ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 24 iunie 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 197/2024 din data de 30 octombrie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 80 C. pen., s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpata A., pentru săvârșirea infracțiunii de violare a sediului profesional, prevăzută de art. 225 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

În baza art. 81 din C. pen., s-a aplicat inculpatei A. un avertisment.

S-a atras atenția inculpatei asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni.

În baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 80 C. pen., s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpatul B., pentru săvârșirea infracțiunii de violare a sediului profesional prevăzută de art. 225 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a aplicat inculpatului B. un avertisment.

S-a atras atenția inculpatului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut, în esență, că prin rechizitoriul nr. x/2021 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a dispus. în temeiul art. 327 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., respectiv art. 315 alin. (1) lit. b) rap. la art. 1 lit. a) și art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaților B. și A., pentru săvârșirea infracțiunii de violare a sediului profesional, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen.

Prin același rechizitoriu, s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de violare a sediului profesional prev.de art. 225 alin. (1) C. pen., sesizată de persoanele juridice S.C C. și Grădinița cu program prelungit C., ca fiind săvârșită de D., E., F., G. și angajații S.C H. S.R.L., întrucât nu sunt întrunite elementele tipice ale acestei infracțiuni.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei privind infracțiunea de uzurpare a calității oficiale prev.de art. 258 C. pen., sesizată de persoanele juridice S.C C. și Grădinița cu program prelungit C., ca fiind săvârșită de B., întrucât nu sunt întrunite elementele tipice ale acestei infracțiuni.

La data de 22.06.2021 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova plângerea formulată de persoanele juridice Grădinița cu program prelungit C. și S.C C. Cârcea, ambele prin reprezentant I., împotriva avocatului B., a numitei A., a S.C H. S.R.L. Craiova și a doi agenți de pază neidentificați, angajați ai S.C H. S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare a sediului profesional, prev. de art. 225 C. pen. și uzurpare de calități oficiale, prev. de art. 258 C. pen.

Petentele au sesizat că au dreptul de folosință al imobilului situat în comuna Cârcea, strada x nr. 13, jud. Dolj, unde funcționează Grădinița cu program prelungit C., în temeiul unui contract de comodat încheiat la data de 01.07.2012, cu valabilitate 10 ani.

La data de 11.06.2021, au fost înștiințate de A., în calitate de nou proprietar al imobilului, printr-o notificare formulată prin Cabinetul de avocat B. și trimisă prin executor judecătoresc, că înțelege să rezilieze contractul de comodat și le învederează că, în 24 de ore de la primirea notificării, să părăsească imobilul.

Întrucât între părți existau aspecte divergente cu privire la amenajarea spațiului respectiv, petentele au refuzat să dea curs solicitărilor din cuprinsul notificării însă, în dimineața de 17.06.2021, când personalul grădiniței s-a prezentat la serviciu, a constatat că poarta de acces a fost forțată și deschisă prin ruperea lanțului și a lacătului, iar în interiorul curții au fost găsiți angajații societății de pază S.C H. S.R.L., avocatul B. și A., care au refuzat să le permită accesul în imobil.

În fapt, s-a reținut că I. a fost căsătorită cu J. până la data de 11 iulie 2019, când a fost înregistrat divorțul acestora.

Totodată, cei doi au fost asociați în cadrul S.C C., până la data de 25.07.2012. Întrucât numitul J. era urmărit penal în dosarul nr. x/2010 al DIICOT - ST Craiova, acesta a părăsit țara, iar la data de 25.07.2012 a fost înregistrată la ORC Dolj Hotărârea AGA a S.C C., prin care părțile sociale deținute de acesta au fost cesionate soției sale, I..

Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.01.2009 la BNP K., numiții L. și A., la acea vreme socrii Numitei I., au achiziționat terenul situat în comuna Coșoveni, T12, P184/6 jud. Dolj, intabulat în CF x a loc Coșoveni, cu nr. cadastral provizoriu x, în suprafață de 700 mp din acte și din măsurători; prin actul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/28.01.2010 la BNP M., terenul a fost înstrăinat către N., căsătorit cu O.; potrivit declarației persoanei vătămate, O. este verișoara primară a fostului său soț, J., P. fiind totodată finii familiei x.

Prin procura specială autentificată sub nr. x/28.01.2010, imediat după încheierea contractului de vânzare-cumpărare, N. împuternicește pe J. și I. să îl reprezinte la diferite instituții, în vederea întocmirii unei noi documentații cadastrale pentru terenul intrat între timp în teritoriul administrativ al comunei Cârcea, dar și pentru obținerea avizelor și autorizațiilor de construcție pe terenul respectiv a unei grădinițe de copii, edificarea imobilului și efectuarea demersurilor pentru intabularea construcției și racordării acesteia la rețelele de utilități.

La data de 01.07.2012, între S.C. Q. S.R.L. Craiova (devenită ulterior S.C C. SRL), reprezentată de I., pe de o parte, și O. și N., proprietarii imobilului situat în comuna Coșoveni, T12, P184/6, jud. Dolj, intabulat în CF x a loc. Coșoveni, compus din teren în suprafață de 700 mp și construcția cu destinație grădiniță, formată din D+P+E+M, cu amprenta la sol de 260 mp (la data respectivă construcție aflată în stadiul "la roșu", cu instalații electrice, sanitare și termice, a fost încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit, pe o perioadă de 10 ani, pentru ca societatea comodatară să desfășoare în imobil activități de grădiniță.

În baza acestui contract de comodat, înregistrat la ORC de pe lângă Tribunalul Dolj, societatea și-a stabilit punctul de lucru la adresa respectivă (devenită ulterior strada x nr. 13, loc. Cârcea, jud. Dolj), a obținut acreditarea pentru desfășurarea activității Grădiniței cu program prelungit C., conform Ordinului 4914/31.08.2018 al Ministerului Educației Naționale, a încheiat contracte pentru racordarea la utilități.

Potrivit declarației reprezentantei persoanelor vătămate, I., proprietarul real al terenului a fost în tot acest timp J., fostul său soț, care 1-a achiziționat în timpul căsătoriei pe numele părinților săi, pentru a-1 sustrage astfel sechestrului asigurător, având în vedere că la momentul achiziției era cercetat într-un dosar al DIICOT - ST Craiova. Ulterior, pentru a evita dispunerea unor măsuri de indisponibilizare în vederea confiscării extinse în același dosar, terenul a fost înstrăinat formal către verișoara sa primară O., căsătorită cu N..

Clădirea a fost finalizată în anul 2014 de către I., cu fonduri puse la dispoziție de către fostul său soț, J., iar începând cu anul respectiv, în incintă a funcționat Grădinița cu program prelungit C., în baza contractului de comodat sus-menționat, S.C. C. încheind în acest scop contracte de școlarizare, în vederea desfășurării activității înscrise la ORC ca obiect principal de activitate.

Un contract de comodat a fost încheiat la data de 24.03.2016 între P., în calitate de comodanți, prin mandatarul I. și S.C. C. S.R.L., în calitate de comodatară, reprezentată de I., prin care societatea a dobândit dreptul de folosință gratuită, pentru o perioadă de 10 ani, asupra aceluiași imobil, în scopul stabilirii sediului social și desfășurării activității.

În perioada 19.03.2016 - 01.08.2018, J. a fost încarcerat în executarea pedepsei privative de libertate ca urmare a condamnării sale în dosarul penal sus-menționat, context în care, între acesta și soția sa au apărut neînțelegeri, inclusiv cu privire la modul de administrare a afacerii dezvoltate la adresa sus-menționată. Astfel, potrivit declarației numitei I., încă din perioada în care se afla în penitenciar, fostul său soț i-a pretins plata unei chirii consistente pentru a permite funcționarea în continuare a grădiniței la adresa respectivă.

În aceste împrejurări, la 10.11.2017, J. a solicitat instanței civile și constatarea nulității hotărârii AGA de cesiune a părților sociale ale S.C. C.. Cererea a făcut obiectul dosarului nr. x/2018 la Tribunalul Dolj, fiind admisă prin sentința nr. 211/2019 din 17.10.2019.

După liberarea condiționată a numitului J., acesta a fost împuternicit de P., prin procura autentificată sub nr. x din 06.11.2018 la BNP R., să îi reprezinte cu puteri depline la instituțiile competente, în vederea obținerii înscrisurilor necesare înscrierii dreptului de proprietate asupra imobilului edificat pe terenul situat la adresa sus-menționată. Totodată, J. a fost împuternicit să închirieze oricui va crede de cuviință, cu chiria și în condițiile pe care le va stabili mandatarul cu depline puteri, imobilul situat la adresa respectivă, în cuprinsul procurii menționându-se, între altele, că mandatarul îi va reprezenta pe mandanți în relațiile cu chiriașul/locatarul, va rezilia/anula orice contracte ce comodat/închiriere, acesta urmând să administreze imobilul cu puteri depline.

În baza împuternicirii sus-menționate, J. a efectuat ulterior demersurile pentru definitivarea documentației cadastrale și depunerea acesteia la OCPI Dolj în vederea intabulării construcției, după cum rezultă din cererea înregistrată sub nr. x din 24.06.2019.

La scurt timp, prin contractul autentificat sub nr. x din 14.08.2019 la BNP S., P. Marcel Marius și O. au vândut imobilul format din teren și construcție către numita A., mama lui J.. Potrivit declarației persoanei vătămate, contractul respectiv a fost încheiat ca urmare a neînțelegerilor intervenite în familia x, în care familia a dorit să se implice. Se remarcă și faptul că respectivul contract de vânzare-cumpărare a fost încheiat imediat după înregistrarea divorțului soților x.

După realizarea transferului de proprietate, inculpata A., prin avocat ales, a transmis atât S.C. C., cât și S.C. C. S.R.L., prin intermediul notificărilor nr. 34 și 35/29.06.2020, comunicate prin BEJA T. - și U., că nu îi sunt opozabile contractele de comodat încheiate anterior de aceste societăți cu foștii proprietari ai imobilului, solicitându-le acestora ca, în termen de 20 zile de la primirea notificării, să opteze între părăsirea imobilului sau încheierea unor contracte de închiriere.

Notificările respective au fost însoțite de tipizatul unui contract de închiriere pentru o perioadă de 8 ani, în schimbul unei chirii lunare de 5000 euro.

Întrucât solicitările inculpatei nu au primit un răspuns favorabil din partea reprezentantei persoanelor vătămate, aceasta a reluat demersurile în anul 2021, cu ajutorul fiului său, J..

Astfel, J. a încheiat cu inculpatul B., avocat în Baroul Dolj, contractul de asistență juridică nr. x din 02.06.2021, în temeiul căruia avocatul s-a obligat să presteze în beneficiul clienților J. și A. servicii de asistență juridică constând în:

"redactare acte, cereri, depunere înscrisuri, formulare de acțiuni în instanță și cereri la ORC Dolj pentru reînscrierea în calitate de asociat al S.C. C. (fost S.C. Q. SRL) asistență și reprezentare juridică la ORC Dolj, instanțe, ANAF, executori judecătorești și instituții publice".

În baza acestui contract, la data de 11.06.2021, inculpatul B., a întocmit în numele inculpatei A. o nouă notificare către S.C. C. S.C. C. S.R.L., comunicată prin SCPEJ V., prin care le-a comunicat că înțelege să denunțe unilateral contractele de comodat încheiate anterior între aceste societăți și foștii proprietari ai imobilului, P., solicitându-le totodată ca, într-un interval de 24 ore de la primire, să își ridice din imobil bunurile și obiectele personale, învederând că, în caz contrar, ele vor fi considerate abandonate. În cuprinsul notificării, inculpatul invocă existența între asociații S.C. C., a unui litigiu înregistrat la momentul respectiv în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, sub nr. x/2018.

La data de 14.06.2021, S.C. C., prin reprezentant convențional W. au formulat un răspuns la notificarea sus-menționată, transmis prin email inculpatului B., prin care a arătat că nu intenționează să dea curs solicitării de părăsire a imobilului, invocând valabilitatea contractului de comodat și existența litigiului civil între asociații S.C. C..

În acest context, deși era evident litigiul dintre părți, care invocau reciproc existența unor drepturi, de proprietate și respectiv de folosință asupra aceluiași imobil, iar situația de fapt existentă era cunoscută în totalitate inculpatei A. și avocatului acesteia, inculpatul B. a luat hotărârea să eludeze dispozițiile legale în materia evacuării, convenind cu clienta sa să blocheze accesul reprezentanților S.C. C. în imobil, cu scopul de a determina astfel societatea să acționeze potrivit așteptărilor acestora, enunțate în notificarea sus-menționată.

Astfel, la 15.06.2021, în baza contractului de vânzare-cumpărare, inculpata A. a încheiat cu S.C. X. S.R.L. un contract de prestări servicii de pază obiective, bunuri și valori, pentru asigurarea pazei la imobilul situat la adresa din jud. Dolj.

De asemenea, la indicațiile inculpatului Y., A. a procurat un material plastic, pentru a fi aplicate pe ușile de acces în imobil, apreciind că, în acest mod urmează să facă dovada că nu s-a pătruns în interiorul clădirii.

A doua zi, la data de 16.06.2021, în jurul orei 18, după încheierea programului de lucru al grădiniței, la imobil au venit A. și avocatul B., însoțiți de doi prieteni ai numitului J., respectiv D. și E..

În timpul discuțiilor prealabile, inculpatul B. le-a explicat persoanelor prezente că proprietarul imobilului dorește să intre în curtea grădiniței și că se va realiza inventarierea bunurilor din interior, activitate la care ar urma să asiste ca martori, solicitându-le totodată să nu pătrundă în clădire, apreciind că, acționând în acest mod, își poate asigura o apărare în eventualitatea unei acuzații penale.

D., ajutat de inculpata A., a tăiat lanțul care asigura poarta de acces pietonal în curte, folosind un clește, apoi au pătruns cu toții în curtea imobilului.

Între timp, la fața locului a ajuns și martorul F., cunoscut al lui D., acesta din urmă explicându-i că proprietara imobilului are o hotărâre de reintrare în posesie, în urma unui litigiu cu reprezentanții grădiniței. Ca atare, la solicitarea lui D., martorul a filmat cu telefonul mobil activitățile efectuate, iar ulterior a expediat fișierul video inculpatei x prin intermediul aplicației Z., acesta fiind ridicat cu ocazia cercetărilor de la inculpatul Y. și atașat la dosarul cauzei.

În curte, s-a procedat la o inventariere a bunurilor aflate în interior, activitate consemnată de inculpatul B. într-un înscris intitulat "proces-verbal de situație", semnat de acesta, de inculpata A., de D. și E..

De asemenea, D., folosindu-se de o bormașină și fiind ajutat de E. și de A., a aplicat pe ușile de acces sigiliile achiziționate în prealabil de inculpată. Cu această ocazie, poarta de acces auto în curte a fost asigurată pe interior cu un cablu de către E..

În acest timp, la solicitarea inculpatei A. și-au făcut apariția și reprezentanții S.C. X. S.R.L., respectiv G., director al departamentului de pază al societății, însoțit de trei agenți de pază, care au inventariat sigiliile aplicate și au preluat imobilul în pază, în baza unui proces-verbal încheiat cu inculpata A., în cuprinsul căruia aceasta a precizat că accesul în imobil se va face doar cu aprobarea sa. În dimineața următoare, când personalul grădiniței s-a prezentat la serviciu, agentul de pază AA., în temeiul înscrisurilor încheiate cu inculpata x, le-a interzis accesul.

Personalul grădiniței a apelat organele de poliție din cadrul secției 4 Poliție Rurală Coșoveni, care s-au deplasat la fața locului și au constatat situația de fapt, astfel cum a fost expusă de persoanele prezente. La imobil au venit și A., care a reiterat interdicția de a se pătrunde în imobil, dar și avocatul acesteia, B., care i-a dat acesteia asigurări că demersul întreprins de aceștia are o natură civilă și că "organele de poliție nu au ce să-i facă".

Astfel, prin demersurile întreprinse de cei doi inculpați, activitatea instituției de învățământ a fost perturbată începând cu dimineața de 17.06.2021, personalul fiind pus în situația de a nu putea desfășura programele educative contractate cu familiile preșcolarilor înscriși.

La data de 18.06.2021, persoanele vătămate au promovat împotriva inculpatei A. atât o acțiune posesorie, înregistrată la Judecătoria Craiova sub nr. x/2021, cât și o cerere de ordonanță președințială pentru reintegrarea în spațiul din care s-a realizat în fapt evacuarea ilegală, înregistrată sub nr. x/2021 la Judecătoria Craiova.

Prin sentința civilă nr. 5818 din 23.06.2021, pronunțată de a Judecătoria Craiova în dosarul nr. x/2021, s-a dispus reintegrarea provizorie a reclamantelor S.C. C. și Grădinița cu Program Prelungit C. în spațiul situat în comuna Cârcea, sat Cârcea, str. x, jud. Dolj, compus din teren intravilan, categoria curți-construcții, în suprafață de 700 mp, nr. cadastral x și construcție edificată pe acest teren CI cu patru niveluri, D+P+l+M, cu suprafață construită la sol de 255 mp, suprafață desfășurată de 967 mp și suprafață utilă de 836,3 mp, având nr. cadastral x, imobil intabulat în CF nr. x a UAT Cârcea, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2021 Pentru pronunțarea acestei soluții, instanța civilă a reținut că reclamantele au exercitat până la data aplicării sigiliilor stăpânirea materială a imobilului în care s-a solicitat integrarea, în baza contractului de comodat încheiat la data de 01.07.2012 și că pârâta A. nu a recurs la căile procedurale reglementate de lege pentru a intra în stăpânirea materială a imobilului cumpărat, ci a aplicat sigilii la intrarea în imobil, având ca efect împiedicarea accesului reclamantelor în acesta.

În baza acestei hotărâri, persoanele vătămate au fost reintegrate provizoriu în imobil, conform procesului-verbal încheiat la 02.07.2021 de executorul judecătoresc BB..

Constatând că strategia adoptată nu și-a atins scopurile și nu a condus la evacuarea definitivă a persoanelor vătămate din imobil, inculpata A., prin apărătorul ales B., a recurs în final la efectuarea demersurilor legale necesare evacuării acestora, promovând o acțiune în acest sens la instanța competentă abia la data de 13.07.2021, când a fost înregistrată sub nr. x/2021, când a fost respinsă ca inadmisibilă prin sentința civilă nr. 6635/2021 din 21.07.2021, pentru nerespectarea condițiilor de notificare prealabilă, conform art. 1038 C. civ.

O nouă acțiune cu același obiect (evacuare), a fost promovată de inculpată la 17.09.2021, fiind înregistrat la Judecătoria Craiova dosarul nr. x/2021 și admisă prin sentința civilă nr. 7792 din 13 octombrie 2021.

Față de situația expusă și care rezultă din materialul probator administrat, s-a reținut că la data de 16.06.2021, numiții A. și B. au pătruns fără drept în curtea imobilului situat în comuna Cârcea, strada x, nr. 13, jud. Dolj, unde funcționează Grădinița cu program prelungit C. și se află punctul de lucru al S.C. C. și au blocat accesul personalului și preșcolarilor în grădiniță prin acțiunile întreprinse la această dată (sigilarea fără drept a ușilor de acces în imobil și asigurarea pazei imobilului prin intermediul unor agenți de pază care au refuzat accesul acestora fără acordul numitei A.), în condițiile în care disputau drepturile asupra imobilului, ambele invocând valabilitatea unor contracte încheiate cu foștii proprietari ai acestuia, fără a avea în acest sens un titlu executoriu și cu ignorarea normelor legale privind evacuarea.

S-a apreciat că, practic, la data respectivă, proprietara imobilului, cu concursul direct al avocatului, care a depășit în mod evident limitele contractului de asistență juridică cu clienta sa, dar și dispozițiile legale care prevăd actele ce pot fi efectuate de în această calitate (art. 3 din Legea 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat), au procedat practic la o evacuare samavolnică a comodatarului din sediul profesional în care funcționa în mod legal, activitate efectuată fară drept, cu eludarea oricăror norme legale în această materie, împiedicând accesul în imobil și folosința acestuia până la pronunțarea sentinței de reintegrarea de către Judecătoria Craiova. Prin această faptă s-a realizat în fapt o violare a sediului profesional în care persoanele vătămate își desfășurau activitatea curentă și care a fost astfel în mod grav perturbată.

Abia după acest moment, inculpații au introdus la instanța competentă acțiuni de evacuare a comodatarului, fiind evidentă, din chiar succesiunea evenimentelor, intenția acestora de a se subroga în atribuțiile organelor competente să decidă și să procedeze efectiv la evacuare (judecătorul învestit cu acțiunea de evacuare, executorul judecătoresc, în baza titlului executoriu, cu sprijinul forței publice, în cazul în care situația ar fi impus-o). În schimb, cei doi inculpați s-au folosit de prezența și participarea activă a altor persoane din anturajul inculpatei A., efectuând activități specifice unei executări silite (inventariere de bunuri, aplicare de sigilii), împiedicarea folosinței imobilului fiind realizată prin intermediul reprezentanților unei societăți private căreia i-a fost predat în pază bunul, pe baza unui proces-verbal, cu "instrucțiuni de la proprietar de a nu permite accesul persoanelor neagreate de acesta, activități care se circumscriu infracțiunii de violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) C. pen.

Față de contextul în care a fost săvârșită, s-a reținut că fapta a fost comisă cu forma de vinovăție prevăzută de lege doar de inculpații B. și A., persoane care, fiind pe deplin conștiente de situația de fapt litigioasă existentă intre proprietar și cele două persoane vătămate, de înscrisurile și drepturile de care se prevalau fiecare dintre părți cu privire la imobil, aveau reprezentarea demersurilor legale ce s-ar fi impus a fi efectuate în scopul protejării dreptului de proprietate al numitei A.. Celelalte persoane prezente la fața locului la data de 16.06.2021, acționând în prezența proprietarului și a apărătorului acestuia, au avut reprezentarea legitimității demersurilor efectuate, prin urmare se reține că fapta de a pătrunde în curtea imobilului și de a participa la activitățile de inventariere și sigilare a ușilor de acces nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege.

Cu privire la fapta reținută în sarcina sa, inculpata A. a refuzat să dea declarații în cauză, prevalându-se de dreptul la tăcere.

Fiind audiat, inculpatul B. a recunoscut că a pătruns în ziua 16.06.2021 în curtea imobilului sus-menționat, în condițiile descrise anterior, în absența unui titlu executoriu de evacuare, însă a susținut că demersul său nu reprezintă o evacuare și a apreciat că dispozițiile legale în această materie nu se aplică.

De asemenea, a arătat că a primit răspunsul reprezentanților persoanelor vătămate la notificarea întocmită la 11.06.2021, prin care era încunoștințat că acestea nu înțeleg să dea curs solicitărilor de a elibera imobilul sau de a încheia cu proprietarul un contract de închiriere, invocând valabilitatea contractului de comodat, care urma să expire în anii 2022, precizând că inițiativa de a se deplasa la imobil, pentru a asigura poarta de acces cu un lacăt, în scopul de a împiedica personalul C. să pătrundă în interior i-a aparținut, tot el fiind cel care a consiliat-o pe A. să contracteze o firmă de pază care să împiedice accesul altor persoane în interiorul imobilului, fără acordul proprietarului.

Inculpatul nu a indicat însă nicio dispoziție legală pe care s-ar fi putut întemeia acțiunea sa, invocând în mod generic doar dreptul de proprietate al clientei sale, aspect care însă nu a fost contestat de niciuna dintre părțile implicate.

Instanța de fond a constatat că, sub aspectul reținerii situației de fapt, nu există niciun dubiu, probele administrate în cauză, constând în declarația reprezentantei persoanelor vătămate și înscrisurile depuse de aceasta; declarațiile martorilor; înscrisurile ridicate de la persoanele vătămate, de la Cabinetul de avocat CC. și de la S.C. H. S.R.L.; imaginile preluate de camerele de supraveghere ale Grădiniței cu program prelungit C. în data de 16.06.2021, imaginile surprinse de martorul F. la aceeași dată, astfel cum au fost puse la dispoziția organelor de urmărire penală de inculpatul B., procesul-verbal de vizualizare a acestora și capturile foto efectuate după acestea; copia dosarului civil x/2021 al Judecătoriei Craiova; înscrisurile înaintate de OCPI Dolj; alte înscrisuri utile cauzei, dovedind că la data de 16.06.2021, inculpații B. și A., în baza unei înțelegeri prealabile, cu ignorarea normelor legale privind evacuarea locatorului și fără a avea un titlu executoriu, au pătruns în curtea imobilului situat în comuna Cârcea, strada x nr. 13, jud. Dolj, unde funcționa Grădinița cu program prelungit C. și se afla punctul de lucru al S.C. C., în condițiile în care între părți existau neînțelegeri cu privire la drepturile asupra imobilului, ambele invocând valabilitatea unor contracte încheiate cu foștii proprietari ai acestuia.

În cursul judecății, inculpatul B. a avut aceeași atitudine procesuală, recunoscând situația de fapt reținută în actul de sesizare și încercând să ofere legitimitate acțiunilor sale, prin prisma calității sale de apărător ales al inculpatei A. și a dreptului acesteia din urmă de a dispune de bunul ce formează obiectul dreptului său de proprietate.

Totodată, inculpata A., deși inițial a declarat că își rezervă dreptul la tăcere, ulterior a revenit asupra poziției sale și a fost de acord să dea declarații în cauză, prin care, în esență, a recunoscut acțiunile sale de pătrunderea în imobilul în cauză, conform situației de fapt reținute prin rechizitoriu însă a încercat să le justifice prin aceea că era proprietara bunului respectiv și a acționat în virtutea recuperării posesiei asupra unui bun, deținut, în mod abuziv, de către fosta sa noră, persoana vătămată I..

Prin urmare, sub aspectul situației faptice, curtea a notat că niciunul dintre inculpați nu a negat acțiunile întreprinse la data de 16.06.2021, iar declarațiile acestora coroborate cu ansamblul probator menționat mai sus, inclusiv cu proba constând în imaginile video surprinse de inculpatul B., cu ocazia derulării activităților infracționale, sunt suficiente pentru clarificarea aspectelor ce țin de modul de derulare a acțiunilor întreprinse la data de 16.06.2021.

Instanța de fond a constatat că apărările formulate de inculpați, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății, nu sunt de natură a crea premisele absolvirii lor de răspundere penală.

Astfel, cu privire la susținerea inculpatului B. referitoare la faptul că acționat în virtutea competențelor sale profesionale, fiind împuternicit de proprietarul de drept al imobilului cu privire la care era existau dispute între părți, Curtea a constatat că niciunul dintre inculpați nu era îndreptățit la momentul respectiv să pătrundă și să ia în stăpânire imobilul în care se desfășura activitatea S.C. C., protejarea dreptului de proprietate al unei persoane, în situația în care cealaltă parte invocă dreptul de folosință, rezultat ca urmare a unui contract legal încheiat, putându-se realiza numai prin mijloacele conferite de lege, respectiv prin apelare la instanța competentă să decidă asupra legitimității drepturilor pretinse de părți.

În cauză nu se poate pune problema nici a unei posibile erori asupra modului de interpretare a dispozițiilor legale care reglementează posibilitatea proprietarului de drept de recuperare a dreptului de folosință asupra unui imobil deținut de comodatar, în condițiile în care, astfel cum rezultă din declarațiile inculpaților, aceștia au prevăzut încă de la început posibilitatea parcurgerii căilor legale, respectiv promovarea unei acțiuni în evacuare.

În acest sens, sunt edificatoare declarațiile atât a inculpatului B., care a arătat în fața instanței că le-a adus la cunoștință inculpatei A. și fiului acesteia, J., posibilitatea recuperării imobilului pe calea unei acțiuni în evacuare, cât și declarația inculpatei A. în care a menționat că a conștientizat că modalitatea adoptată pentru recuperarea imobilului era de natură a da naștere unor probleme, însă și-a asumat acest lucru, deoarece recurgerea la acțiunea în evacuare ar fi presupus trecerea unei perioade prea mari.

Prin urmare, ambii inculpați au conștientizat încă de la început de existența pârghiilor legale pentru recuperarea posesiei imobilului și cu toate acestea au înțeles să recurgă la acțiuni care au excedat cadrului legal, urmând o procedură care, din punctul lor de vedere, deși în afara legii, ar fi fost mult mai rapidă.

Cu privire la acest aspect, instanța de fond a constatat că raționamentul acestora a fost unul eronat, deoarece, apelând la acțiunile reglementate de dreptul civil român, inculpata A. a redobândit posesia încă din anul 2021.

Referitor la solicitarea de achitare a inculpaților în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., respectiv ca urmare a lipsei elementelor de tipicitate a infracțiunii de violare a sediului profesionale, instanța a constatat că fapta, astfel cum a fost reținută în sarcina inculpaților, contrar celor susținute de apărătorii aleși ai inculpaților, se încadrează în tiparele prevăzute de dispozițiile art. 225 C. pen.

Astfel, conținutul legal al infracțiunii de violarea sediului profesional, art. 225 C. pen., constă în pătrunderea, fără drept, în orice mod, în oricare dintre sediile unde o persoană juridică sau fizică își desfășoară activitatea profesională ori refuzul de a le părăsi la cererea persoanei îndreptățite.

Obiectul juridic al acestei infracțiuni este dat de dreptul la respectarea sediului profesional, fie al persoanei fizice, fie al persoanei juridice, dimensiune a libertății individuale care presupune inviolabilitatea spațiului unde se desfășoară o activitate profesională.

Prin incriminarea faptei reglementate de art. 225 C. pen., s-a urmărit asigurarea unei protecții atât a spațiului în care o persoană fizică și/sau juridică își desfășoară activitatea profesională, cât și a bunurilor și a tuturor aspectelor care fac sfera vieții private societare, înțeleasă ca dreptul oricărei persoane fizice sau juridice de a decide cum și în ce mod să aducă la cunoștința publicului aspectele legate de desfășurarea activității sale comerciale/profesionale.

Instanța de fond a constatat că, chiar dacă nu a existat o pătrundere efectivă în clădirea grădiniței, curtea și terenul aferent clădirii în care grădinița S.C. C. își desfășura activitatea nu poate fi exclus din sfera de protecție a dispozițiilor art. 225 C. pen., deoarece acestea erau delimitate clar cu gard și prevăzut cu porți de acces asigurate cu lacăte, curtea era amenajată specific desfășurării activităților preșcolare și folosite efectiv în scopul desfășurării activității profesionale a persoanei juridice sau fizice, formând un tot unitar, indispensabil desfășurării activității autorizate la această adresă, astfel că pătrunderea într-un asemenea spațiu aduce atingere în mod evident relațiilor sociale care ocrotesc domiciliul și viața privată respectivei persoane juridice.

Așadar, instanța de fond nu a reținut apărarea inculpatului B., potrivit căreia, cât timp nu s-a pătruns și în clădirea în care S.C. C. își defășura activitatea, nu s-a realizat o acțiune care să intre în sfera de incriminare reglementată de dispozițiile art. 225 C. pen.

Nici apărarea inculpaților, potrivit căreia, pentru pătrunderea în sediul grădiniței ar fi avut consimțământul unuia dintre coproprietari, respectiv al numitului J., nu este de natură a duce la înlăturarea răspunderii penale a acestora, atât timp cât această persoană nu a deținut puteri de reprezentare în cadrul societății, singura persoană cu astfel de puteri, și care de altfel era și administrator al societății, fiind numita I..

Prin urmare, singura persoană aptă să asigure reprezentarea persoanei juridice Grădinița cu Program Prelungit C. a fost administratorul acesteia, I., persoană care a formulat plângere și a solicitat în mod expres tragerea la răspundere penală a inculpaților A. și B., astfel că, contrar celor susținute de acest din urmă inculpat, în cauză nu există niciun motiv pentru a se dispune încetarea procesului penal, ca urmare a lipsei plângerii prealabile formulate de persoana îndreptățită.

Față de cele de mai sus, instanța a constatat că probele administrate în cauză, dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta dedusă judecății există și a fost săvârșită de inculpații B. și A. cu vinovăția cerută de lege.

În drept, s-a reținut că fapta inculpaților A. și B., de a pătrunde, fără drept, la data de 16.06.2021, în baza unei înțelegeri prealabile, în curtea imobilului situat în comuna Cârcea, strada x nr. 13, jud. Dolj, unde funcționează Grădinița cu program prelungit C. și se află punctul de lucru al S.C. C. și de a bloca accesul personalului și preșcolarilor în incintă prin acțiunile întreprinse la această dată (sigilarea fară drept a ușilor de acces în imobil și asigurarea pazei imobilului prin intermediul unor agenți de pază care au refuzat accesul acestora fără acordul numitei A.), în condițiile în care părțile își disputau drepturile asupra imobilului, ambele invocând valabilitatea unor contracte încheiate cu foștii proprietari ai acestuia, fără a avea în acest sens un titlu executoriu și cu ignorarea normelor legale privind evacuarea locatorului, întrunește elementele constitutive ale acțiunii de violare a sediului profesional, prev. de art. 225 alin. (1) C. pen.

Referitor la solicitarea reprezentantului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, privind reținerea în încadrarea juridică a circumstanței agravante reglementate de dispozițiile art. 77 lit. a) C. pen., săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, instanța a constatat că acțiunea de pătrundere în curtea imobilului la data de 16.06.2021 a celor doi inculpați s-a realizat alături și de alte persoane, respectiv martorii D., E., F., G. și agenții de pază ai S.C. H. S.R.L., ceea ce impune necesitatea reținerii în sarcina inculpaților și a circumstanței agravante menționate mai sus.

Instanța a constatat că elementul material al laturii obiective este dat de acțiunea inculpaților de pătrundere fără drept în spațiul destinat derulării vieții societare al grădiniței cu program prelungit C..

Sub aspect subiectiv, inculpații B. și A. au acționat cu intenție directă, deoarece aceștia au prevăzut rezultatul faptei lor și au urmărit producerea lui prin săvârșirea infracțiunii.

Cu privire la individualizarea pedepselor susceptibile de a fi aplicate celor doi inculpați, Curtea a reținut că atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind, în mod obiectiv, instanței judecătorești datoria asigurării unui real echilibru între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului, pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa (privativă sau nu de libertate), pe de altă parte.

În prezenta cauză, Curtea a apreciat că actele și lucrările dosarului relevă aspecte a căror justă cuantificare este în măsură să orienteze instanța către aplicarea dispozițiilor art. 80 C. pen., cu privire la săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 225 C. pen.

Pentru infracțiunea dedusă judecății, pedeapsa maximă prevăzută de lege este de 2 ani închisoare, valoare inferioară celei prevăzute de art. 80 alin. (2) lit. d) C. pen.

În privința inculpaților B. și A. nu se poate ignora că acestea sunt persoane bine integrate în societate, ce nu au creat probleme la nivelul comunității în care locuiesc și nu au antecedente penale.

Instanța de fond a constatat că, înainte de săvârșirea infracțiunii din prezentul dosar, inculpații au avut o bună conduită în societate, ceea ce denotă că infracțiunea pentru care sunt judecați, constituie doar un caz izolat, cu caracter accidental.

În ceea ce o privește pe inculpata A., s-a constatat că, în prezent, aceasta are de 68 de ani, aspect care îi conferă acesteia avantajul unei experiențe de viață și a unei maturități emoționale, menite să asigure instanța că nu este nevoie sancționarea din punct de vedere penal a inculpatei, iar un simplu avertisment este suficient pentru a i se atrage atenția asupra comportamentului său viitor.

În ceea ce îl privește pe inculpatul B., instanța de fond a constatat că acesta are 48 de ani, este de profesie avocat, se bucură de o bună reputație profesională, astfel că reputația, integrarea socială, gradul de instruire și pregătirea profesională sunt suficiente pentru a crea convingerea instanței că și acesta poate conștientiza consecințele faptei comise, prin aplicarea unui avertisment, fără a fi necesară stabilirea unei pedepsei și a unui termen de supraveghere.

Concluzionând că inculpații nu sunt persoane predispuse la săvârșirea de infracțiuni iar, până la data comiterii infracțiunii care a făcut obiectul prezentei dosar, aceștia au avut un comportament exemplar în societate, Curtea a apreciat că activitatea ilicită reținută în sarcina inculpaților B. și A., prin atingerea minimă adusă valorilor sociale ocrotite de lege și prin conținutul ei concret, nu justifică, în raport cu aspectele anterior menționate, aplicarea unei pedepse, fiind suficient aplicarea unui avertisment în condițiile art. 81 C. pen.

Împotriva sentinței penale nr. 197/2024 din data de 30 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2023, în termen legal, au formulat apel inculpații B. și A..

Sub un prim aspect, se constată că inculpata A. nu a depus la dosar motive de apel în susținerea căii de atac formulate, instanța de control judiciar urmând să supună cenzurii din oficiu sentința penală apelată.

Prin motivele de apel formulate în scris, inculpatul B. a solicitat, în esență, achitarea, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de violare a sediului profesional, faptă prevăzută și pedepsită de art. 225 alin. (1) C. pen.., având în vedere că fapta de pătrundere fără drept în sediul profesional al C. sau al Grădiniței cu program prelungit C. nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție prevăzută de lege și, în plus, nu există nici un refuz de părăsire a curții imobilului la cererea unei persoane îndreptățite, dispunând prin decizie inclusiv cu privire la cheltuielile judiciare avansate de stat.

În opinia inculpatului, singurul material probator din totalitatea probatoriilor administrate (inclusiv declarații de inculpați și de martori) pe care se întemeiază motivarea și soluția instanței este înregistrarea video realizată la solicitarea sa pe toată durata intervalului de timp în care s-a aflat alături de A. în curtea imobilului situat în com. Cârcea, str. x. jud. Dolj.

Au fost ignorate complet în considerente orice alte mijloace de probă sau susțineri făcute în apărare de inculpați, așa cum a fost ignorată și incidența în cauză a Deciziei nr. 36/17.06.2024 pronunțată de ICCJ - completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Concluzia instanței de fond s-a întemeiat exclusiv pe faptul că niciunul dintre inculpați nu a negat acțiunile întreprinse la data de 16.06.2021 și pe înregistrarea video realizată de ei.

Greșit s-a reținut de prima instanță că fapta, astfel cum a fost reținută în sarcina inculpaților, se încadrează în elementele de tipicitate ale infracțiunii de violare a sediului profesional prevăzută de art. 225 C. pen.. Aceasta cu atât mai mult cu cât chiar instanța a arătat la pag. 8 paragraful final din sentință că, deși nu a existat o pătrundere efectivă în clădirea grădiniței, ci doar în curtea și pe terenul aferent clădirii delimitate cu gard și prevăzute cu porți de acces, "se aduce totuși atingere relațiilor sociale care ocrotesc domiciliul și viața privată respectivei persoane juridice".

Inculpatul a considerat că, în mod greșit, instanța a asimilat conținutul constitutiv al infracțiunii de violare de domiciliu cu cel de violare a sediului profesional, deși între cele două infracțiuni există deosebiri semnificative.

Eronat s-a reținut și că nu ar prezenta niciun fel de relevanță faptul că, pentru pătrunderea în curtea imobilului și blocarea accesului ocupantului samavolnic, a existat acordul prealabil expres al asociatului C. - J. - care deținea și atunci ca și acum 50% din capitalul social total al C. și al Grădiniței cu program prelungit C.. Neînțelegerile dintre cei doi asociați din cadrul C., I. și J., privind continuarea desfășurării activității principale la punctul de lucru din com. Cârcea, str. x, jud. Dolj sau închiderea acestui punct de lucru din imobilul solicitat de proprietarul de drept nu sunt imputabile terțului A.. Aceasta în condițiile în care Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale impune ca hotărârea de modificare a sediului social sau de închidere a unui punct de lucru al unei societăți să fie luată cu unanimitate de asociați. I., în calitatea incontestabilă de administrator al C., nu a îndeplinit obligația legală de convocare AGA pentru a se decide de către asociați cu unanimitate dacă se continuă activitatea în imobilul revendicat de proprietarul A. sau se mută grădinița în altă locație, așa cum nu a existat un mandat expres dat administratorului de Adunarea Generală a Asociaților C. pentru promovarea unor plângeri penale sau pentru a prejudicia societatea prin refuzul de a preda proprietarului de drept imobilul solicitat.

Consideră că, în mod greșit, instanța de fond a admis solicitarea reprezentantului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova privind reținerea în încadrarea juridică a circumstanței agravante reglementate de art. 77 lit. a) C. pen. - săvârșirea faptei de 3 sau mai multe persoane împreună. A susținut că reținerea circumstanței agravante este eronată deoarece această agravantă se poate reține numai în cazul infracțiunilor intenționate sau praeterintenționate, iar martorii D., E., F. sau G. nu au acționat cu intenție directă/indirectă, neștiind exact natura relațiilor dintre proprietarul imobilului și ocupantul acestuia. Singura persoană chemată de A. pentru a o ajuta să monteze sigiliile la uși a fost D., ceilalți fiind vecini din zonă care au venit pentru a asista la ceea ce se întâmplă efectiv, ci nu pentru a acționa împreună cu inculpații, pentru a-i ajuta cu ceva, pentru a da o periculozitate sporită faptei de a pătrunde în curtea imobilului sau pentru a le crea condiții de natură a îngreuna descoperirea faptei ori identificarea inculpaților, aceste ultime cerințe fiind necesar a fi întrunite în situația acestei circumstanțe agravante.

Erorile de procedură sau de judecată permit instanței ierarhic superioare desființarea/anularea unei hotărâri judecătorești prin admiterea căii de atac a apelului.

Sub aspectul laturii subiective a arătat că a avut în permanență reprezentarea că intrarea în curtea imobilului proprietatea A. situat în comuna Cârcea, str. x și, corelativ, blocarea accesului d.nei I. în imobil precum și a altor reprezentanți ai Grădiniței cu program prelungit C. iese complet din sfera de reglementare a dispozițiilor art. 225 alin. (1) C. pen. și nu poate fi vorba despre săvârșirea faptei de violare a sediului profesional.

Referitor la noțiunea de "sediu profesional" ce intră sub incidența sancțiunii penale a făcut referire la Decizia nr. 36/17.06.2024 pronunțată de ICCJ-completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a stabilit că spațiul comercial - ce constituie punct de lucru al unei persoane juridice - reprezintă sediu profesional în sensul prevederilor art. 229 alin. (2) lit. b) C. pen., dacă în cadrul acestuia se desfășoară o viață privată societară. Rezultă, per a contrario, că nu reprezintă sediu profesional un spațiu în care nu se desfășoară viață privată societară, așa cum se întâmpla la data de 16.06.2021 în curtea imobilului proprietatea inculpatei A..

Raportat la conținutul deciziei anterior menționate, pătrunderea inculpaților în curtea imobilului unde erau depozitate - conform filmării efectuate de la momentul intrării -mobilier de plastic uzat, ghivece de flori și jardiniere sau tobogan plastic uzat - nu realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de violare a sediului profesional. Spațiul respectiv (curtea) nu găzduia viață privată societară, iar proprietarul spațiului nu intra în sfera persoanelor ce pot pătrunde "fără drept" în curtea imobilului său, cu atât mai mult cu cât lipsea reglementarea contractuală a raporturilor dintre utilizator și proprietarul de drept, prin "lipsea" înțelegând inexistența anterioară sau concomitentă a unor raporturi contractuale, ci nu expirarea acestora.

Este necesar să se analizeze dacă atât inculpatul, cât și A. se aflau la data de 16 iunie 2021 în situația de a pătrunde fără drept în curtea imobilului proprietatea A. sau ulterior, la 17 iunie 2021, s-ar fi aflat în situația de a fi trebuit să părăsească cumva curtea imobilului (aceasta doar și numai în situația în care s-ar fi aflat cumva în curtea imobilului în dimineața de 17 iunie 2021, fapt complet nereal și nedovedit cu vreun mijloc de probă) la cererea vreunei persoane îndreptățite iar ei ar fi refuzat părăsirea curții, deși le-a fost adresată în mod expres o solicitare de părăsire de o persoană îndreptățită.

Pentru a dovedi legitimitatea demersului coinculpatei A. față de prima variantă de incriminare - pătrundere fără drept - inculpatul a menționat că prealabil oricărui demers, ei au avut încuviințarea/permisiunea/acordul și, mai ales, ordinul domnului J. pentru efectuarea acestui demers.

Inculpatul a menționat de mai multe ori acest acord al dlui J. (fiul inculpatei A.) pentru efectuarea demersului de blocare acces atât prin declarațiile date în faza de urmărire penală, cât și prin declarația dată la instanța de judecată, acordul său fiind confirmat prin declarațiile martorilor D. și E. date în fața instanței, cât și prin declarația inculpatei A..

Când susține "suficiența" acestui acord pentru blocare acces în imobil inculpatul are în vedere cel puțin dubla calitate, dublele prerogative juridice pe care le deținea J. la 16 iunie 2021 și anterior acestei date, respectiv:

Rezultă din cele enumerate anterior că inculpații nu au realizat o pătrundere fără drept în curtea imobilului, căci această pătrundere și blocare ulterioară acces a fost autorizată, solicitată de asociatul S.C. C. și administratorul imobilului cu puteri depline. Referitor la cea de-a doua variantă de incriminare - refuzul de a părăsi curtea imobilului - inculpatul a considerat că nu poate fi luată în considerare această modalitate de săvârșire a infracțiunii deoarece, pe de-o parte, nu a avut nicio solicitare explicită, verbală ori scrisă, din partea vreunei persoane (nu neapărat reprezentant S.C. C. SRL) de părăsire a curții imobilului în seara de 16/06/2021, iar pe de altă parte, din seara de 16/06/2021, mai exact din momentul în care A. a predat în pază curtea imobilului către firma de pază X., nici el și nici A. nu au mai intrat vreodată în acea curte până la data de 18/10/2021 când C. și I. le-au predat sub semnătură pe bază de proces-verbal imobilul.

Prin urmare, în opinia inculpatului, nu se putea pune problema existenței unui refuz de a părăsi curtea imobilul