ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 26 septembrie 2024

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată, la data de 18.06.2020, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, petentul A. a solicitat efectuarea de cercetări față de S.C. B. S.R.L., C. și D., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., fals informatic, prevăzută de art. 325 din C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 28.01.2020, pe site-ul www.x.ro au fost publicate o serie de acte de urmărire penală din dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Totodată, s-a învederat că, la data de 08.06.2020, în jurul orei 14:00, pe platforma de socializare E., de pe un profil fals al numitului A., creat de o persoană necunoscută, sub numele de utilizator x, au fost publicate fotografii cu actele medicale ale tatălui acestuia, F., acte ce fuseseră inițial depuse în probațiune, în dosarul penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, date preluate în vederea dezbaterii, în aceeași zi, la postul de televiziune G. (B. SRL) în cadrul emisiunii "Punctul culminant", la care au participat numiții H. (senior editor I.), J. (prezentator), K. (jurnalist) și un alt invitat.

S-a mai arătat că, la data de 10.06.2020, pe site-ul www.x.ro a fost publicat un al doilea articol cu titlul "o fi reală boala lui F.", în care era postat un link către www.cetățeanul.net, deținut prin persoana juridică D. de către numitul C., privind publicarea unui alt articol de către autorul "L.", cu titlul "E bolnav de demență judecătorul F.?", în care au fost analizate actele medicale susmenționate și invocată existența unei erori judiciare în cazul condamnării lui M..

La data de 07.08.2020 a fost înregistrată, sub nr. x/2020, plângerea numitului A. care a solicitat efectuarea de cercetări față de S.C. N. S.R.L. (www.x.ro), O. - administrator, P. - autor publicație și C. - autor publicație, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 367 din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., fals informatic, prevăzută de art. 325 din C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 28.07.2020, în jurul orei 23:00, o persoană necunoscută a creat un profil fals pe platforma de socializare E., sub numele de utilizator x, pe pagina căruia au fost postate fotografii aparținând numitului A. și a publicat un text prin care a făcut publice afecțiunile de sănătate ale persoanei vătămate F. și lista de medicamente prescrise de medicul de familie al acestuia.

La data de 29.07.2020, datele furnizate de profilul fals susmenționat au fost preluate de către publicația enational.ro pe site-ul vvww.national.ro în cadrul articolului intitulat Q. a împărțit dreptatea deși era bolnav psihic din anul 2016" și de către publicația online "I.".

La data de 30.07.2020, P. a publicat pe site-ul www.x.ro un articol cu același subiect, privind documentele medicale ale persoanei vătămate F., intitulat "Și mai grav pe lângă afecțiunile asociate demenței, judecătorul Ion Tudoran avea și polineuropatie diabetică", iar, la data de 31.07.2020, C., utilizând pseudonimul "L." a preluat informațiile antemenționate împreună cu mai multe înscrisuri medicale în articolul "Judecătorul F. suferea și de polineuropatie diabetică boală incompatibilă cu profesia de magistrat", publicat pe site-ul www.cetățeanul.net.

Așadar, petentul A. a arătat că toate aceste acțiuni ar fi avut drept scop favorizarea persoanei condamnate M. prin modalitatea obținerii unei stări de incompatibilitate a judecătorului care l-a condamnat și admiterea astfel a unei acțiuni de revizuire a hotărârii judecătorești.

Prin ordonanța nr. 270/P/2020 din 20.08.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Prin ordonanța nr. 270/P/2020 din 20.08.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus reunirea dosarului penal nr. x/2020 la dosarul penal nr. x/2020

Prin ordonanța nr. 270/P/2020 din 10.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, unde a fost înregistrat sub nr. x/2021.

Ulterior, în baza art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1) din Legea nr. 49/2022, dosarul nr. x/2020 a fost înaintat, pe cale administrativă, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, unde a fost înregistrat sub nr. x/2022.

Prin ordonanța nr. 2554/P/2022 din 20.05.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din Justiție, s-a dispus extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen.

Prin ordonanța nr. 2554/P/2022 din 25.06.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen., art. 46, art. 50, art. 58 și art. 63 alin. (1) raportat la art. 38 C. proc. pen., s-a dispus clasarea plângerilor formulate de persoana vătămată A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen., întrucât fapta nu există, iar, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 privind pe magistratul procuror R., întrucât nu există probe că infracțiunile imputate au fost săvârșite de către aceasta.

Totodată, prin aceeași ordonanță, s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, față de celelalte persoane indicate în actele de sesizare, inclusiv, avocatul S..

De asemenea, s-a dispus declinarea competenței a cauzei disjunse în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

Pentru a emite această soluție, procurorul a reținut că, din examinarea înscrisurilor de la dosar, în ceea ce privește infracțiunea de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen., nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă ale infracțiunii imputate constând în modalitățile alternative de introducere, modificare sau ștergere, fără drept, a unor date informatice, nici urmarea imediată a oferirii unor date necorespunzătoare adevărului.

Sub aspectul săvârșirii infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen. și favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen., din documentele aflate la dosar, nu a rezultat niciun element probator care să contureze pretinse acțiuni de inițiere, constituire, aderare sau sprijinire, sub orice formă, din partea vreunui magistrat implicat în activitatea de urmărire penală a dosarului nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, astfel cum au fost descrise în cuprinsul sesizării formulate, constatându-se astfel lipsa corespondenței între aspectele reclamate cu referire la magistrați și aspectele rezultate în urma cercetării penale efectuate în cauză.

În ceea ce privește presupusa săvârșire a infracțiunii de folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, s-a arătat că la dosar nu există probe care să contureze o acțiune concretă a organului de urmărire penală de transmitere a actelor medicale către persoane neautorizate.

Împotriva soluției de clasare dispusă prin ordonanța nr. 2554/P/2022 din 25.06.2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, la data de 23.07.2024, a formulat plângere petentul A., arătând, în esență, că procurorul de caz nu a efectuat cercetările care se impuneau, neefectuând o anchetă efectivă, iar, motivarea soluției prezintă grave fracturi de logică și raționament juridic.

Prin ordonanța nr. 145/II/2/2024 a procurorului șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă plângerea formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare dispuse prin ordonanța nr. 2554/P/2024 din 25 iunie 2024 a aceleiași unități de parchet.

Pentru a dispune astfel, procurorul ierarhic superior a reținut, în esență, că, cercetarea faptelor sesizate s-a făcut cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție, așa cum acesta este recunoscut de dispozițiile art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (11) din Constituția României și art. 4 din C. proc. pen., astfel încât, orice persoană împotriva căreia s-a formulat o sesizare este prezumată nevinovată până ce vinovăția sa va fi legal stabilită.

Împotriva acestor ordonanțe, în termen legal, a formulat plângere, conform art. 340 C. proc. pen., petentul A., arătând, în esență, că organele de urmărire penală nu au depus toate diligențele pentru aflarea adevărului în cauză și pentru tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate, sens în care a reluat aspectele învederate prin sesizarea adresată procurorului ierarhic superior.

Cauza a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, sub nr. x/2019, fiind repartizată aleatoriu spre soluționare Judecătorului de cameră preliminară ce formează completul C11 C. pen.

Analizând, în acest context, plângerea formulată de petentul A. pe baza actelor și lucrărilor dosarului, precum și prin prisma motivelor invocate, judecătorul de cameră preliminară constată că aceasta este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Verificând, actele dosarului, se constată că, la data de 18.06.2020, petentul A. a sesizat organele judiciare solicitând efectuarea de cercetări față de S.C. B. S.R.L., C. și D., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 din C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) din C. pen., fals informatic, prevăzută de art. 325 din C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000, constând în aceea că, la data de 28.01.2020, pe site-ul www.x.ro au fost publicate o serie de acte de urmărire penală din dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Totodată, în cuprinsul sesizării s-a învederat că, la data de 08.06.2020, în jurul orei 14:00, pe platforma de socializare E., de pe un profil fals al numitului A., creat de o persoană necunoscută, sub numele de utilizator x, au fost publicate fotografii cu actele medicale ale tatălui acestuia, F., acte ce fuseseră inițial depuse în probațiune, în dosarul penal nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, acestea fiind preluate, în aceeași zi, în vederea dezbaterii la postul de televiziune G. (B. SRL) în cadrul emisiunii "Punctul culminant", la care au participat numiții H. (senior editor I.), J. (prezentator), K. (jurnalist) și un alt invitat.

S-a mai menționat că, la data de 10.06.2020, pe site-ul www.x.ro a fost publicat un al doilea articol cu titlul "o fi reală boala lui F.", în care era postat un link către www.cetățeanul.net, deținut prin persoana juridică D. de către numitul C., privind publicarea unui alt articol de către autorul "L.", cu titlul "E bolnav de demență judecătorul Tudoran?", în care au fost analizate actele medicale susmenționate și invocată existența unei erori judiciare în cazul condamnării lui M..

Conform dispozițiilor art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, constituie infracțiune folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, dacă faptele sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Sintagma "informații ce nu sunt destinate publicității" are în vedere toate acele informații nepublice care pot fi de două categorii, și anume, informații clasificate care intră sub incidența Legii nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 248 din 12 aprilie 2002, și informații confidențiale pentru care există obligativitatea păstrării acestui caracter.

De asemenea, potrivit art. 12 lit. e) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare.

Așadar, pentru a se reține în sarcina intimatei R., procurorul care a instrumentat dosarul nr. x/2019 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, săvârșirea faptei reclamate, trebuie să se dovedească că a folosit, direct sau indirect informații care nu sunt destinate publicității sau că a permis accesul unor persoane neautorizate la astfel de informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

În speță, se observă că petentul T. a formulat plângere penală împotriva atât a judecătorului F., cât și a fiului acestuia, A., sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni de corupție, fals, infracțiuni contra înfăptuirii justiției și efectuarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția, cauza fiind înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, sub nr. x/2019, și repartizat spre soluționare procurorului R..

În cursul cercetărilor, procurorul de caz a dispus mai multe măsuri procesuale și întocmirea unor acte procedurale, între altele, și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect, precum și obținerea unor acte medicale privindu-l pe judecătorul F. de la mai multe unități spitalicești.

Totodată, în cadrul aceluiași dosar, urmare a unei cereri formulate de persoana vătămată T., procurorul R. a emis ordonanța nr. 1603/P/2019 din 11.10.2019 prin care a admis cererea de asistare a apărătorului ales la efectuarea oricărui act de urmărire penală, ordonanța fiind comunicată persoanei vătămate T..

Ulterior, în timp ce dosarul se afla în faza de urmărire penală, pe site-ul www.x.ro a fost publicat un articol intitulat "Tudoran ia calea penitenței", articol în cadrul căruia a fost atașată o imagine conținând ordonanța anterior menționată, iar, pe site-urile www.cetățeanul.net și www.x.ro au fost publicate o serie de articole cu privire la judecătorul F., conținând imagini ale unor acte medicale, reprezentând un bilet de ieșire din spital, în conținutul căruia au fost relevate diagnostice medicale și tratamentul aplicat pacientului.

În aceste coordonate și, totodată, reevaluând ansamblul actelor de urmărire penală, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți constată, la rândul său, că, în speță, nu se identifică probe certe din care să rezulte o acțiune concretă a intimatei, desemnată în calitate de procuror, să instrumenteze dosarul nr. x/2019, de transmitere a înscrisurilor medicale privindu-l pe numitul F., tatăl petentului, către persoane neautorizate.

Astfel, în ceea ce privește ordonanța din data de 11.10.2019 prin care fost admisă cererea formulată de persoana vătămată privind consultarea dosarului de către apărătorul ales al acesteia, se observă că aceasta a fost comunicată persoanei vătămate, neputând fi urmărit astfel parcursului respectivului înscris, aceeași fiind și situația actelor medicale apărute pe unele site-uri în mediul on line, acestea fiind, inițial, înregistrare la unitatea spitalicească emitentă, iar, ulterior depuse la dosar, atât de către avocat S., cât și ca urmare solicitării formulate de către procurorul de caz către spital.

Ca atare, având în vedere că, la dosar, nu există probe că intimata R. a săvârșit faptele imputate, se constată că incidența temeiului de clasare prevăzut de art. 315 alin. (1) lit. b) raportat la art. 16 alin. 1it. c C. proc. pen. a fost corect reținută prin ordonanța de clasare atacată în prezenta cauză.

Pe de altă parte, se observă că, în speță, cercetările nu au fost finalizate, ci procurorul de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat doar că lipsesc probe privind săvârșirea faptei de către o persoană care ar atrage competența acestei unități de parchet, motiv pentru care, a declinat cauza la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru continuarea cercetărilor față de celelalte persoane indicate în cuprinsul plângerii formulate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea 78/2000.

Sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen., Judecătorul de cameră preliminară reține că lucrările dosarului nu au relevat indicii că cele două conturi cu numele de utilizatori x și x au existat în realitate pe rețeaua de socializare E., nici că ar fi fost create în scopul publicării unor acte medicale aparținând persoanei vătămate F., prin crearea unei aparențe de divulgare a datelor de către fiul acestuia A. sau că ar fi fost create de însăși persoana vătămată A. sau de către o altă persoană.

Așadar, din analiza condițiilor de creare a conturilor pe platforma E., precum și potrivit demersurilor întreprinse de procuror către platforma de socializare, în vederea conservării datelor de creare a celor două conturi, nu s-a reușit identificarea niciunuia dintre conturile E. vizate.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală concluzionează că ordonanța atacată este temeinică și legală, nefiind probe privind săvârșirea de către intimata R. a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 C. pen., favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. (1) C. pen. și folosirea, în mod direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 78/2000 și nici indicii privind existența în materialitatea ei a infracțiunii de fals informatic, prevăzută de art. 325 C. pen. reclamată de petent, sens în care, în mod corect, a fost reținută incidența dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) și c) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 2554/P/2022 (2554/76/P/2022) din 25 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 145/II/2/2024 din 24 iulie 2024 a procurorului șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul A. împotriva ordonanței nr. 2554/P/2022 (2554/76/P/2022) din 25 iunie 2024 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, menținută prin ordonanța nr. 145/II/2/2024 din 24 iulie 2024 a procurorului șef al secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Obligă petentul la plata sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința din Camera de consiliu, astăzi, 26 septembrie 2024.