ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 27 mai 2025
Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de recurentul A., constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 239 din 25 iunie 2024, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr. x/2022, în temeiul art. 396 alin. (1), (2) și (10) din C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul, A., la următoarele pedepse:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie a infracțiunii de tentativă la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie a infracțiunii de acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1), (2) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.
- 1 an închisoare pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie a infracțiunii de instigare la tentativă la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 47 raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea în stare de recidivă postexecutorie și postcondamnatorie a infracțiunii de instigare la acces ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 47 raportat la art. 360 alin. (1), (2) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen.
În baza. 67 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatului, A., ca pedeapsă complementară, pe lângă fiecare pedeapsă principală stabilită, exercitarea drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, care s-a dispus a se executa conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie, pe lângă fiecare pedeapsă principală stabilită, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
S-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea se află în stare de recidivă postexecutorie față de pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 2416/14.10.2015 a Judecătoriei Sector 4, pedeapsă a cărei executare a fost finalizată la data de 22.09.2016 și în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința penală nr. 1091/18.05.2016, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/2015, definitivă la data de 26.04.2017, prin decizia penală nr. 389/A/26.04.2017 a Curții de Apel Pitești.
S-a constatat că inculpatul a comis infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea sa prin prezenta sentință în concurs față de infracțiunile pentru care acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș, sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sector 3 București, sentința penală nr. 106/26.09.2022 a Tribunalului Alba, precum și sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă 12 ani și 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, în pedepsele parțial rezultante:
- pedeapsa de 10 ani și 2 luni închisoare (care a constituit primul termen al recidivei), în cauza în care a fost pronunțată sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș;
- pedeapsa de 2 ani și 6 luni (care a constituit al doilea termen al recidivei), în cauza antereferită.
S-a constatat că prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, s-a reținut cu autoritate de lucru judecat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința penală nr. 1091/18.05.2016, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/2015, definitivă la data de 26.04.2017, prin decizia penală nr. 389/A/26.04.2017 a Curții de Apel Pitești, infracțiuni care constituie primul termen al recidivei în prezenta cauză, se află în concurs cu cele aplicate prin sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș, precum și cu cele aplicate prin sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sector 3 București, fiind contopite potrivit regulilor concursului de infracțiuni și rezultând pedeapsa parțial rezultantă de 10 ani și 2 luni închisoare.
În baza Deciziei nr. 14/2019 pronunțată de ÎCCJ în dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală, s-a constatat că infracțiunile pentru care s-a dispus condamnarea prin sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș și sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sector 3 București, vor alcătui alături de pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 1091/18.05.2016 pronunțată de Judecătoria Pitești, primul termen al recidivei, astfel cum s-a reținut de altfel și prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, stabilindu-se pedeapsa parțial rezultantă de 10 ani și 2 luni închisoare.
S-a constatat că prin decizia penală nr. 771/06.07.2023 a Curții de Apel Pitești, a fost admisă contestația în anulare formulată de inculpatul, A., fiind înlăturată condamnarea la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 243 alin. (1) din C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș, pedeapsă ce se află contopită în pedeapsa parțial rezultantă de 10 ani și 2 luni închisoare.
S-a descontopit pedeapsa parțial rezultantă de 10 ani și 2 luni stabilită prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, în pedepsele componente, respectiv:
- 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentința penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Pitești);
- 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentința penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Pitești);
- 4 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentința penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Pitești);
- 3 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 teza a II-a din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentința penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Pitești);
- 4 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 teza I din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentința penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Pitești);
- 3 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 teza a II-a din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (sentința penală nr. 1091/18.05.2016 a Judecătoriei Pitești);
- 2 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 243 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1) și (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 2 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 249 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 325 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 2 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 250 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 2 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 360 alin. (1), (2) și (3) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. și art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 1 an închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 55 alin. (3) din C. pen. raportat la art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș);
- 2 (doi) ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen. din 1969 cu reținerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din noiembrie- decembrie 2011), (sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 București);
- 2 (doi) ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) din C. pen. din 1969 cu reținerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din decembrie 2011), (sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 București);
- 2 (doi) ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. din 1969 cu reținerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 și art. 76 alin. (1) lit. c) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din decembrie 2011), (sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 București);
- 2 (doi) ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen. din 1969 cu reținerea art. 74 alin. (2) din C. pen. din 1969 și art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen. din 1969, art. 5 din C. pen. și art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. (faptă din noiembrie- decembrie 2011), (sentința penală nr. 300/09.04.2021 a Judecătoriei Sectorului 3 București).
S-a înlăturat pedeapsa de 2 luni închisoare antereferită și recontopind pedepsele anterior menționate, potrivit regulilor concursului de infracțiuni, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani și 8 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor 7 ani și 6 luni închisoare, reprezentând 1/3 din totalul celorlalte pedepse, în final în sarcina inculpatului a fost stabilită o pedeapsă parțial rezultantă de 10 ani și 2 luni închisoare (primul termen al recidivei postcondamnatorii).
S-a constatat că al doilea termen al recidivei este format din infracțiunile aflate în concurs, săvârșite după condamnarea definitivă ce constituie primul termen al recidivei și anume: pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, pedeapsa de 8 luni aplicată prin sentința penală nr. 106/26.09.2022 a Tribunalului Alba și pedepsele aplicate prin prezenta.
S-a descontopit pedeapsa parțial rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, precum și pedepsele complementare și accesorii, în pedepsele componente, respectiv:
- 2 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 244 alin. (1), (2) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) din C. pen., art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.
- 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 322 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 41 alin. (1), art. 43 alin. (5) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen.
- pedepsele accesorii și complementare prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) din C. pen., pe o perioadă de 2 ani.
S-a descontopit pedeapsa de 8 ani 10 luni și 20 de zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 106/2022 a Tribunalului Alba, în pedepsele componente, respectiv:
- 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000;
- pedeapsa parțial rezultantă de 8 ani, 2 luni și 20 de zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 198/25.09.2020 a Tribunalului Argeș.
În baza art. 43 alin. (1) și (2), art. 40 raportat la art. 38 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. și a Deciziei ÎCCJ- HP nr. 14/2019 s-au contopit pedepsele ce reprezintă cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, respectiv cele 2 pedepse de 2 ani închisoare și cele două pedepse de 1 an închisoare aplicate prin prezenta cauză, cu pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 106/2022 a Tribunalului Alba, definitivă prin decizia penală nr. 40/18.01.2023 a Curții de Apel Alba Iulia, precum și cu pedepsele anterior menționate, aplicate prin sentința penală nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș, definitivă prin decizia penală nr. 798/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, sens în care s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 2 ani 8 luni și 20 de zile închisoare, reprezentând o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, aplicându-i-se inculpatului pedeapsa rezultantă de 4 ani, 8 luni și 20 de zile închisoare (al doilea termen al recidivei postcondamnatorii).
În baza art. 45 alin. (3) lit. a) și alin. (5) din C. pen. s-au contopit pedepsele complementare și accesorii aplicate prin prezenta cu cele aplicate prin sentințele anterior contopite, dispunându-se ca inculpatul să execute alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta:
- pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani, pedeapsă ce se va executa în conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.
- pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.
În temeiul art. 43 alin. (2) din C. pen. s-a adăugat la pedeapsa anterioară parțial rezultantă de 10 ani și 2 luni închisoare pedeapsa de 4 ani, 8 luni și 20 de zile închisoare, dispunându-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 14 ani, 10 luni și 20 zile închisoare.
S-a dispus ca pedeapsa să se execute în condițiile art. 60 din C. pen., în stare de detenție.
În baza art. 45 alin. (3) lit. b) și alin. (5) din C. pen. s-au contopit pedepsele complementare și accesorii aplicate prin prezenta cu cele aplicate prin sentințele ce constituie primul termen al recidivei, dispunându-se ca inculpatul să execute alături de pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta:
- pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce se va executa în conformitate cu dispozițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.
- pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei rezultante.
În baza art. 45 alin. (6) din C. pen., s-au menținut pe lână pedeapsa principală rezultantă, măsurile de siguranță aplicate inculpatului prin sentințele ce au făcut obiectul contopirii.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) din C. proc. pen., art. 40 alin. (3), art. 72 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada executată începând cu data de 03.05.2017 până în data de 28.12.2017 (perioadă executată în baza sentinței penale nr. 1091/2016 a Judecătoriei Pitești), durata reținerii, arestului la domiciliu și a arestului preventiv de la 02.11.2015 la 11.02.2016 și de la 19.03.2019 la 18.04.2019, precum și perioada executată începând cu data de 21.05.2021 la zi.
S-a dedus din pedeapsa rezultantă și zilele câștigate ca efect al recursului compensatoriu, pentru perioada 05.05.2017-28.12.2017, respectiv 19.03.2019-18.04.2019.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii, emis în baza sentinței penale nr. 85/11.04.2022 a Judecătoriei Mediaș și sentinței penale nr. 106/29.09.2022 a Tribunalului Alba și emiterea unui nou mandat de executare, corespunzător prezentei, la rămânerea definitivă a hotărârii.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații A. și B..
Prin decizia penală nr. 212/A din data de 05 martie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, printre altele, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 239 din data de 25 iunie 2024 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală în dosarul nr. x/2022.
În esență, în virtutea efectului integral devolutiv al apelului, efectuând propria analiză a particularităților cauzei, Curtea a constatat în totalitate temeinice statuările primei instanțe referitoare la circumstanțele temporale și spațiale în care au fost comise faptele deduse judecății, la conduita adoptată de inculpat la data critică și la efectele acestei conduite în planul relațiilor sociale protejate de legea penală.
Curtea a reținut astfel ca relevant contextul în care s-a derulat activitatea infracțională ce face obiectul prezentei analize, respectiv că în noaptea de 17/18.07.2018, în baza unei înțelegeri prealabile cu inculpatul A. care a asigurat paza zonei, inculpatul B. a pătruns prin efracție în locuința persoanei vătămate C. situată în mun. Pitești, str. x de unde a sustras mai multe bijuterii, obiecte electronice, telefoane mobile, produse cosmetice și carduri bancare, aspect confirmat de procesul-verbal de cercetare la fața locului întocmit de către organele de politie și planșele fotografice; ulterior, în jurul orelor 03:30, inculpatul a încercat să extragă sume de bani prin folosirea frauduloasă a unui card bancar emis de D. și sustras anterior de către numitul B. din locuința persoanei vătămate C., iar în cursul aceleași nopți, împreuna cu B., l-a determinat pe numitul E. să folosească unul dintre cardurile bancare sustrase anterior de B. la stația F. de pe str. x din mun. Pitești în vederea procurării de țigări, E. nereușind acest lucru întrucât pe card nu mai era nicio sumă de bani.
Față de motivul de apel invocat, s-au avut în vedere împrejurările de comitere a faptelor, modul de comitere a infracțiunilor, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valorile ocrotite, natura și gravitatea rezultatului produs, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială, dar și dispozițiile art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., faptul că faptele au fost săvârșite în stare de recidivă postexecutorie (inculpatul fiind eliberat la termen în data de 22.09.2016), motiv pentru care în sarcina acestuia au fost reținute prevederile art. 41 alin. (1) din C. pen., în cauză făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 43 alin. (5) din C. pen.
Având în vedere că în cauză sunt incidente atât cauze de atenuare, cât și de agravare, Curtea a constatat că, în mod judicios, instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art. 79 alin. (1), (2) și (3) din C. pen., în stabilirea ordinii de aplicare a dispozițiilor respective și s-a notat că prin comiterea acestor infracțiuni, inculpatul nu a produs un prejudiciu, infracțiunile de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos rămânând în faza tentativei, activitatea infracțională a inculpatului nefiind una complexă.
De asemenea, s-a reținut că inculpatul este o persoană care în prezent se află în stare de detenție în altă cauză, care are un bogat trecut infracțional, fiind condamnat în mod repetat pentru infracțiuni contra patrimoniului, dar și infracțiuni de același tip ca cele din prezenta cauză, apreciindu-se că se impune condamnarea acestuia la pedeapsa cu închisoarea în cuantumul minim, Curtea însușindu-și argumentele primei instanțe în sensul că, raportat la circumstanțele concrete în care a săvârșit infracțiunile, a încălcării normelor de drept care ocrotesc valorile sociale amintite, a recunoscut faptele, astfel că dozarea pedepselor principale aplicate, dar și stabilirea pedepsei rezultante față de antecedentele sale penale de 4 ani, 8 luni și 20 de zile închisoare, dispunându-se ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă finală de 14 ani,10 luni și 20 zile închisoare, sunt legale și temeinice.
Curtea a constatat că nu a intervenit prescripția răspunderii penale pentru nicio faptă, termenul de prescripție fiind de 8 ani, potrivit dispozițiilor art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., data comiterii faptelor fiind 18 iulie 2018.
Prin urmare, motivul de apel invocat de inculpat, în sensul redimensionării pedepselor, s-a apreciat nefondat.
Împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat recurs în casație inculpatul A..
În esență, prin cererea de recurs în casație, recurentul a susținut că pentru infracțiunile de tentativă la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și instigare la tentativă la efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, infracțiuni pentru care a fost condamnat la câte 1 an închisoare, s-ar fi împlinit termenul de prescripție al răspunderii penale deoarece faptele au fost săvârșite în 18.07.2018, iar termenul de prescripție a răspunderii penale de 5 ani s-a împlinit mai înainte de rămânerea definitivă a condamnării. A mai arătat că din probatoriul dosarului ar rezulta că a fost condamnat pe nedrept, având în vedere că persoanele vătămate erau G. și H., iar plângerea penală a fost formulată de C..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 30.04.2025, când s-a stabilit termen la data de 27.05.2025, pentru examinarea în cameră de consiliu a admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:
Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.
Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.
Din examinarea dispozițiilor art. 440 alin. (1), (2) și (4) din C. proc. pen., rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.
În această etapă procesuală, instanța examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436, art. 437 și art. 438 din C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 din C. proc. pen. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.
Recursul în casație este promovat de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022, astfel că este îndeplinită cerința prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.
Cererea de recurs în casație întrunește condițiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a) și d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind menționate numele și prenumele părții, respectiv semnătura celui care a exercitat calea de atac.
În raport cu data comunicării deciziei penale din apel, respectiv 13.03.2025 și data formulării recursului în casație, respectiv 27.03.2025, se constată că este îndeplinită condiția prevăzută de art. 440 alin. (2) teza I raportat la art. 435 din C. proc. pen., privind formularea în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei date în apel, a căii extraordinare de atac de către inculpatul A..
În ceea ce privește cerința prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., se constată că nu este îndeplinită, întrucât recurentul, deși a indicat în cuprinsul cererii formulate cazul de recurs în casație pe care înțelege să-și întemeieze demersul judiciar, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 11 din C. proc. pen. ce vizează situația când "nu s-a constatat grațierea sau în mod greșit s-a constatat că pedeapsa aplicată inculpatului a fost grațiată", în realitate recurentul nu invocă critici ce ar putea fi subsumate acestui caz de casare care să permită o analiză a legalității hotărârii recurate.
Se constată că recurentul a invocat formal un caz de casare și vorbește despre împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale pentru unele dintre infracțiunile pentru care a fost condamnat, situație analizată de instanța de apel prin hotărârea recurată și despre lipsa plângerii prealabile a adevăratelor persoane vătămate.
Din lecturarea dispozițiilor procesual penale referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cumulativ cererea de recurs în casație, la art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. se face vorbire despre indicarea cazurilor de recurs în casație pe care se întemeiază cererea și motivarea acestor cazuri indicate în cerere. Adică, invocând un anumit caz de casare dintre cele prevăzute la art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., recurentului îi revine obligația de a arăta și motivele pentru care cererea sa se circumscrie acelui caz.
Sub acest aspect, se impune a se sublinia că invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilității recursului în casație, argumentele prezentate de recurent trebuind să aibă aptitudinea, cel puțin la nivel teoretic, de a pune în discuție verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate.
Prin urmare, formularea unor critici care nu se subsumează cazului de casare invocat echivalează cu nemotivarea în fapt a recursului în casație, fapt ce atrage nerespectarea cerinței prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.
Relativ la cele ce precedă, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 434-438 din C. proc. pen. în ceea ce privește cererea de recurs în casație formulată de recurentul A., se constată că este inadmisibilă.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În baza art. 440 alin. (2) din C. proc. pen. respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul A. împotriva deciziei penale nr. 212/A din data de 05.03.2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2022.
Obligă recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 mai 2025.