ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 6 februarie 2025

Asupra plângerii de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată:

La data de 09.11.2023, a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, sub nr. x/2023, plângerea formulată de petentul A. (procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău), prin care a solicitat efectuarea de cercetări pentru săvârșirea de către autori necunoscuți (procurori, lucrători de poliție judiciară sau personal auxiliar) a infracțiunilor de compromiterea intereselor justiției, prevăzută de art. 277 alin. (2) C. pen. și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, prevăzută de art. 304 alin. (1) C. pen., precum și față de jurnalistul B. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 304 alin. (2) C. pen.

În vederea cercetării aspectelor semnalate, în temeiul dispozițiilor art. 305 alin. (1) din C. proc. pen., la data de 10.11.2023, în cauză s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 277 alin. (2) C. pen. și art. 304 C. pen.

În fapt, în perioada 9.03.2020 - 28.01.2021, la nivelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a aflat în lucru dosarul nr. x/2020, instrumentat de procurorul A., din cadrul aceleiași unități.

În cauza respectivă au fost efectuate cercetări față de inculpatul C. pentru săvârșirea infracțiunilor de omor calificat, tâlhărie calificată, contrabandă calificată, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. (cauza privind uciderea, prin împușcare cu o armă letală de foc, a victimei O.C.I., în scara unui bloc din municipiul Bacă, faptă comisă în seara zilei de 9.03.2020); în această cauză, inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, iar ulterior acesta a fost condamnat la detențiune pe viață, pedeapsă rămasă definitivă la data de 7.06.2023.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău a fost primită o sesizare formulată de către numitul D., deținut în cadrul Penitenciarului Bacău, care arăta că a fost coleg de cameră cu C., care i-a spus că îi va oferi suma de 30.000 euro, dacă denunțătorul îi facilitează legătura cu o persoană dispusă să răpească copilul minor al procurorului de caz A., în scopul de a-l determina pe acesta să întreprindă orice demers în vederea modificării acuzației aduse lui C., într-un sens favorabil acestuia.

Sesizarea a fost înaintată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, unde a fost înregistrată cu nr. x/VIII/1/2023, la data de 28.06.2023, fiind trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, unde a primit nr. 237/VIII/A/2023. La data de 11.07.2023, lucrarea nr. 237/VIII/1/2023 a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, fiind înregistrată ca și cauză penală sub nr. x/2023, urmând a fi efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj judiciar, prevăzută de art. 279 C. pen.. La data de 12.07.2023, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, cu propunerea de preluare a cauzei; lucrarea a fost înregistrată cu nr. x/II/1/2023, fiind înaintată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 19.07.2023.

Prin ordonanța nr. 1394/C/2023 din 26.07.2023, cauza a fost preluată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În plângere, persoana vătămată A. arată că, la data de 16.10.20123, a luat la cunoștință despre un articol online în care erau dezvăluite informații existente în dosarul nr. x/2023 preluat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Totodată, acest articol făcea trimitere la un articol publicat pe pagina de internet www.x.ro, fiind menționat un link, unde se afla publicat articolul intitulat:

"Exclusiv/Fost combatant în Legiunea Străină condamnat pe viață pentru omor, acuzat că a ordonat răpirea familiei procurorului de caz", scris de către jurnalistul B. și publicat la data de 16.10.2023, ora 8:00.

După scurt timp, această știre a fost preluată de numeroase publicații centrale și locale, fiind mediatizată intens, cu precădere în perioada 16-18.10.2023, pe site-ul www.x.ro existând două știri distincte referitoare la acest subiect, în unul dintre acestea fiind citate informații din declarațiile celor doi deținuți audiați în cauză.

În opinia persoanei vătămate, întrucât prima știre a fost difuzată la data de 16.10.2023 în presa centrală, atunci cu siguranță autorul articolului a aflat informațiile din dosar la un moment temporal anterior foarte scurt, fiind bine cunoscut faptul că un jurnalist, când află o informație de interes mediatic crescut, o difuzează de îndată, întrucât există riscul ca un alt jurnalist de la o publicație concurentă să dețină aceeași informație și să o difuzeze primul. Astfel, reiese clar că, cel mai probabil difuzarea nelegală a fost efectuată fie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fie de către un lucrător de poliție delegat în cauză sau alt lucrător care a aflat despre datele din dosar, fie de către vreun membru din cadrul personalului auxilar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Inspectoratului General al Poliției Române.

Prin ordonanța nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunile de compromiterea intereselor justiției prevăzută de art. 277 alin. (2) C. pen. și divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice prevăzută de art. 304 alin. (1) C. pen., pretins comise de magistratul procuror E. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală sau de către alți magistrați ce au luat cunoștință în virtutea atribuțiilor de serviciu despre fondul dosarului privind sesizarea numitului D., întrucât faptele nu există.

Soluționând dosarul, procurul de caz a reținut, în esență, că în cauză nu există indicii privind săvârșirea de către magistrați a infracțiunilor sesizate, în urma administrării probatoriului neputându-se stabili, cu certitudine, existența infracțiunilor reclamate ca fiind săvârșite de magistratul procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care a instrumentat dosarul format în baza sesizării numitului D., sau de alți magistrați care au luat cunoștință despre fondul acestuia prin prisma atribuțiilor de serviciu.

Prin ordonanța nr. 234/II/2/2024 din 11 decembrie 2024 a procurorului șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, s-a dispus, în temeiul art. 339 alin. (2) C. proc. pen., respingerea plângerii formulate de petentul A. împotriva ordonanței nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, ca nefondată, soluția de clasare fiind temeinică și legală.

La data de 29 decembrie 2024, în baza art. 340 C. proc. pen., petentul A. s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, solicitând desființarea acesteia și trimiterea cauzei la procuror în vederea completării urmăririi penale.

Prin plângerea formulată, petentul a susținut, în esență, că nu a fost efectuată o anchetă efectivă, nefiind verificate aspectele pe care le-a sesizat, nu s-a procedat la audierea sa, astfel că nu și-a putut exprima punctul de vedere cu privire la obiectul cauzei și a propune eventuale probe.

Plângerea petentului a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub nr. x/2024.

Din examinarea actelor dosarului, reiese că în cauză s-au administrat înscrisurile și actele procesuale în legătură cu aspectele sesizate în plângere.

Din oficiu, nu a rezultat necesitatea administrării altor dovezi, raportat la aspectele reclamate, probatoriul fiind complet.

Examinând ordonanța atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art. 341 alin. (5)

1

C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție constată că plângerea formulată de petentul A. este nefondată, pentru considerentele expuse în continuare.

Potrivit dispozițiilor art. 340 alin. (1) C. proc. pen., "persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță".

Pe fondul plângerii, petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări penale în legătură cu divulgarea de informații nedestinate publicității existente în dosarul nr. x/2023, înregistrat la data de 3 august 2023 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică (format în urma sesizării formulate de către D., deținut în cadrul Penitenciarului Bacău), în care au fost efectuate cercetări față de suspectul C. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de "instigare la lipsire de libertate în mod ilega" prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 205 alin. (2) și alin. (3) lit. b) C. pen. și "ultraj judiciar" prevăzută de art. 279 C. pen., cauză în care petentul a avut calitatea de persoană vătămată.

În esență, petentul a reclamat că, informații din dosarul penal indicat au fost publicate în mass-media online, ceea ce a contribuit la compromiterea anchetei, susținând că difuzarea nelegală a fost efectuată fie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fie de către un lucrător de poliție delegat în cauză sau alt lucrător care a aflat despre datele din dosar, fie de către vreun membru din cadrul personalului auxilar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Inspectoratului General al Poliției Române.

Analizând cauza prin prisma motivelor de fapt și de drept, raportat la actele dosarului nr. x/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că soluția de clasare a cauzei privind plângerea formulată de petentul A., adoptată de parchet este legală și temeinică, având în vedere incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (faptele nu există).

Se reține că, în lipsa circumstanțierii conținutului concret al infracțiunilor reclamate de către petent, plângerea formulată exprimă, în esență, nemulțumirea acestuia față publicarea în mass-media online a unor informații existente în dosarul nr. x/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect cercetarea suspectului C. și, implicit față de modalitatea de instrumentare a cauzei, aspect care nu are, însă, aptitudinea de a atrage răspunderea penală, în lipsa indiciilor care să contureze existența unui raport juridic de drept penal.

În acest sens, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție are în vedere că, declanșarea cercetărilor față de o persoană pentru săvârșirea unei infracțiuni presupune ca din datele existente să rezulte elemente concrete de fapt care să conducă la bănuiala rezonabilă a săvârșirii unor fapte penale, ipoteză care nu s-a realizat în cauză.

Deși din punctul de vedere al petentului, criticile pe care le aduce sunt de natură a susține săvârșirea unei fapte penale, fie de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fie de către un lucrător de poliție delegat în cauză sau alt lucrător care a aflat despre datele din dosar, fie de către vreun membru din cadrul personalului auxilar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Inspectoratului General al Poliției Române, documentele administrate în cauză nu relevă vreun indiciu și nu sunt probe cu privire la un fapt concret, exterior și tendențios, care să fi fost săvârșit în speță, acuzațiile bazându-se exclusiv pe supozițiile petentului.

În concluzie, dat fiind conținutul concret al faptelor descrise în plângerea penală, în lipsa unor date, fapte și împrejurări care să se circumscrie conținutului infracțiunilor reclamate de petent, nu se impune reluarea și continuarea urmăririi penale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., Judecătorul de cameră preliminară va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, menținută prin ordonanța nr. 234/II/2/2024 din 11 decembrie 2024 a procurorului șef al aceleeași secții.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 601/76/P/2023 din 28 octombrie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală, menținută prin ordonanța nr. 234/II/2/2024 din 11 decembrie 2024 a procurorului șef al aceleeași secții.

Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din Camera de consiliu, astăzi, 6 februarie 2025.