ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 19 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilității cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 113 din data de 17 octombrie 2024, a Tribunalului Mehedinți în dosarul nr. x/2024, în temeiul art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen. coroborat cu art. 188 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1) lit. h) din C. pen., cu referire la art. 199 alin. (1) din C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 20 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra unui membru de familie.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme) pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și h) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme), pedeapsă ce se va executa din momentul rămânerii definitive a hotărârii și până când pedeapsa principală a închisorii va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 din C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 02.03.2024 până la pronunțare.

În temeiul art. 399 alin. (1) coroborat cu art. 404 alin. (4) lit. b) din C. proc. pen., s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpat prin încheierea nr. 4 din data de 03 martie 2024, pronunțată în dosarul nr. x/2024 al Tribunalului Mehedinți, definitivă prin necontestare, în baza căreia a fost emis M.A.P. nr. 4/U.P./2024 din data de 03 martie 2024 și menține starea de arest preventiv.

În baza art. 7 din Legea nr. 76/2008, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În baza art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, s-a dispus ca inculpatul să fie informat că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen. rap. la art. 109 din C. pen. s-a menținut măsura de siguranță a obligării la tratament medical dispusă față de inculpat cu titlu provizoriu prin încheierea din 17.04.2024, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2024, până la însănătoșire sau obținerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.

În baza art. 162 alin. (1) și (3) din C. proc. pen. s-a dispus păstrarea la Camera de corpuri delicte din cadrul Tribunalului Mehedinți a mijloacelor materiale de probă înaintate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți cu adresa nr. x/2024 din data de 19.04.2024 respectiv:

Proba nr. 1: plic ce conține un telefon mobil de culoare neagră, ridicat de la numitul A., serie x. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 2: plic ce conține 3 (trei) chei tip yală, prevăzute cu inel de prindere, ce prezintă inscripția "B.", ridicate de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 3: plic ce conține 4 (patru) mânuși de tip latex de culoare albastră ridicate de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 4: plic ce conține o brichetă de culoare galbenă, fără înscrisuri, ridicată de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 5: plic ce conține o bluză cu mânecă lungă de culoare albă, având mai multe pete de culoare roșie, găsită sub partea superioară a cadavrului, pe podea.

Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 6: plic ce conține o față de pernă aflată pe perna găsită pe podea, lângă cadavru, de culoare crem, cu motive florale de culoare verde cu roșu. Are mai multe pete de culoare roșie. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 7: plic ce conține un tricou cu mânecă scurtă, de culoare neagră, cu imprimeu tip clădiri (pe piept). Găsit pe balconul bucătăriei, pe bufetul din dreptul geamului. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 8: sac ce conține:

- 1(o) bluză cu dungi orizontale de culoare gri, alb și roșu, iar în zona mânecilor de culoare roșie, ce prezintă pete de culoare brun roșcat cu aspect de sânge;

- 1(un) maiou de culoare albă ce prezintă pete de culoare brun roșcat cu aspect de sânge;

- 1(o) pereche de chiloți de culoare albă.

Sacul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 9: sac ce conține o pereche de pantaloni lungi (blugi) de culoare neagră, cu curea cu cataramă metalică, găsiți pe podea, în hol, în imediata apropiere a ușii de acces în sufragerie. Sacul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 10: sac ce conține o pereche de papuci de culoare neagră ridicați de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 11: plic ce conține două fire de păr ridicate cu ocazia examinării papucului stâng descoperite în interiorul papucului și pe talpa acestuia.

Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMANA".

Proba nr. 12: sac ce conține o pereche de blugi de culoare neagră ridicată de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 13: sac ce conține o vestă, de culoare portocalie, cu fermoar în partea din față, iar în dreptul buzunarelor prezintă și culorile alb și albastru, ridicată de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 14: sac ce conține o bluză de culoare albastră, cu glugă, cu inscripția "C.", ridicată de la numitul A.. Sacul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 15: plic ce conține depozit subunghial ridicat de la fiecare deget al membrelor superioare ale numitului A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 16: plic ce conține depozit subunghial ridicat prin tăierea unghiilor de la fiecare deget al membrelor superioare ale numitei D.. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 17: un plic ce conține probe biologice de referință pentru determinare ADN, prelevate prin periaj bucal de la numitul A., probă recoltată cu kit tip FTA. Plicul este sigilat cu 2 capse metalice și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 18: un plic ce conține o probă ADN ridicată din zona gâtului cadavrului numitei D., ridicată prin tamponare cu bețișor steril umectat în ser fiziologic. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 19: un plic ce conține lucrare dentară găsită pe podea lângă capul cadavrului. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 20: un plic ce conține lucrare dentară găsită pe bufetul balconului bucătăriei sub tricoul negru. Plicul este sigilat cu bandă scotch.

Proba nr. 21: un plic ce conține un șnur roșu și o potcoavă metalică (legate între ele), aflate pe sol, în exteriorul apartamentului, lângă ușa de acces.

Plicul este sigilat cu bandă scotch .

Proba nr. 22: un plic ce conține cercel de culoare galbenă și argintie, ce prezintă o pată de culoare brun roșcat cu aspect de sânge, iar pârghia de închidere prezintă ștanța "585", ridicat de la urechea dreaptă a cadavrului numitei D., aflat la morga spitalului Drobeta Turnu Severin. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 23: un plic ce conține cercel de culoare aurie si argintie, ce prezintă sistem de închidere tip toartă, ce a fost ridicat de la numitul A.. Plicul este sigilat cu bandă scotch și autocolant tip "POLIȚIA ROMÂNĂ".

Proba nr. 24: plic ce conține: - 3 (trei) comprese de sânge pentru determinare ADN, - 1(un) tampon secreție vaginală, - 1(un) tampon secreție anală și 1(un) tampon secreție orală, recoltate de la numita D., de 54 de ani, din Drobeta Turnu Severin, cu ocazia autopsiei. Plicul este sigilat cu ștampila Serviciului de Medicină Legală Mehedinți.

Proba nr. 25: - plic ce conține o carte cu titlul "Înțelepciunea psihopaților - Din experiența de viață a sfinților, spionilor și criminalilor în serie", autor Kevin Dutton, Editura "Globo", ce are dimensiunile 23cm/15cm și cuprinde 285 de pagini. Plicul a fost sigilat cu ștampila Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. rap. la 19 alin. (1) și (2) și art. 20 din C. proc. pen., art. 1357 alin. (1) din C. civ., art. 320 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății:

S-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Mehedinți și a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 1.219 RON actualizată cu rata inflației la data plății efective, reprezentând contravaloarea cheltuielilor ocazionate de asistența medicală de urgență și transport medical asistat acordată victimei D..

S-au admis, în parte acțiunile civile exercitate de părțile civile E., F. și E..

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 50.000 RON către fiecare dintre părțile civile E., F. și E., reprezentând daune morale.

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la 5.951 RON cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului, din care suma de 3.951 RON reprezintă cheltuieli efectuate în cursul urmăririi penale.

Împotriva sentinței penale nr. 113 din data de 17 octombrie 2024, a Tribunalului Mehedinți au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți, apelantul inculpat A. și apelanții părți civile E., F., E..

Prin decizia penală nr. 341/2025 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în baza art. 421 alin. (1), pct. 1, lit. b) din C. proc. pen. a fost respins apelul formulat de inculpatul apelant A., în prezent arestat în Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, împotriva sentinței penale nr. 113 din data de 17 octombrie 2024, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2024, ca nefondat.

În baza art. 421 alin. (1), pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile formulate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și de către apelanții părți civile E., F., E., împotriva aceleiași sentințe.

S-a desființat, în parte, sentința apelată și rejudecând:

S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. de la 20 de ani închisoare la 23 ani de închisoare.

S-a majorat cuantumul daunelor morale de la 50.000 RON la 80.000 RON acordate fiecăreia dintre părțile civile E., F. și E..

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. s-a dedus în continuare perioada arestării preventive de la 17.10.2024 la zi.

În esență, Curtea de Apel Craiova a reținut, că prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt pe baza probelor administrate în cursul procesului penal, în sensul că, în noaptea de 01/02.03.2024, în timp ce se afla cu mama sa, D., la locuința din Drobeta Turnu Severin, inculpatul A. a exercitat acte de violență fizică asupra acesteia cu mâinile, în zona feței, a gâtului și a cavității bucale, provocându-i leziuni care au condus la decesul victimei, prin sugrumare și sufocare.

În drept, în mod corect a reținut prima instanță că activitatea infracțională descrisă mai sus întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "omor calificat", prev. de art. 188 alin. (1) rap. la art. 189 alin. (1) lit. h) din C. pen., coroborat cu art. 199 alin. (1) din C. pen.

Împotriva deciziei nr. 341/2025 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a formulat recurs în casație inculpatul A., prin apărător ales G., la data de 18 aprilie 2025, data mail-ului .

Prin motivele formulate, invocând cazul de casare reglementat de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. recurentul inculpat A. a arătat că, instanța de apel a omis să aplice dispozițiile legale referitoare la cauzele de reducere a pedepsi, prev. de art. 75 din C. pen., deși acestea erau evidente și aplicabile acestuia.

În acest sens apărarea inculpatului a arătat că acesta a recunoscut fapta și a manifestat o atitudine de colaborare, fapt confirmat prin recunoașterea integrală a acuzațiilor și prin comportamentul procesual corect. De asemenea, consumul de substanțe stupefiante poate constitui un motiv de reducere a pedepsei, iar analiza toxicologică efectuată a relevat prezența canabinoizilor în organismul inculpatului la momentul săvârșirii infracțiunii.

În continuare, a arătat că instanța de apel nu a aplicat aceste cauze de reducere, ceea ce a dus la o pedeapsă disproporționată față de realitatea situației.

Un alt aspect invocat este neaplicarea corectă a principiului proporționalității pedepsei, față de gravitatea faptei și față de circumstanțele personale ale recurentului, instanța de apel aplicând o pedeapsă excesivă, fără a proceda la o analiză în mod corespunzător a factorilor care au fi putut duce la reducere semnificativă a acesteia. Astfel, a învederat vârsta inculpatului, lipsa de antecedente penale, recunoașterea faptei și comportamentul procesual corect. De asemenea, a arătat că expertizele psihologice au evidențiat faptul că recurentul nu prezenta semne de periculozitate socială ridicată și că actul comis a fost influențat de un episod de consum de substanțe stupefiante, fără intenția de a cauza moartea victimei. Toate aceste aspecte, în opinia apărării inculpatului ar fi trebuit reflectate în pedeapsa aplicată, iar instanța de apel a încălcat principiul proporționalității prin aplicarea unei pedepse de 23 de ani, care este mult prea severă, având în vedere circumstanțele cazului.

Un alt motiv pentru care a solicitat casarea deciziei, este acela că instanța de apel nu a respectat obligația de a motiva temeinic individualizarea pedepsei, conform art. 396 alin. (1) din C. proc. pen., aplicând o pedeapsă mult mai severă decât cea solicitată de procuror, fără a prezenta o motivație concretă și detaliată.

A mai susținut că, în mod nejustificat s-a aplicat circumstanța agravantă prin cruzimi, fără ca instanța să explice suficient de clar în ce mod comportamentul inculpatului a întrunit elementele acestei agravante, având în vedere concluziile expertizei medicale și descrierea faptei, care nu demonstrează că ar fi aplicat acte de tortură premeditate sau că ar fi acționat cu scopul de a provoca suferințe extreme victimei.

Totodată, a susținut că instanța de apel trebuia să țină cont de faptul că inculpatul este o persoană tânără, cu un nivel bun de educație, fiind absolvent de studii superioare, se bucură de sprijin moral și material din partea tatălui său, a recunoscut și a descris amănunțit modul în care a acționat și să aplice o pedeapsă orientată spre mediu, respectiv între 15 și 18 ani închisoare.

În continuare, a făcut referiri la aspectele ce au determinat reținerea circumstanței agravante a omorului comis prin cruzimi, apreciind că nu sunt relevate procedee sadice/brutale, leziunile găsite pe corpul inculpatului și a victimei, demonstrând o luptă între cei doi ce a avut ca urmare uciderea victimei prin sugrumare.

Concluzionând, a solicitat admiterea recursului în casație și casarea deciziei penale nr. 341/18.03.2023 a Curții de Apel Craiova, rejudecarea apelului, cu aplicarea corectă a cauzelor de reducere a pedepsei și a principiului proporționalității pedepsei și aplicarea pedepsei de maxim 18-20 ani închisoare, în concordanță cu circumstanțele atenuante și cu principiile dreptului penal, conform art. 5 și art. 75 din C. pen.

Totodată, a invocat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 436 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

Conform art. 439 alin. (2) din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a dispus comunicarea cererii de recurs în casație către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, conform dovezilor de comunicare aflate la dosarul cauzei.

În cauză au fost depuse concluzii scrise de către părțile civile E., F. și E. la data de 07 mai 2025, solicitând respingerea recursului în casație, ca inadmisibil, având în vedere că recurentul inculpat nu evidențiază în mod concret elementele de nelegalitate ale hotărârii criticate, invocând acest aspect doar formal, prin aprecieri de natură pur subiectivă.

După efectuarea comunicării prev. de art. 439 din C. proc. pen., Curtea de Apel Craiova a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției Penale, la data de 26 mai 2025, fiind repartizat aleatoriu completului C10 Filtru.

Prin referatul din aceeași dată, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedură prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 05 iunie 2025.

În conformitate cu dispozițiile art. 439 alin. (5) din C. proc. pen., magistratul asistent desemnat în cauză a întocmit și depus la dosar raportul asupra cererii de recurs în casație.

Având în vedere că în cauză a fost invocată și o excepție de neconstituționalitate, s-a format dosar asociat nr. x/2024, cu termen la data de 05 iunie 2025.

Față de împrejurarea că la termenul stabilit, în cadrul dosarului având ca obiect cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., recurentul H. a solicitat un termen în vederea angajării unui apărător ales, judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a amânat cauza și a acordat un nou de judecată în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 19 iunie 2025.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a cererii de recurs în casație, în conformitate cu dispozițiile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de-o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație."

Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

În această etapă procesuală, sunt examinate condițiile de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436 și art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.

Înalta Curte constată că decizia penală nr. 341/2025 din data de 18 martie 2025, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori a fost pronunțată în apel și poate fi atacată cu recurs în casație, fiind respectate dispozițiile art. 434 alin. (1) și (2) din C. proc. pen.

Referitor la cerințele prevăzute de art. 436 alin. (1) și (6) și C. proc. pen., se constată că și acestea sunt îndeplinite. Astfel, titularul cererii este inculpatul H., iar prin decizia recurată, printre altele, urmare admiterii apelurilor declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinți și de către apelanții părților civile E., F. și E., a fost desființată, în parte, sentința primei instanțe și, în rejudecare, s-a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului, precum și cuantumul daunelor morale acordate.

Deopotrivă, este respectată și cerința reglementată de art. 435 din C. proc. pen., cererea de recurs în casație fiind formulată cu respectarea termenului prevăzut de aceste dispoziții.

Înalta Curte constată că sunt îndeplinite și cerințele reglementate de art. 437 alin. (1) lit. a), b) și d) din C. proc. pen., în cuprinsul cererii fiind menționate numele, prenumele și domiciliul inculpatului, hotărârea care se atacă, iar cererea este semnată de apărătorul ales al inculpatului, împuternicirea avocațială aflându-se la dosar nr. x/2024 al Curții de Apel Craiova.

Cu referire la condiția prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se constată că, inculpatul A. a invocat cazul de recurs în casație prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege".

În ceea ce privește cazul de casare prevăzut în dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., se observă că acesta este incident dacă "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", respectiv în situația în care pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală, excluzându-se, printre altele, criticile privind o reapreciere a încadrării juridice a faptelor pentru care un inculpat a fost condamnat, întrucât prin sintagma "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt reglementate de textul de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptei și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită prin hotărârile pronunțate în fond și/sau apel.

Procedând, în aceste coordonate de principiu, la verificarea respectării dispozițiilor art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se constată că, deși inculpatul și-a întemeiat, în drept, cererea de recurs în casație pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., din modul în care a formulat motivele de recurs în casație rezultă că argumentele dezvoltate nu se circumscriu nici măcar formal cazului de recurs în casație invocat.

Se reține că motivele invocate în cererea de recurs în casație vizează, în realitate, o schimbare de încadrare juridică dată faptelor de către instanța de apel, care a omis să aplice dispozițiile legale referitoare la cauzele de reducere a pedepsei prev. de art. 75 din C. pen., deși acestea erau aplicabile, în opinia recurentului inculpat, în condițiile în care acesta a recunoscut fapta și a colaborat cu organele de urmărire penală, a acționat sub influența substanțelor stupefinate, fără a urmări moartea victimei. La fel și greșita nereținere a dispozițiilor art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.

Totodată, a susținut că instanța de apel, în mod nejustificat a aplicat circumstanța agravantă prev. de art. 77 alin. (1) lit. b) din C. pen.- săvârșirea infracțiunii prin cruzimi, fără să explice suficient de clar în ce mod comportamentul inculpatului a întrunit elementele acestei agravante, având în vedere concluziile expertizei medicale și descrierea faptei, care nu demonstrează că ar fi aplicat acte de tortură premeditate sau că ar fi acționat cu scopul de a provoca suferințe extreme victimei și tot în mod nejustificat nu a reținut în favoarea acestuia circumstanțe atenuante.

Or, prin intermediul cazului de recurs în casație prev. de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. pot fi cenzurate exclusiv erorile care se produc în legătură cu stabilirea pedepsei principale, a pedepselor complementare sau accesorii, dar și a măsurilor educative, fie ca urmare a aplicării unei sancțiuni neprevăzute de lege, fie ca urmare a nerespectării limitelor legale ori a tratamentului sancționator legal.

Solicitarea de reapreciere a încadrării juridice a faptei, fundamentată pe reevaluarea circumstanțelor personale ale inculpatului și pe reevaluarea probatoriului administrat în cauză constituie un proces complex de analiză asupra împrejurărilor cauzei, care intră în atributul exclusiv al instanței de fond/apel și nu pot fi cenzurate, în cadrul recursului în casație, neaducând în discuție un aspect de legalitate al pedepselor.

Ca atare, în raport, cu motivele cererii de recurs în casație, cazul de recurs în casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. a fost invocat pur formal, cererea neavând aptitudinea de a declanșa controlul de legalitate al deciziei penale recurate, în limitele cazului de casare invocat.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererile de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 341/2025 din data de 18 martie 2025 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 341/2025 din data de 18 martie 2025 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul la plata sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 iunie 2025.