamentată, în mod esențial, pe mediatizarea excesivă a dosarului, apărarea susținând că mass-media, în special cea locală, duce o campanie amplă și concertată de denaturare a adevărului și de discreditare a petentei, căreia i s-a creionat imaginea unei "vânătoare de motocicliști", toate acestea având drept scop inflamarea, în mod intenționat, a opiniei publice și crearea unor presiuni mediatice asupra judecătorului cauzei.

Corelativ, invocă și calitatea de avocat a petentei, susținând că în considerarea acesteia, B. a avut interacțiuni profesionale cu judecătorii Curții de Apel Iași, fapt ce poate crea, cel puțin la nivel abstract, o suspiciune de lipsă de imparțialitate a acestora în judecarea cauzei.

Altfel spus, susține că interesul manifestat, în special, de presa locală și preocuparea arătată, inclusiv pe platforma de socializarea G. și pe grupurile H., pentru parcursul dosarului în care a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de tentativă la omor, coroborată și cu împrejurarea că a exercitat calitatea de avocat în fața instanțelor ieșene, constituie aspecte de natură a afecta imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Iași.

Susținerile petentei sunt neîntemeiate.

În lipsa unor aspecte verificabile vizând așa-zisa afectare a obiectivității judecătorilor, ca urmare a presupusei presiuni mediatice exercitate asupra acestora prin maniera de prezentare a cauzei, în elementele sale esențiale și a petentei, în presa locală și/sau națională, respectiv ca urmare a calității de avocat deținută de aceasta, simpla invocare a unei suspiciuni în acest sens nu poate constitui temei pentru admiterea unei cereri de strămutare.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul dintre cazurile de recuzare prevăzute de lege, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a majorității judecătorilor, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica însă admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator obiectiv suspiciunea că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată.

În consecință, în lipsa unor elemente factuale verificabile obiectiv, apte să demonstreze sau măcar să ofere indicii vizând existența așa-zisei presiuni (în principal, mediatice, iar subsecvent, și conjuncturale, raportat la calitatea de avocat a petentei) la care ar fi supuși judecătorii Curții de Apel Iași și să susțină, deopotrivă, presupusele efecte negative ale acesteia în planul imparțialității magistraților învestiți cu soluționarea dosarului a cărui strămutare se solicită, susținerile petentei se plasează în sfera unor simple aserțiuni, fără susținere factuală.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentei B., simpla susținere că instanța Curții de Apel Iași nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat., urmând ca, potrivit art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petenta, în sumă de 90 RON, să fie suportat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024 al Curții de Apel Iași.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petenta, în sumă de 90 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 noiembrie 2024.