ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 112/2025

Ședința publică din data de 18 februarie 2025

Deliberând asupra contestației declarate de contestatoarea A. împotriva sentinței penale nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 533 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 168 lit. b) C. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A. și în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta A. la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, s-a reținut că prin cererea înregistrată la data de x/2023 sub nr. x/2023, pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, în temeiul disp. art. 529 din C. proc. pen., persoana condamnată A. a formulat cerere de reabilitare cu privire la condamnarea de 7 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 41/17.02.2014 a Curții de Apel Ploiești, secția penală pentru cauze cu minori și de familie pronunțată în dosarul nr. x/2014, definitivă prin neapelare.

În motivarea cererii sale, petenta a arătat că prin sentința penală nr. 345/F din data de 24 noiembrie a Curții de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2008 (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 4036/R din data de 12.11.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără modificări în calea de atac, s-a dispus condamnarea petentei la: o pedeapsă de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și c) din C. pen. anterior pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. și art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen.

Petenta a precizat că prin sentința penală nr. 406/F din 26.11.2010 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală în dosarul nr. x/2008 (rămasă definitivă prin decizia penală nr. 4279/R din data de 15.12.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție fără modificări în calea de atac, s-a dispus condamnarea petentei la pedeapsa de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II a, lit. b) și c) din C. pen. anterior pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. și art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) din vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen. - 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) vechiul C. pen.

Ulterior, la solicitarea petentei, a fost pronunțată sentința penală nr. 382/F din data de 03.10.2012 a Curții de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2012 (rămasă definitivă prin decizia penala nr. 1057/R din data de 27.03.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție fără modificări în calea de atac) prin care s-a admis cererea de modificare a pedepselor mai sus menționate, astfel că pedepsele stabilite inițial prin sentințe diferite au fost contopite în temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) vechiul C. pen. și s-a dispus că petenta să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și c) din C. pen. anterior.

A mai arătat persoana condamnată că în data de 17.02.2014, prin sentința penală nr. 41, Curtea de Apel Ploiești a dispus ca inculpata să execute în baza legii penale mai favorabile, iar în baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. i s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare pentru înșelăciune cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale și 3 ani închisoare pentru uz de fals, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare fiind sporită cu 2 ani și s-a aplicat persoanei condamnate în vederea executării o pedeapsă de 7 ani închisoare. I s-au interzis acesteia drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. b) și c) ca pedeapsa accesorie.

Petenta a precizat că în baza acestei sentințe a fost emis M.E.P.Î. nr. 46 din data de 20.03.2014 de către Curtea de Apel Ploiești. Pedeapsa a început a fi executată la data de 24.11.2010 de către D.G.P.M.B., fiind eliberata condiționat la data de 25.02.2015.

De asemenea, petenta a arătat că ulterior acestui moment a locuit la aceeași adresă din București, împreună cu soțul și copilul său. A menționat că nu a avut venituri în toată această perioadă de timp, fiind întreținută de soțul său, avocat. A învederat petenta faptul că nu a săvârșit nicio altă infracțiune în intervalul de timp scurs din momentul eliberării din unitatea de detenție.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 530 și următoarele din C. proc. pen. raportat la art. 166 și următoarele din C. pen.

În susținerea cererii, a solicitat proba cu înscrisuri și a depus la dosar în copie următoarele: adeverința nr. x/05.05.2021, bilet de liberare nr. x/2015, sentința penală nr. 41/17.02.2014 a Curții de Apel Ploiești.

Din dispoziția Curții au fost depuse la dosar următoarele: fișa de cazier judiciar a petentei A.; sentința penală nr. 406/F/26.11.2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosarul nr. x/2008 cu referat întocmit de la biroul de executări penale (filele x); sentințele penale nr. 382/03.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2012 și nr. 345/24.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2008 cu referat întocmit de la biroul de executări penale (filele x); sentința penală nr. 41/17.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie cu referat întocmit de la biroul de executări penale (filele x).

Examinând cererea petentei în raport cu actele dosarului, Curtea a constatat că atât din perspectiva modului de calcul al termenului de reabilitare, cât și din cea a condițiilor ce trebuie analizate de instanță pentru admiterea cererii, Noul C. pen. constituie legea penală mai favorabilă.

Conform art. 168 C. pen. (Condițiile reabilitării judecătorești), cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții: a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.

În ceea ce privește prima condiție, Curtea a constatat că aceasta este îndeplinită, întrucât, potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, pedeapsa a început să se execute la data de 16.07.2012 și expiră la 24.10.2017. Condamnata a fost liberată condiționat la data de 25.02.2015 cu un rest neexecutat de 629 zile.

Astfel, potrivit art. 166 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 167 alin. (1) C. pen., în cauză termenul de reabilitare este de 5 ani și se socotește de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale, la momentul soluționării cererii fiind împlinit.

De asemenea, Curtea a reținut că petenta nu a achitat cheltuielile judiciare avansate de stat și nici nu și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, nefiind așadar întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune reabilitarea.

S-a menționat că în cazul cererilor de reabilitare sarcina probei, respectiv obligația de a dovedi îndeplinirea acestei condiții, revine persoanei care solicită reabilitarea. În cauză, petenta s-a mărginit să arate că are un loc de muncă - depunând la dosar copia contractului individual de muncă în acest sens, nu a fost în măsură din punct de vedere financiar să achite sumele la care a fost obligată, că a formulat o cerere de eșalonare a plății cheltuielilor de judecată către ANAF și că nu este executată silit prin poprire.

S-a menționat că nu sunt incidente dispozițiile art. 534 alin. (1) C. proc. pen., întrucât petenta nu a cerut vreun termen pentru achitarea în întregime sau în parte a sumelor datorate, pornind de la premisa că nu i-a fost cu putință să achite despăgubirile civile din motive financiare.

În acest caz, s-a menționat că instanța trebuie să evalueze, apreciind împrejurările, dacă poate dispune reabilitarea (art. 534 alin. (1) C. proc. pen.). Or, Curtea a constatat că nu se poate dispune reabilitarea, obligațiile civile fiind departe de a fi îndeplinite, măcar într-o proporție rezonabilă. Este adevărat că sumele de plătit sunt unele foarte mari, însă acestea nu reprezintă altceva decât prejudiciul cauzat părților civile, astfel cum a fost stabilit în mod definitiv prin hotărârea de condamnare. În plus, obligația achitării despăgubirilor reflectă și străduința celui condamnat de a repara paguba produsă prin infracțiune, diligența acestuia, ceea ce presupune o poziție subiectivă față de consecințele faptelor comise. Condamnata care nu a plătit despăgubirile datorate nu se poate prevala de faptul că părțile civile nu au pus în executare hotărârea.

În baza art. 533 alin. (1) C. proc. pen. rap. la art. 168 lit. b) C. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A.. Conform art. 170 alin. (1) C. pen., nu se poate introduce o nouă cerere de reabilitare decât după un termen de un an, care se socotește de la data rămânerii definitive a hotărârii. În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligată petenta A. la plata sumei de 300 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație, în termenul legal prevăzut de lege, persoana condamnată A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, sub dosar nr. x/2023.

În esență, contestatoarea a solicitat admiterea contestației, iar pe fondul cauzei admiterea cererii de reabilitare, susținând că în ceea ce privește plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, va face dovada în fața instanței de judecata, a achitării în integralitate a acestora. Cu privire la daunele civile, a considerat că instanța de judecata, deși a luat act de faptul ca a depus la dosarul cauzei copia contractului individual de munca, contract în baza căruia are venituri care îi asigură subzistenta, i se imputa faptul ca nu a achitat despăgubirile civile, deși a dovedit faptul ca nu a avut posibilitatea financiară de a putea achita aceste despăgubiri.

Mai mult decât atât, instanța de judecata nu a făcut niciun fel de verificare în urma căreia aceasta să constate reaua sa credință deși, în virtutea rolului său activ avea obligația de a administra toate probele și de a face toate diligențele necesare în vederea obținerii unor probe din care să rezulte că neplata obligațiilor civile nu s-a datorat relei sale credințe. Practic, instanța de fond a prezumat din start reaua sa credința în ceea ce privește neplata despăgubirilor civile.

Totodată, prescripția executării despăgubirilor civile nu poate fi lipsită de relevanță și nu poate fi interpretată ca o dovadă a relei sale credințe în obligația de a achita despăgubirile civile, câtă vreme instanța de judecata nu a făcut niciun fel de diligență în a proba și a afla daca părțile civile au avut o atitudine pasiva, nefăcând niciun fel de demers în recuperarea debitului - ceea ce s-a și întâmplat în speța -, ori dimpotrivă, au fost demarcate proceduri de executare împotriva acesteia, dar acestea nu au putut fi finalizate datorita stării de insolvabilitate în care se găsește la acest moment.

Examinând contestația formulată de persoana condamnată A. în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte urmează a o respinge, ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte reține că cererea dedusă judecății are ca obiect cererea de reabilitare judecătorească formulată de persoana condamnată A..

Procedura reabilitării este reglementată de legiuitor în art. 527 C. proc. pen., care prevede: Reabilitarea are loc fie de drept, în cazurile prevăzute la art. 150 sau 165 din C. pen., fie la cerere, acordată de instanța de judecată, în condițiile prevăzute în prezentul capitol. Astfel, normele procesual penale, respectiv art. 530 alin. (2) C. proc. pen. prevăd că: Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile și condițiile prevăzute la art. 166 și 168 din C. pen.

Prin urmare, instituția reabilitării judecătorești este reglementată normativ atât de normele procesual penale, cât și de dispozițiile dreptului penal substanțial, însă acestea din urmă sunt cele la care face referire expresă art. 530 alin. (2) C. proc. pen., anterior menționat.

Însă, la soluționarea cererilor de reabilitare, este necesar a fi avut în vedere că, potrivit art. 13 alin. (1) C. proc. pen.: Legea procesuală penală se aplică în procesul penal actelor efectuate și măsurilor dispuse, de la intrarea ei în vigoare și până în momentul ieșirii din vigoare, cu excepția situațiilor prevăzute în dispozițiile tranzitorii. Acest text de lege, consfințește faptul că normele procesual penale sunt de imediată aplicare, legea procesual penală fiind guvernată de principiul activității legii penale, respectiv de aplicarea regulii tempus regit actum.

Termenele de reabilitare au caracterul de termene substanțiale, calculându-se după prevederile art. 186 din C. pen.

Potrivit art. 167 alin. (1) din C. pen. "Termenele prevăzute în art. 165 și art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris." În conformitate cu art. 166 alin. (1) din C. pen.: "Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea următoarelor termene: b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani".

Dispozițiile art. 106 din C. pen. privind efectele liberării condiționate prevăd că: "În cazul în care condamnatul nu a săvârșit o nouă infracțiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiționate și nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată."

Potrivit art. 530 alin. (2) din C. proc. pen.: "Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile și condițiile prevăzute la art. 166 și 168 din C. pen..". Art. 532 alin. (1) din C. proc. pen. prevede că: "Cererea de reabilitare se respinge pentru neîndeplinirea condițiilor de formă și fond în următoarele cazuri: a) a fost introdusă înainte de termenul legal".

În acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că petenta a fost condamnată prin sentința penală nr. 345/F/24.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2008, în baza art. 215 alin. (1), (2) și 5 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 74 alin. (2)-(76) lit. a) C. pen. la 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza 2, b și c C. pen. (dreptul de a fi ales, de a ocupa o funcție de stat și de a fi avocat), cu aplic.art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, comisă în formă continuată. În baza art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la 3 ani închisoare, cu aplic.art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată. În baza art. 291 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnă aceeași inculpată la 3 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 alin. (1) C. pen., inculpata A. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza 2,b și c C. pen., cu aplic.art. 71-64 lit. a) teza 2, b, c C. pen.. (...)

În baza art. 14 și 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998,999 C. civ., s-au admis după cum urmează, cererile formulate de părțile civile, și a fost obligată inculpata: - la 390.000 RON, către B.; - la 260.000 RON, către C.; - la 58.000 € în echivalent RON la cursul BNR de la data plătii, plus dobânda legală către D.; - la 97.000 RON, către E.; - la 78.000 RON și 6500 € în echivalent RON la cursul BNR de la data plății, către F.; - la 154.000 RON și 15.000 € echivalent RON la cursul BNR de la data plății, către G.; - la 37.500 € echivalent RON la cursul BNR de la data plății, către H.; - la 52.000 € echivalent RON la cursul BNR de la data plății, către I.; - la 3.000 € echivalent RON la cursul BNR de la data plății, către J..

S-a luat act că părțile vătămate K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA. și BB. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, menționate în motivarea prezentei hotărâri și a fost obligată inculpată la plata sumei de 4000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Prin sentința penală nr. 406/F/26.11.2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosarul nr. x/2008, în baza art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata A. la 11 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, comisă în formă continuată. În baza art. 65 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și lit. c) C. pen. pe o perioada de 5 ani, potrivit art. 53 pct. 2 lit. a) C. pen.. În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnă aceeași inculpată la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, în forma continuata.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen., cu aplicarea art. 71-64 lit. a) teza a II-a, b, c C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus prevenția inculpatei de la 13.09.2007 la 03.04.2009.

În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., combinat cu art. 998-999 C. civ., s-au admis, în parte, cererile formulate de părțile civile și a fost obligată inculpata după cum urmează: - la 46.000 RON și 3000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către CC.; - la 215.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către DD.; - la 50.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către EE.; - la 80.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către FF.; - la 66.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către GG.; - la 48.700 Ron către HH.; - la 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către II.; - la 86.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către JJ.; - la 114.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către KK.; - la 123.000 Ron și 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către LL.; - la 100.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către MM.; - la 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către NN.; - la 37.500 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către OO.; - la 659.000 Ron către PP.; - la 715.000 Ron către QQ.; - la 320.000 Ron către RR.; - la 69.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către SS.; - la 80.000 Ron - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către TT.; - la 4000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către UU.; - la 78.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către VV.; - la 250.000 Ron către WW.; - la 318.000 Ron către XX.; - la 290.000 Ron către YY.; - la 68.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către ZZ.; - la 50.000 - euro echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către AAA.; - la 117.000 Ron și 2500 euro- echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către BBB.; - la 30.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către AAA.; - la 1.364.710 Ron către CCC.; - la 100.300 Ron și 1.500 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către DDD.; - la 51.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către EEE.; - la 20.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către FFF.; - la 20.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către GGG.; - la 7.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către HHH.; - la 64.000 Ron către III.; - la 100.000 euro - echivalent în RON la cursul B.N.R. la data plății, către JJJ..

S-a luat act ca părțile vătămate KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., în prezent decedat, TTT.. Ia act ca partile vatamate UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., au renunțat la pretențiile civile în cursul judecății.

S-au respins, ca nefondate, pretențiile civile cu titlu de daune morale formulate de partea civila CCCC. și JJJ.. Părților vătămate DDDD. și EEEE. le rezerva dreptul la o acțiune civila separata în fata instanței civile. A fost obligată inculpata la plata sumei de 18.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Onorariile translatorilor de limba chineza se avansează din fondul Ministerului de Justiție.

Prin sentința penală nr. 382/F/03.10.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală în dosarul nr. x/2012 în temeiul art. 449 alin. (1) lit. a) și c) din C. proc. pen., s-a admis cererea de modificare a pedepselor aplicate prin sentința penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penala în dosarul nr. x/2008, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 4036/R din data de 12 noiembrie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și respectiv prin sentința penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penala în dosarul nr. x/2008, rămasă definitivă prin decizia penala nr. 4279/R din data de 15 decembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulata de condamnata A..

S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen., stabilită prin sentința penală nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I Penala, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen., aplicata pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în forma continuata, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) și art. 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în forma continuata, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracțiunea de uz de fals, în forma continuata, prevăzută de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen., stabilita prin sentința penală nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a Penala, în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen., aplicată pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în forma continuata, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, în forma continuata, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

- 3 ani închisoare, aplicata pentru infracțiunea de uz de fals, în forma continuata, prevăzută de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.

În temeiul art. 33 lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a constatat că acțiunile de înșelăciune, reținute în sarcina condamnatei prin sentința penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curții de Apel București - sectia I Penala (săvârșite în perioada 2004 - august 2007) și prin sentința penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a Penala (săvârșite în perioada 2006 - august 2007), constituie acte materiale ale unei infracțiuni unice de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase, în forma continuata, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. și stabilește pentru aceasta, conform art. 42 din C. pen., o singura pedeapsa, respectiv 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 33 lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a constatat ca acțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, reținute în sarcina condamnatei prin sentința penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I Penala (săvârșite în perioada 2004 - august 2007) și prin sentința penală nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a Penala (săvârșite în perioada 2006 - august 2007), constituie acte materiale ale unei infracțiuni unice de fals material în înscrisuri oficiale, în forma continuata, prevăzută de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. și s-a stabilit pentru aceasta, conform art. 42 din C. pen., o singura pedeapsa, respectiv 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. c) teza I din C. proc. pen., s-a constatat ca acțiunile de uz de fals, reținute în sarcina condamnatei prin sentința penala nr. 345/F din data de 24 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I Penala (săvârșite în perioada 2004 - august 2007) și prin sentința penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a Penala (săvârșite în perioada 2006 - august 2007), constituie acte materiale ale unei infracțiuni unice de uz de fals, în forma continuata, prevăzută de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen. și stabilește pentru aceasta, conform art. 42 din C. pen., o singura pedeapsa, respectiv 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) rap. la art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) din C. pen., s-au contopit pedepsele astfel stabilite și aplica condamnatei, în vederea executării, pedeapsa rezultanta de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 71 din C. pen., s-au interzis condamnatei, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) din C. pen.

În temeiul art. 88 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii perioadele reținerii și arestării preventive, precum și perioadele deja executate în detenție din pedepsele aplicate prin sentințele penale anterior menționate, astfel: - de la data de 13 septembrie 2007 până la data de 03 aprilie 2009; - de la data de 25 noiembrie 2009 până la data de 27 noiembrie 2009; - de la data de 24 noiembrie 2010 până la data de 30 noiembrie 2010; - de la data de 21 martie 2011 până la data de 02 mai 2011; - de la data de 03 august 2011 până la data de 09 august 2011; - de la data de 16 iulie 2012 până la zi.

În temeiul art. 35 alin. (4) din C. pen., s-a menținut măsura de siguranță a confiscării stampilelor cu însemnele B.E.J. FFFF. și B.E.J. GGGG. și semnăturile olografe ale acestor executori judecătorești, dispusă, potrivit art. 118 lit. c) din C. pen., prin sentința penala nr. 406/F din data de 26 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a II-a Penala. Anulează M.E.P.Î. nr. 463/2009 emis la data de 15 noiembrie 2010 de Curtea de Apel București, secția I Penala și M.E.P.Î. nr. 557/2010 emis la data de 16 decembrie 2011 de Curtea de Apel București, secția a II-a Penala și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform acestei hotărâri.

În temeiul art. 192 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Onorariul parțial al avocatului din oficiu, în suma de 25 RON, se suporta din fondul Ministerului Justiției.

Prin sentința penală nr. 41/17.02.2014 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în baza art. 23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 din C. proc. pen., s-a admis contestația la executare ca urmare a sesizării formulate de Comisia de evaluare dosarelor de penitenciar - Penitenciarul de femei Târgșor, privind pe condamnata A., în prezent deținută în Penitenciarul Târgșor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare și 5 ani interzicere drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și lit. c) C. pen. aplicată prii sentința penală nr. 382/F/3 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală și s-au repus în individualitatea lor pedepsele componente după cum urmează:

- 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. teza a II-a lit. b) și lit. c) C. pen., stabilită pentru săvârșirea infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin mijloace frauduloase în formă continuată, prev. de art. 215 alin. (1), (2) și 5 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată, prev. de art. 288 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

- 3 ani închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 6 alin. (1) C. pen., s-a redus pedeapsa de 11 ani închisoare la maximul special de 5 ani închisoare prevăzut de art. 244 raportat la art. 36 din Noul C. pen.. S-a înlăturat pedeapsa complementată a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) și lit. c) C. pen. stabilită pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 38 alin. (1) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) din C. pen., s-a contopit pedeapsa de 5 ani închisoare pentru înșelăciune cu pedepsele de 3 ani închisoare pentru fals material în înscrisuri oficiale și 3 ani pentru uz de fals, pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare fiind sporită cu 2 ani și s-a aplicat condamnatei în vederea executării pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare.

S-au interzis condamnatei drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. b) și c) ca pedeapsă accesorie.

S-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată după cum urmează: de la data de 13 septembrie 2007 până la data de 03 aprilie 2009; - de la data de 25 noiembrie 2009 până la data de 27 noiembrie 2009; - de la data de 24 noiembrie 2010 până la data de 30 noiembrie 2010; - de la data de 21 martie 2011 până la data de 02 mai 2011; - de la data de 03 august 2011 până la data de 09 august 2011; - de la data de 16 iulie 2012 până la zi.

S-a dispus anularea MEPÎ nr. 433/2012 emis la data de 28 martie 2013 de Curtea de Apel București, secția I Penală emis în baza sentinței penale nr. 382/F pronunțată la data de 03 octombrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I Penală, și emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei închisorii, conform prezentei hotărâri.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Conform art. 168 C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții: a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.

Referitor la prima condiție, Înalta Curte constatată că aceasta este îndeplinită, întrucât din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că petenta a început executarea pedepsei la data de 16.07.2012, expiră la 24.10.2017, iar la data de 25.02.2015 condamnata a fost liberată condiționat cu un rest neexecutat de 629 zile.

Potrivit art. 166 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 167 alin. (1) C. pen., în cauză termenul de reabilitare este de 5 ani și se socotește de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale, astfel încât, se constată că la momentul soluționării cererii este împlinit.

În ceea ce privește cea de a doua condiție, Înalta Curte constată că nu este îndeplinită, întrucât petenta nu a achitat cheltuielile judiciare și nici obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare.

Într-adevăr sumele de plătit sunt unele foarte mari, însă acestea nu reprezintă prejudiciul cauzat părților civile, la care a fost obligată petenta, în mod definitiv prin hotărârea de condamnare, obligațiile civile fiind departe de a fi îndeplinite, măcar într-o proporție rezonabilă.

Având în vedere actele de la dosar, Înalta Curte constată că petenta nu a achitat integral nici cheltuielile judiciar și nici obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, motiv pentru care, se constată că cererea petentei nu îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de art. 166-168 C. pen.

Pentru aceste considerente, reținând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art. 535 C. proc. pen. prin raportare la art. 165 și următoarele C. pen., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondată, contestația declarată de contestatoarea A. împotriva sentinței penale nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va dispune obligarea contestatoarei la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația declarată de contestatoarea A. împotriva sentinței penale nr. 70/F din data de 29 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în dosarul nr. x/2023.

Obligă contestatoarea la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2025.