ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 07 iulie 2025

Deliberând asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 226/F din data de 22 noiembrie 2024, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a dispus următoarele:

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata B. sub aspectul complicității la instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 47 din C. pen. raportat la art. 12 lit. b) teza I din Legea nr. 78/2000, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În temeiul art. 398 din C. proc. pen. raportat la art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea cauzei în faza de urmărire penală, precum și în etapele camerei preliminare și cercetării judecătorești în primă instanță au rămas în sarcina statului.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a reținut că prin rechizitoriul întocmit în data de 30.03.2023, în dosarul de urmărire penală nr. 103/P/2020, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

În esență, s-au reținut în actul de sesizare următoarele, ca situație de fapt:

În data de 19.08.2020, inculpatul A., în calitate de inspector de muncă, clasa I în cadrul Serviciului Control Relații de Muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București, folosind adresa de utilizator ovidiu.branza, în intervalul 12:29:51 - 12:31:30 a accesat baza de date REGES/REVISAL și a verificat, folosind codurile numerice personale, pe martorii E., F. și G., obținând informațiile privind locurile de muncă ale acestora.

Astfel, A. a dat curs rugăminții adresate de B., care i-a transmis și CNP-urile celor trei martori iar, după interogarea bazei de date a comunicat acesteia denumirea societăților la care cei trei martori erau angajați la momentul respectiv.

A., inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București, în virtutea atribuțiilor de serviciu avea posibilitatea să acceseze baza de date REGES/REVISAL, dar numai la solicitarea justificată a unor autorități și, exclusiv în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

B. l-a rugat pe A. să obțină informații din baza de date REGES/REVISAL, la rândul ei fiind solicitată de către inculpata C., avocat în Baroul București, căreia la rândul său i-a solicitat ajutorul inculpata D., aceasta din urmă fiind direct interesată în identificarea unei persoane care să aibă acces la baza de date și să obțină informații privind angajatorii celor trei martori.

A. a dat curs solicitării și, după ce a verificat în baza de date administrată de Inspecția Muncii pe cei martori, a transmis informațiile privind locurile de muncă numitei B., care le-a transmis, mai departe, inculpatei C., avocat în cadrul Baroului București.

Urmare acestor demersuri, inculpata D., reprezentantul legal al societății H. S.R.L. a obținut informațiile de care avea nevoie și, de care intenționa să se folosească pentru a iniția acțiuni de chemare în judecată a foștilor angajați și obținerea de despăgubiri pentru eventuale prejudicii cauzate de către aceștia, în situația în care cei trei și-ar fi desfășurat activitatea la firme concurente.

S-a reținut că discuțiile telefonice purtate de inculpatele C. și D. în datele de 18 și 19 august 2020 au relevat intenția acesteia din urmă de a obține, pe orice căi, date și informații privind pe cei trei martori, care anterior au fost angajați la societatea H., în scopul folosirii acestor informații pentru inițierea unor eventuale acțiuni de chemare în judecată.

Faptul că A. a fost cel care a obținut datele din baza de date REGES/REVISAL și a transmis numitei B. informațiile obținute a rezultat din corespondența purtată de inculpatele C. și B., precum și din declarația acesteia din urmă, dar și din datele puse la dispoziția organelor de urmărire penală.

Astfel, potrivit mesajelor purtate prin intermediul aplicației I. de cele două inculpate a rezultat că C. a întreprins demersuri pentru a o ajuta pe inculpata D. să obțină informații din baza de date REVISAL, apelând la ajutorul lui B., ca aceasta, la rândul său să ia legătura cu un funcționar public, inspector de muncă, care să acceseze baza de date REVISAL și să le furnizeze datele de care era interesată D..

Totodată, B. a redirecționat mesajul primit de la A., către C., astfel stabilindu-se că persoana la care au apelat să obțină datele din REVISAL este chiar A., utilizatorul postului telefonic cu nr. x, salvat în agenda telefonică a numitei B.: Itm.

De asemenea, procurorul a reținut faptul că, potrivit normelor legale ce reglementează activitatea Inspectoratului Teritorial de Muncă, inclusiv atribuțiile de serviciu ale inspectorilor de muncă din cadrul acestei instituții, respectiv datele în legătură cu persoanele înregistrate în Registrul REGES/REVISAL, nu erau destinate publicității, putând fi furnizate doar la cererea justificată a persoanelor fizice interesate de propria situație sau a autorităților competente să efectueze verificări/controale la diferiți agenți economici.

În ceea ce privește contextul general al săvârșirii infracțiunilor de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (teza I), în forma autoratului, instigării și a complicității la instigare s-au reținut următoarele dispoziții legale:

Potrivit Legii nr. 108 din 16.06.1999 a fost înființată și organizată la nivel național Inspecția muncii.

Conform art. 1 alin. (3) din Legea 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii, Inspecția Muncii îndeplinește funcția de autoritate de stat, prin care asigură exercitarea controlului în domeniile relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă și supravegherii pieței.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 108/1999, Inspecția Muncii are în subordine inspectorate teritoriale de muncă, instituții cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul București.

În conformitate cu art. 12 din Legea nr. 108/1999, Personalul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă este alcătuit din funcționari publici și personal contractual.

(2) În exercitarea atribuțiilor de serviciu, inspectorii de muncă exercită atribuții de autoritate de stat.

În conformitate cu art. 16 din Legea 108/1999, Inspectorii de muncă sunt funcționari publici, în cadrul funcțiilor publice cu statut special.

Potrivit Hotărârii Guvernului României nr. 488/13.07.2017 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Inspecției Muncii, art. 7,

În cadrul Inspecției Muncii și al Inspectoratelor teritoriale de muncă funcționează compartimente specializate, potrivit structurii organizatorice.

Atribuțiile compartimentelor din cadrul Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare al inspectoratelor teritoriale de muncă, aprobate prin ordinul ministrului muncii și al justiției sociale.

Atribuțiile, sarcinile și responsabilitățile personalului Inspecției Muncii și al inspectoratelor teritoriale de muncă se stabilesc prin fișa postului.

În conformitate cu dispozițiile art. 12 B, printre atribuțiile specifice ale Inspecției Muncii este menționată: gestionarea bazei de date organizată la nivel național care conține registrele generale de evidență a salariaților în format electronic, iar prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Ca și atribuții generale, inspectorii de muncă, potrivit art. 12B lit. l) asigură schimbul de informații cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și cu persoanele fizice și juridice, în condițiile legii;

Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 161/2006, privind întocmirea și completarea registrului general de evidență a salariaților, Registrul electronic și dosarele personale ale fiecărui salariat se vor păstra în condiții care să asigure securitatea datelor, precum și păstrarea lor îndelungată și corespunzătoare.

În conformitate cu art. 12 din Hotărârea de Guvern nr. 500/2011: Inspecția Muncii are obligația să asigure accesul autorităților și instituțiilor publice la informații din registrul privat/public pe baza unor aplicații de interogare specifice sau prin punerea la dispoziție a unor informații din registrul privat/public, cu asigurarea măsurilor de protecție a datelor cu caracter personal, dacă în cuprinsul actului normativ de organizare și funcționare a acestora se prevede că acestea au dreptul de a primi aceste informații în vederea realizării atribuțiilor lor.

În conformitate cu art. 5 alin. (3) din Hotărârea de Guvern nr. 905/2017, Inspecția Muncii, în calitate de operator de date cu caracter personal, administrează baza de date cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.

La art. 7 alin. (7) din Hotărârea de Guvern nr. 905/2017 sunt prevăzute condițiile legale privind păstrarea datelor din registru: Datele din registru și dosarele personale ale fiecărui salariat se păstrează în condiții corespunzătoare, care să asigure securitatea datelor, precum și respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal și ale art. 25 din Legea contabilității nr. 82/1991, referitoare la statele de plată.

Art. 7 alin. (9) din Hotărârea de Guvern nr. 905/2017, prevede că: La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat, inspectoratul teritorial de muncă asigură accesul individual la datele personale din registru. Condițiile, procedura de lucru și limitele accesului la informații se stabilesc cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal . . . . . . . . . .

De asemenea, potrivit art. 11 din Hotărârea de Guvern nr. 905/2017: Inspecția Muncii asigură accesul autorităților/instituțiilor publice la informațiile din registru, pe baza unor aplicații de interogare specifice sau prin punerea la dispoziție a unor informații din registru, cu respectarea măsurilor de protecție a datelor cu caracter personal, numai dacă din cuprinsul actului normativ de organizare și funcționare a acestora se prevede că acestea au dreptul de a primi aceste informații în vederea realizării atribuțiilor lor.

Totodată, s-a reținut că potrivit fișei postului, începând cu data de 01.10.2007, A. își desfășoară activitatea în calitate de inspector de muncă, cl. I în cadrul Serviciului Control Relații de Muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București. În fișa postului este precizată atribuția principală a postului deținut de inculpat, respectiv, controlează respectarea dispozițiilor legale, privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă, controlează încadrarea în muncă și încetarea activității persoanelor care desfășoară orice activitate în temeiul unui contract individual de muncă, controlează modul de întocmire a Registrului General de Evidență al salariaților, etc. Printre obligații, A. trebuie să respecte regulamentul intern, să îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea. Inspectorilor de muncă le este interzis să primească direct cereri a căror rezolvare intră în competența lor ori să intervină pentru soluționarea acestor cereri.

Inspectoratul Teritorial de Muncă București este o autoritate publică, în subordinea Inspecției Muncii, personalul din cadrul acesteia având calitatea de funcționari publici. Potrivit scopului pentru care au fost constituite Inspecția Muncii și unitățile din subordine, acestea se încadrează în rândul instituțiilor publice.

Totodată, inspectorul de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București, A. potrivit fișei postului are calitatea de funcționar public, având ca principală atribuție așa cum am menționat controlul respectării dispozițiilor legale privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale de muncă, precum și respectarea celorlalte prevederi cuprinse în legislația muncii și a celorlalte drepturi decurgând din munca prestată, constată și sancționează faptele ce constituie contravenție prevăzută de lege, conform competențelor acordate.

Cu privire la săvârșirea de către inculpații D., C., A. și B. a infracțiunilor de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (teza I), instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (teza I) și complicitate la instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (teza I), procurorul a reținut următoarele:

S-a reținut că dosarul s-a constituit la data de 22.05.2020, ca urmare a înregistrării procesului-verbal de sesizare din oficiu al Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției cu privire la săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prevăzută de art. 291 din C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 de către C. în legătură cu obținerea de către J. a avizului pentru cererea de preemțiune în dosarul civil nr. x/2019, aflat pe rolul Tribunalului București, în care J. era în contradictoriu cu Ministerul Culturii.

În vederea documentării cauzei și pentru o corectă stabilire a situației de fapt, în care au fost săvârșite faptele ce au făcut obiectul actului de sesizare, Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției la data de 24.06.2020 a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, emiterea în cauză a unor măsuri de supraveghere tehnică. Astfel, C., avocat în cadrul Baroului București, în prezenta cauză a făcut obiectul unor măsuri de supraveghere tehnică, măsuri ce au fost puse în executare de Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție, urmare a mandatelor de supraveghere nr. x din 25.06.2020 și nr. x din 23.07.2020, privind interceptarea comunicațiilor realizate de către C., și de la postul telefonic cu nr. x, precum și supravegherea video, audio sau prin fotografiere a acesteia.

Având în vedere aspectele relevate în urma punerii în executare a mandatului de supraveghere tehnică nr. x din 23.07.2020, prin procesul-verbal din 31.03.2021, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției, s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către avocat C. și D. a infracțiunii de instigare la infracțiunea de prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, și față de funcționarii publici K. și A., din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Prin ordonanța din data de 01.04.2021 s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la infracțiunea de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

În fapt, potrivit procesului-verbal de redare a discuției telefonice purtate în data de 18.08.2020 de inculpata C., avocat în Baroul București, cu inculpata D., a rezultat faptul că aceasta din urmă îi solicită inculpatei C. sprijinul pentru a identifica o persoană care să verifice în REVISAL, trei persoane și anume, în legătură cu obținerea datelor privind societățile la care erau angajate respectivele persoane la momentul respectiv. Astfel, inculpata D. îi relatează lui C. că este vorba de verificarea a trei foști angajați ai societății pe care o administra, despre care intenționa să afle dacă s-au angajat la firme concurente. Totodată, inculpata D. îi transmite inculpatei C. și CNP-ul fiecăruia dintre cei trei foști angajați, primind asigurări din partea acesteia din urmă că, avem o contabilă care avea pe cineva . . . . . . . . . .

Ulterior, în data de 19.08.2020, după ce inculpata C. îi transmite lui D., datele obținute, aceasta din urmă este în continuare interesată să obțină și alte informații în legătură cu cele trei persoane, respectiv, ce venituri aveau aceștia.

S-a reținut că în urma verificărilor efectuate în prezenta cauză, s-a stabilit că C. este avocat în Baroul București din 15.10.2008. Potrivit adresei cu nr. x/06.02.2023 a Baroului București, inculpata C. este membră a Baroului București, în calitate de avocat definitiv, profesând în cadrul Cabinetului de avocat "C.", ca avocat titular și utilizează postul telefonic cu nr. x.

Totodată, s-a stabilit și faptul că la momentul comiterii faptelor, D. era administrator la trei societăți comerciale, L. S.R.L., H. S.R.L. și M. S.R.L..

Față de probatoriul administrat în cauza de față, în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor în care a fost comisă fapta ce face obiectul cercetărilor, la data de 25.11.2021, Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției a solicitat Curții de Apel București, secția I Penală încuviințarea perchezițiilor la sediul Cabinetului de avocat aparținând inculpatei C., la adresa de domiciliu a inculpatei D., precum și la sediul social și punctul de lucru al societății H. S.R.L..

Prin încheierea din 25.11.2021, Curtea de Apel București, secția I Penală a admis cererea formulată, emițând mandatele de percheziție domiciliară nr. x.

În cauză, în data de 08.12.2021, au fost efectuate perchezițiile domiciliare, la Cabinetul de avocat aparținând inculpatei C., la adresa de domiciliu a inculpatei D., precum și la sediul social și punctul de lucru al societății H. S.R.L., ocazie cu care, conform proceselor-verbale încheiate, au fost identificate și ridicate sisteme informatice și suporți de stocare a datelor informatice, acestea au fost supuse percheziției informatice, în baza mandatului de percheziție informatică, nr. 10 din 21.12.2021, emis de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București, secția I Penală.

Astfel, în perioada 15-24 februarie 2022, în prezența inculpatelor C., asistată de apărătorul ales, avocat N. și D., asistată de apărătorii aleși O. și P., în baza ordonanței nr. 103/P/2020 din data de 22.12.2021 a Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției, specialiștii desemnați din cadrul Serviciului Specialiști al Direcției Naționale Anticorupție au procedat la efectuarea percheziției informatice asupra copiilor efectuate, date informatice extrase și înregistrări video, descrise în procesele-verbale încheiate în 15.02.2022, 16.02.2022, 23.02.2022 și 24.02.2022, fiind astfel identificate și copiate pe un alt mijloc de stocare, datele ce prezintă relevanță probatorie în cauză.

Cu ocazia efectuării în cauză a percheziției informatice privind telefonul mobil, aparținând inculpatei C., au fost identificate și exportate mai multe date care au fost considerate ca fiind utile cauzei, respectiv, contacte, email-uri, conversații tip I., tip Q., tip R., fotografii.

Conform procesului-verbal întocmit de ofițerul de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, din corespondența purtată pe I. de inculpata C., utilizatoare postului telefonic cu nr. x cu B. (S.), utilizatoarea postului telefonic cu nr. x, a rezultat că, în data de 18 august 2020, în jurul orelor 22:45 (10:45 PM), inculpata C. o contactează pe B., solicitându-i ajutorul pentru obținerea unor informații din REVISAL, transmițându-i acesteia din urmă și trei CNP-uri.

Inculpata C., așa cum s-a precizat anterior, o contactează pe B., după ce, este la rândul ei solicitată să îi ofere sprijinul de către D., care, așa cum a rezultat din conținutul discuțiilor telefonice, era interesată să obțină informații din baza de date REVISAL, în legătură cu trei foști angajați. Totodată, inculpata C. îi precizează interlocutoarei sale și ce anume informații trebuiau obținute: Mă interesează unde sunt ăștia angajați acum.

Deși B. îi spune explicit numitei C. că, nu, nu am cum, aceasta din urmă îi adresează întrebarea, în Revisal nu ne putem uita? Astfel, B. îi spune lui C. că nu poate personal obține din REVISAL informațiile solicitate.

Față de răspunsul primit, inculpata C. insistă și o interpelează pe B. dacă: nu știe pe cineva care o poate ajuta...contra cost. La insistențele inculpatei C., B. îi promite acesteia că va încerca a doua zi să ia legătura cu o persoană de la ITM. De asemenea, în cadrul acestor discuții, B. îi relatează lui C. că: La itm cunosc . . . . . . . . . .un tip dar nu se bagă și . . . . . . . . . . .o să mai încerc mâine cu altcineva. Tot la itm. În cursul discuțiilor, inculpata C. precizează că este interesată doar . . . . . . . . . .unde lucrează acum...atât..., cele trei persoane. Inculpata C. insistă ca B. să o sprijine în obținerea informațiilor de care era interesată, fiind dispusă să plătească pentru obținerea acestora: Să spună cât vrea și rezolvăm.

Potrivit conversațiilor purtate de cele două inculpate prin intermediul aplicației I., în dimineața zilei de 19.08.2020, în jurul orelor 10:41, B. îi confirmă lui C. că a luat legătura cu persoana de la ITM. Ulterior, în jurul orelor 12:30, inculpata B. îi comunică lui C. că, ...așteaptă răspuns, în vreme ce, aceasta din urmă, se arata extrem de interesată de obținerea informațiilor solicitate ... Doamne ce bine ar fi. Totodată, inculpata B. îi dă asigurări numitei C. că va rezolva: Aștept. Mă rezolvă stai lini...Acum a aj la birou.

În continuare, inculpata B. îi transmite lui C. denumirile societăților la care cele trei persoane erau angajate la momentul interogării bazei de date REVISAL, în ordinea în care i-a transmis CNP-ul.

Astfel, potrivit corespondenței purtate între cele două, societățile comerciale la care cele trei persoane erau angajate și transmise de funcționarul ITM către B. și aceasta mai departe către C., erau: T. romania pentru CNP (F.), U. și V. pentru CNP (G.) și W. pentru CNP (E.).

După ce a obținut informațiile solicitate, inculpata C. insistă să i se comunice cât o costă, obținerea acestora însă, B. îi spune că rezolvă ea când va merge în zona X., unde stătea persoana în cauză.

În continuarea conversațiilor purtate de cele două inculpate în ziua de 19.08.2020, C., așa cum anterior o rugase inculpata D., îi cere lui B. să obțină informații și în legătură cu veniturile obținute de cele trei persoane care au făcut obiectul interogării, însă aceasta din urmă îi promite că va încerca să obțină informațiile a doua zi, întrucât persoana de contact de la ITM nu se mai afla la locul de muncă.

Din conținutul corespondenței purtate de inculpata C. cu inculpata B. prin intermediul aplicației I., obținută în urma percheziției informatice efectuate în cauză s-a stabilit că, în dimineața zilei de 20.08.2020, în jurul orelor 10:27-10:46, aceasta din urmă a redirecționat către C. corespondența purtată cu angajatul ITM, căruia i-a transmis din nou cele trei CNP-uri și pe care l-a rugat să obțină informații privind salariile încasate de cele trei persoane vizate.

Astfel, s-a reținut că, titularul postului telefonic, persoana la care a apelat inculpata B. pentru obținerea informațiilor de care era interesată C. din REVISAL, era salvat în telefon aparținând inculpatei B.: Itm.

Întrucât în data de 20.08.2020, când i-a solicitat inspectorului de muncă de la ITM obținerea de informații suplimentare, acesta i-a transmis că nu se află în București, inculpata B. a insistat în zilele următoare să primească informațiile solicitate, însă acesta nu a mai dat curs solicitării.

S-a arătat că din conținutul discuțiilor purtate de cele două inculpate a rezultat chiar și faptul că modul în care a procedat angajatul ITM, în legătură cu transmiterea informațiilor de care a luat la cunoștință în virtutea atribuțiilor de serviciu, nu era legal, întrucât la un moment dat, B. îi transmite lui C., referitor la faptul că nu a primit niciun semn de la acesta: îi este frică. Tot din corespondența purtată de inculpata C. prin intermediul aplicației I. a mai rezultat și faptul că aceasta a primit de la inculpata D., în cursul zilei de 18.08.2020, în jurul orelor 7:24:33 PM, cele trei CNP-uri pe care mai departe le-a transmis lui B..

În cursul zile de 19.08.2020, după ce a primit de la B. informațiile solicitate, inculpata C. îi transmite informațiile obținute numitei D..

Potrivit datelor comunicate de Inspectoratul Teritorial de Muncă București prin adresa din 04.02.2021 a rezultat că la societatea administrată de inculpata D., H. S.R.L. au fost angajați numiții E., F. și G..

În urma verificării după codul numeric personal a persoanelor care au făcut obiectul interogării în baza de date REGES/REVISAL s-a stabilit că este vorba de trei foști angajați ai societății H. S.R.L. și anume: E., F. și G., care din anul 2019 și, respectiv, 2020 nu își mai desfășurau activitatea la această societate.

Prin adresa nr. x/16.03.2021, Inspectoratul Teritorial de Muncă București a comunicat datele inspectorilor de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București și care în data de 19.08.2020 au efectuat verificări în REGES/REVISAL în vederea obținerii de informații privind foști angajați ai S.C. H. S.R.L.. Astfel, în data de 19.08.2020, de la adresa de utilizator ovidiu.branza, în intervalul 12:29:51-12:31:30, au fost verificate următoarele CNP-uri. Anterior, tot în data de 19.08.2020, de la adresa de utilizator nicoleta.gherghe au mai fost verificate CNP-urile. Din adresa nr. x/10.05.2021 a Inspecției Muncii a rezultat că, utilizatorii care au accesat baza de date REGES/REVISAL în data de 19.08.2020 sunt A. și K. și dețin funcția de inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă București iar, referitor la motivele verificării, lit. i) semnifică interogare bază de date și lit. v) semnifică accesare bază de date. Totodată, Inspecția Muncii a menționat că nu deține o evidență referitoare la identitatea persoanelor care au solicitat efectuarea verificărilor în baza de date a CNP-urilor foștilor angajați ai societății H. S.R.L..

Potrivit procesului-verbal încheiat la data de 30.05.2022 de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției, cu ocazia prezenței lui B. la sediul Direcției Naționale Anticorupție, secția de combatere a corupției a rezultat că a fost de acord să pună la dispoziție date din agenda telefonică și din aplicația I. care prezintă utilitate în prezenta cauză.

Astfel, din planșa fotografică atașată procesului-verbal a rezultat că în agenda telefonului mobil al inculpatei B., numărul de telefon +4x este salvat Itm. Din verificările efectuate în prezenta cauză a rezultat că, titularul postului telefonic cu nr. x este inculpata B. iar, titularul postului telefonic cu nr. x este A..

Procurorul a făcut referire la declarațiile martorilor G., E. și F. și K., precum și la declarațile făptuitorilor A. și B. (care a recunoscut săvârșirea faptei).

De asemenea, procurorul a mai reținut că, audiată fiind în calitate de suspect, C. a declarat că D. i-a cerut ajutorul pentru a afla locurile de muncă la acel moment a trei foști angajați ai acesteia, pe care îi bănuia că lucrau la concurență, și cărora, susține C., D. le plătea clauză de neconcurență. Inculpata a recunoscut că i-a spus numitei D. că, o poate ajuta, gândindu-se că, în calitatea sa de avocat, va face adrese oficiale la ITM. Deși, inițial inculpata a arătat că ajutorul promis lui D. consta în întocmirea unei adrese în calitate de avocat, la instituția care administrează baza de date REVISAL, a menționat că, totuși a rugat-o pe B. care era contabilă și, despre care cunoștea că avea acces la datele din REVISAL, să-i comunice informațiile solicitate de D.. Potrivit celor relatate de inculpata C., B. i-a comunicat datele solicitate, respectiv, locurile de muncă ale celor trei persoane în cauză iar, ea mai departe a comunicat aceste informații lui D.. A arătat inculpata că, avea la cunoștință că nu putea să folosească datele în acest mod obținute, dar a susținut că ea urma să procedeze la efectuarea unor adrese oficiale pentru a obține datele de care avea nevoie. Cu toate acestea, nu a întreprins niciun demers oficial întrucât D. i-a comunicat că cei trei nu lucrau la firme concurente și nu mai dorea să facă adresele. Inculpata C. a arătat faptul că, informațiile obținute de ea și comunicate lui D., privind locurile de muncă a celor trei foști angajați, bănuiește că îi erau utile lui D., care i-a spus că vrea să-și protejeze afacerea, având deja un proces cu E. pe rolul instanțelor de judecată.

Procurorul a mai reținut că, deși inculpata a declarat că nu își amintește exact dacă D. i-a spus acest lucru, din conținutul convorbirilor telefonice purtate de cele două în luna august 2020 a rezultat în mod evident scopul pentru care D. a solicitat sprijinul avocatei, intenționând chiar să angajeze un detectiv particular pentru a obține cât mai multe informații privind pe E., pe care îl considera capul răutăților. A mai arătat inculpata că, aceste informații, privind locurile de muncă ale celor trei martori, urmau să fie folosite în instanța de judecată, dar nu a mai fost inițiată nicio acțiune, întrucât s-a constatat din informațiile astfel obținute că niciunul dintre cei trei foști angajați nu lucrau la firme concurente. Inculpata C. a mai declarat că, nu a avut reprezentarea că aceste informații solicitate au caracter confidențial, întrucât a consultat site-ul Uniunii Europene și nu a rezultat că aceste date ar avea caracter confidențial. Totodată, a mai apreciat inculpata că niciunul dintre cei trei foști angajați ai numitei D. nu aveau vreo calitate specială, întrucât nu lucrau în sistemul public, apreciind astfel că informațiile privindu-i pe aceștia nu aveau caracter confidențial. A mai declarat inculpata C. că, deși B. i-a precizat că pentru a intra în posesia informațiilor solicitate, trebuia să apeleze la altă persoană, ea nu a crezut-o, întrucât aceasta "de fiecare dată se dă importantă ca să fiu eu drăguță cu ea, o mai invitam la pizza, la o cafea, sau îi ofeream un parfum. O cunoșteam de prea mult timp pe aceasta și cunoșteam că de fiecare dată se dă importantă, ca să amplifice serviciul pe care mi-l făcea și să fiu drăguță cu ea."

Referitor la informațiile pe care le-a primit de la B., inculpata a precizat că, în cazul în care D. i-ar fi confirmat că o interesează, respectiv că ar fi vrut să facă adresele către ITM, i-ar fi solicitat acesteia contracte de muncă ale celor trei foști angajați, ar fi subliniat clauza de neconcurență din cuprinsul contractelor și ar fi trimis o adresă oficială către ITM, la care anexa contractele și solicita comunicarea locului actual de muncă al celor trei, după ce în prealabil, ar fi încheiat contract de asistență juridică cu D. pentru această chestiune.

În cuprinsul rechizitoriului s-a mai reținut că, fiind audiați în calitate de martori, Y., Z., AA., BB. și CC., au declarat faptul că, datele din REVISAL sunt accesate de inspectorii de muncă, exclusiv în interes de serviciu, respectiv, cu ocazia controalelor pe care le efectuează la diferiți agenți economici, în cazul unor accidente de muncă, atunci când participă împreună cu alte autorități publice la diferite acțiuni, precum și la solicitarea reprezentanților autorităților publice, de regulă a organelor de poliție.

Totodată, martorii audiați în cauză, toți inspectori de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă, au declarat că informații în legătură cu persoanele înregistrate în REVISAL se pot obține doar la solicitarea personală a celui vizat, fiind exclusă furnizarea de informații în legătură cu locul de muncă al unei persoane la solicitarea unui terț. Potrivit martorilor, un avocat poate să solicite informații din REVISAL privind o anume persoană numai în situația în care este mandatat de cel în cauză, respectiv de persoana care face obiectul verificării, fiind astfel exclus ca un avocat, reprezentant al unui agent economic să primească informații de la ITM în legătură cu locurile de muncă ale foștilor săi angajați. De asemenea, martorii Y., Z., AA., BB. și CC., inspectori de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă au negat faptul că se pot face verificări în baza de date REVISAL de către alți colegi folosind calculatorul altuia fără a cere permisiunea celui în cauză. Martorii au negat că ar fi procedat vreodată la verificarea în REVISAL folosind calculatorul și userul altui coleg și nici nu au observat asemenea situații.

La rândul lor, martorii DD., EE., FF., GG. și HH., toți inspectori de muncă în cadrul Inspectoratul Teritorial de Muncă București, au confirmat că datele din REVISAL au caracter confidențial, aceștia având acces la aceste informații doar în interes de serviciu iar, comunicarea către terți nu este permisă.

S-a mai reținut în cuprinsul rechizitoriului că apărările inculpatei C., în sensul că nu a cunoscut faptul că II. a apelat la un inspector de muncă din cadrul ITM pentru obținerea informațiilor solicitate de D., sunt contrazise de probatoriul administrat în cauză. Din corespondența purtată prin intermediul aplicației I., între C. și B., a rezultat în mod neîndoielnic că, C. i-a solicitat expres să găsească o persoană care să le poată ajuta, precum și faptul că Dumitrașcu i-a spus că, nu poate să obțină aceste date decât apelând tot la un angajat de la ITM. Mai mult, din aceiași corespondență purtată de cele două a rezultat că, B. îi redirecționează lui C., o captură de ecran, conținând mesajul primit de la cel căruia îi solicita-se informații suplimentare în legătură și cu veniturile celor trei, fiind evident că toate aceste date le-a obținut de la o persoană de la ITM.

În ceea ce privește suma de bani despre care inculpata C. a susținut că, în mod ironic s-a oferit să o trimită în contul personal al coinculpatei B., din corespondența purtată prin intermediul aplicației I. cu D. a rezultat că, inculpata C. îi spune acesteia că, persoana care urma să-i furnizeze informațiile, i-ar fi pretins suma de 200 de euro, D. apreciind că suma solicitată era prea mare, fiind dispusă să ofere: Mă gândeam maxim 2-300 ron și un adaos pt tine...Să zic vreo 500 ron.

În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, în drept, procurorul a reținut următoarele:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a Penală în data de 31.03.2023, sub numărul x/2023.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 30.10.2023, definitivă prin încheierea nr. 52 din 22.01.2024, pronunțată de către Completul de judecători de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, au fost respinse cererile și excepțiile formulate de inculpatele C. și D., s-a constatat legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și s-a dispus începerea judecății.

În cursul cercetării judecătorești la instanța de fond, Curtea de Apel București a adus la cunoștință inculpaților dispozițiile art. 374 alin. (4) din C. proc. pen. și 396 alin. (10) din C. proc. pen., referitoare la faptul că pot solicita ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, dacă recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina lor, urmând ca, în cazul în care cererile vor fi admise, să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile ce constituie acuzații, sens în care inculpata B. a precizat că solicită judecarea în procedura recunoașterii învinuirii.

Potrivit art. 374 alin. (2) C. proc. pen., întrebată fiind, inculpata B., a învederat faptul că dorește să dea declarație în cauză. Prin urmare, Curtea, în temeiul art. 376 alin. (3) teza I și art. 378 din C. proc. pen., a procedat la audierea sa (declarația fiind atașată la dosar). Curtea a pus în discuția procurorului și a apărătorilor aleși ai inculpaților solicitarea inculpatei B. de judecare a cauzei în procedura recunoașterii învinuirii, iar după deliberare, a încuviințat cererea.

Cu privire la fondul cauzei, în raport de principiul liberei aprecieri a probelor reglementat în art. 103 alin. (1) din C. proc. pen., coroborând și evaluând ansamblul probatoriu administrat, atât în faza de urmărire penală, cât și în mod nemijlocit în etapa cercetării judecătorești în primă instanță, respectiv, înscrisuri constând în print-screen-uri ale mesajelor transmise de inculpați prin aplicația I., înscrisuri constând în print-screen-uri ale profilurilor pe care martorii E. F. și G. le au pe aplicația JJ., declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpați, precum și declarațiile tuturor inculpaților, precum și de legislația incidentă în cauză și jurisprudența obligatorie dezvoltată de Curtea Constituțională și Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile pronunțate de Completul competent să soluționeze recursul în interesul legii și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Curtea de Apel București a reținut că faptele nu sunt prevăzute de legea penală și a pronunțat soluția achitării ce se impune dintr-o dublă perspectivă.

În primul rând, informațiile extrase din baza de date Reges/Revisal privind locurile de muncă ale unor foști angajați ai S.C. H. S.R.L., societate administrată de către inculpata D. (în speță, martorii E., F. și G.) nu fac parte din categoria informațiilor care nu sunt destinate publicității, având în vedere legislația incidentă și jurisprudența obligatorie dezvoltată de Curtea Constituțională.

În al doilea rând, din niciun mijloc de probă administrat în cauză nu rezultă că, pe de o parte, inculpații A., B. și C. ar fi solicitat și, cu atât mai puțin, ar fi obținut, în mod efectiv, bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, de ordin patrimonial ori nepatrimonial, în urma informațiilor comunicate, iar pe de altă parte, inculpata D. ar fi intenționat să folosească informațiile obținute pentru a iniția acțiuni de chemare în judecată a foștilor angajați și a obține despăgubiri pentru eventuale prejudicii cauzate de către aceștia, în situația în care cei trei și-ar fi desfășurat activitatea la firme concurente societății administrate de inculpată.

Curtea a reținut că faptele reținute în sarcina inculpaților nu sunt prevăzute de legea penală, făcând referire la jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin decizia nr. 18/27.09.2016 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 930/18.11.2016), a reținut că tipicitatea constituie una dintre trăsăturile esențiale ale infracțiunii, dar și la decizia nr. 82/23.02.2016 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 370/13.05.2016), prin care Curtea Constituțională a statuat în sensul că, în prezent, trăsăturile esențiale ale infracțiunii sunt prevederea faptei de legea penală (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) și caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate); în doctrină s-a arătat că prin norma de incriminare se stabilește un model abstract al faptei; pentru a fi relevante penal, faptele trebuie să corespundă descrierii sau modelului abstract din norma de incriminare, adică trebuie să fie tipice; tipicitatea este tocmai această corespondență între trăsăturile faptei concrete și modelul abstract (tip) prevăzut de norma de incriminare; tipicitatea apare, așadar, în trăsătura esențială a prevederii faptei de legea penală (paragraful 20).

Astfel, s-a arătat că tipicitatea reprezintă o garanție a respectării principiului legalității incriminării, întrucât, o faptă concretă poate fi sancționată numai dacă aceasta se regăsește în descrierea realizată în verbum regens de către norma penală. Tipicitatea presupune corespondența dintre fapta concretă săvârșită de către o persoană și elementele de natură obiectivă și subiectivă stabilite de legiuitor în modelul abstract (tip) prevăzut în norma de incriminare.

Or, având în vedere și art. 15 alin. (2) din C. pen., potrivit căruia infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale, judecătorul fondului a apreciat că soluția de achitare se impune ca urmare a faptului că, din moment ce faptele nu întrunesc trăsăturile esențiale ale infracțiunii sesizate, nu poate fi angajată răspunderea penală.

Instanța de fond a reținut că informațiile extrase din baza de date Reges/Revisal privind locurile de muncă ale unor foști angajați ai S.C. H. S.R.L., societate administrată de către inculpata D. (în speță, martorii E., F. și G.) nu fac parte din categoria "informațiilor care nu sunt destinate publicității", în sensul art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Curtea a considerat că următoarele aspecte convergente, ce rezultă deopotrivă din legislație și jurisprudență, conduc la această concluzie:

i). Sintagma de "informații care nu sunt destinate publicității", cuprinsă în conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzute în art. 12 lit. b) teza I din Legea nr. 78/2000, nu este definită în legislație, nici în C. p