ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 330/2024

Ședința publică din data de 24 aprilie 2024

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 57/F din data de 13 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în baza art. 533 alin. (1) rap. la art. 532 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., s-a respins cererea de reabilitare judecătorească formulată de petentul A..

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat petentul A. la plata sumei de 200 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București a reținut că prin cererea înregistrată la data de 25.01.2024 pe rolul Curții de Apel București, secția a II-a penală, sub nr. x/2024, petentul A. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună reabilitarea sa judecătorească pentru condamnarea suferită.

În motivarea cererii, petentul a arătat că prin sentința penală nr. 166/F/28.03.2014 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate de 5 ani și 10 luni închisoare.

Petentul a arătat că îndeplinește condițiile prevăzute de art. 166 și urm. din C. pen., respectiv art. 529 și urm. din C. proc. pen., în sensul că cererea este introdusă la instanța competentă, cererea de reabilitare este formulată de persoana condamnată, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 530 alin. (2) din C. proc. pen., persoana condamnată nu a mai săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut de art. 166 din C. pen., fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 168 lit. a) din C. pen., au fost achitate integral cheltuielile de judecată și obligațiile civile și au fost îndeplinite toate celelalte obligații stabilite prin hotărârea de condamnare.

În susținerea cererii, au fost depuse înscrisuri, constând în copia sentinței penale nr. 166/28.03.2014 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală pronunțată în dosarul nr. x/2012, copia deciziei penale nr. 300/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, copia deciziei penale nr. 905/C/17.12.2018 pronunțată în dosarul x/2018 al Tribunalului Ilfov, secția Penală, înscrisuri în circumstanțiere.

La solicitarea instanței au fost atașate dosarul în care s-a pronunțat condamnarea și copia fișei cazierului judiciar al condamnatului, conform art. 531 din C. proc. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:

Prin sentința penală nr. 166/F din data de 28 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală, în dosarul nr. x/2012, s-a schimbat calificarea juridică a faptelor reținute - în sarcina inculpatului A. - din infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) din C. pen. din 1969, art. 31 alin. (2) din C. pen. din 1969, rap. la art. 289 din C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 și art. 25 din C. pen. din 1969 rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 78/2000, în infracțiunile prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen., art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 321 din C. pen. și art. 47 din C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen....În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) din C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 52 alin. (3) din C. pen. rap. la art. 321 din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., de art. 47 din C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 5 din C. pen. și de art. 323 alin. (1) și (2) din C. pen. din 1969 rap. la art. 17 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cu ref. la art. 4 din C. pen.

S-a dedus, din durata pedepsei aplicate, durata reținerii de 24 de ore de la 20.12.2011 la 21.12.2011 și a arestării preventive de la 23.12.2011 la 15.01.2013.

S-a menținut măsura preventivă a controlului judiciar luată față de inculpat prin încheierea din data de 27.02.2014.

(. . . . . . . . . .)

S-a menținut măsura sechestrului asigurator instituită asupra bunurilor inculpatului A., până la concurența sumei de 50.000 de euro, prin ordonanța procurorului din data de 27.01.2012 (vol. 10 d.u.p., filele x).

În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., au fost obligați inculpații A., B., C., D., E., F. și G. la plata a câte 40.000 de RON, cheltuieli judiciare către stat.

Hotărârea a fost modificată și a rămas definitivă prin decizia penală nr. 300/A din data de 14.07.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, prin care au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și de inculpații A., B., C., D., E., F. și G..

Cu privire la inculpatul A., instanța de apel a făcut aplicarea art. 5 din C. pen. și, în consecință:

În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen.

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. pe o perioadă de 2 ani și 6 luni.

În baza art. 38 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa de 5 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 10 luni închisoare, reprezentând o treime din pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, astfel că inculpatul a fost obligat să execute pedeapsa de 5 ani și 10 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., s-a aplicat aceluiași inculpat pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani, ce va fi executată în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen., în condițiile art. 65 alin. (3) din C. pen.. (. . . . . . . . . .)

În baza art. 290 alin. (4) din C. pen., s-a dispus ca inculpatul A. să restituie numitului H. suma de 50 000 euro, echivalent în RON la cursul BNR la data restituirii.

Conform art. 168 din C. pen. (Condițiile reabilitării judecătorești), cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții:

a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166;

b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.

Potrivit art. 166 alin. (1) lit. b) din C. pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea unui termen de 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani.

Având în vedere că petentul a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani și 10 luni închisoare, termenul de reabilitare este de 5 ani.

Astfel, s-a subliniat că termenul de reabilitare nu se calculează de la data liberării condiționate, așa cum susține petentul.

S-a arătat că data liberării condiționate, în speță 17.12.2018, nu este data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale - moment de la care, în conformitate cu prevederile art. 167 alin. (1) din C. pen., începe să curgă termenul de reabilitare.

Prin decizia penală nr. 905/C din data de 17.12.2018, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Penală în dosarul nr. x/2018, a fost admisă contestația formulată de contestatorul - petent A. împotriva sentinței penale nr. 3068 din data de 15.10.2018 pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București și s-a dispus liberarea condiționată a acestuia de sub puterea MEPI nr. 216/2016 emis de Curtea de Apel București, secția a II - a Penală în baza sentinței penale nr. 166/2014.

În cuprinsul hotărârii se arată că executarea pedepsei privative de libertate la care a fost condamnat petentul a început la data de 15.07.2016 și urmează să expire la data de 06.10.2020; transformată în zile pedeapsa este egală cu 2130 zile. Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute fracția de 2/3 din pedeapsă, respectiv 1420 zile de închisoare. Comisia a constatat sub acest aspect că deținutul a executat de la 15.07.2016 până la 27.09.2018, 805 zile închisoare, la care se adaugă 393 zile arest preventiv, 192 zile considerate executate suplimentar ca măsură compensatorie, în temeiul art. 55

1

alin. (1) din Legea nr. 254/2013, modificată și completată prin Legea nr. 169/2017 și 31 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, în total 1421 zile câștigate și executate.

Curtea a reținut din actele dosarului, respectiv fișa de cazier judiciar, referatul întocmit de biroul executări penale și informațiile care rezultă din evidențele ANP, că A. a fost liberat condiționat la 17.12.2018, cu un rest neexecutat de 641 zile, aspect care, la un simplu calcul matematic, coroborat cu datele din fișa privind situația juridică, determină concluzia că data la care expiră pedeapsa este 18.09.2020 - aceasta fiind indicată expres în evidențe .

În consecință, s-a reținut că termenul de reabilitare se va împlini la data de 17.09.2025.

Așa cum s-a arătat în doctrina de specialitate și practica judiciară, termenul de reabilitare curge de la data la care pedeapsa principală este executată sau considerată ca executată.

S-a apreciat că invocarea Deciziei nr. 15/2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu are relevanță în prezenta cauză, chestiunea de drept dezlegată de instanța supremă vizând o altă ipoteză, stabilindu-se că, în interpretarea dispozițiilor art. 43 alin. (1) și (5) din C. pen., prin pedeapsa "executată sau considerată ca executată", ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a aplicării art. 55

1

din Legea nr. 254/2013 - care aveau ca obiect compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare.

Curtea a reținut că efectul definitiv al liberării condiționate - constând în aceea că pedeapsa închisorii se consideră executată, se produce după expirarea termenului de supraveghere (în ipoteza art. 106 din noul C. pen.) sau dacă în intervalul de timp de la liberare și până la împlinirea duratei pedepsei condamnatul nu a mai săvârșit o altă infracțiune (așa cum prevedea art. 61 din vechiul C. pen.). Din interpretarea textelor legale rezultă în mod neechivoc faptul că la data liberării condiționate pedeapsa nu poate fi considerată ca executată.

Curtea a apreciat în consecință că nu se impune analizarea celei de a doua condiții prevăzute de lege, întrucât în cauză nu este îndeplinită prima condiție instituită de lege pentru a putea fi dispusă reabilitarea.

Or, potrivit art. 532 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., cererea de reabilitare se respinge în cazul în care a fost introdusă înainte de termenul legal.

Împotriva sentinței penale nr. 57/F din data de 13 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală a formulat contestație contestatorul A..

Prin motivele de contestație, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., contestatorul A. a solicitat admiterea contestației și admiterea pe fond a cererii de reabilitare.

S-a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 167 alin. (1) din C. pen.:

"Termenele prevăzute în art. 165 și art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris". În cazul de față, calculul celor 5 ani se face începând cu data de 17.12.2018, adică de la momentul liberării condiționate (așa cum rezultă din decizia penală nr. 905/C din 17.12.2018 pronunțată în dosarul x/2018 al Tribunalului Ilfov, secția Penală).

De asemenea, s-a considerat că afirmația primei instanțe în sensul că "termenul de reabilitare curge de la data la care pedeapsa principală este executată sau considerată ca executată", făcând trimitere la "doctrina de specialitate și practica judiciară", este netemeinică. Textul de lege aplicabil, respectiv art. 167 alin. (1) prevede că cele două situații de la care începe să curgă termenul de reabilitare sunt "sfârșitul executării pedepsei", respectiv "data când aceasta s-a prescris".

Totodată, s-a arătat că prin Decizia nr. 15/2018 a I.C.C.J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în M. Of., partea I, nr. 970 din 16 noiembrie 2018, s-a stabilit că "Prin pedeapsa executată se înțelege acea parte din durata pedepsei aplicate prin hotărârea de condamnare rămasă definitivă care a fost executată efectiv, prin privare de libertate".

Ca atare, în înțelesul art. 167 alin. (1) din C. pen. executarea pedepsei principale a luat sfârșit la data de 17.12.2018, de la acest moment începând să curgă termenul de 5 ani arătat de art. 166 alin. (1) lit. b) din C. pen., acesta fiind împlinit la data de 18.12.2023.

Deopotrivă, s-a apreciat că sunt îndeplinite, în mod cumulativ, și toate celelalte condiții ce țin de fondul cererii de reabilitare, și anume:

- cererea a fost introdusă la instanța competentă, care potrivit art. 529 din C. proc. pen. este fie instanța care a judecat în primă instanță cauza în care s-a pronunțat condamnarea pentru care se cere reabilitarea, fie instanța corespunzătoare în a cărei circumscripție domiciliază condamnatul - în acest caz, Curtea de Apel București - ca instanță ce a judecat în primă instanță cauza;

- cererea de reabilitare este formulată de condamnat (art. 530 alin. (1) din C. proc. pen.);

- nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut de art. 166 - fiind îndeplinită condiția cerută de art. 168 lit. a) din C. pen.

- a achitat integral cheltuielile de judecată și obligațiile civile, aspect de rezultă din conținutul deciziei penale nr. 905/C din 17.12.2018 pronunțate în dosarul x/2018 al Tribunalului Ilfov, secția Penală - fiind îndeplinită condiția cerută de art. 168 lit. b) din C. pen.

- a îndeplinit toate celelalte obligații aplicate prin hotărârile de condamnare arătate, așa cum rezultă din cuprinsul deciziei penale nr. 905/C din 17.12.2018 pronunțată în dosarul x/2018 al Tribunalului Ilfov, secția Penală;

- cererea cuprinde adresa, fiind îndeplinită condiția cerută de art. 530 alin. (3) lit. a);

- cererea arată condamnarea pentru care se cere reabilitarea și fapta pentru care a fost pronunțată condamnarea - fiind îndeplinită condiția cerută de art. 530 alin. (3) lit. b);

- în intervalul de timp ce a trecut de la executarea pedepsei și până la introducerea cererii a locuit neîntrerupt în Jilava, încă din anul 2008, la aceeași adresă (adresa din cartea de identitate) și a lucrat ca persoană fizică autorizată - P.F.A. I. (CUI x) - fiind îndeplinită condiția cerută de art. 530 alin. (3) lit. c);

Astfel, s-a apreciat că sunt indicate temeiurile cererii, de drept și de fapt - fiind îndeplinită condiția cerută de art. 530 alin. (3) lit. d);

- a indicat coordonatele pentru identificarea dosarului și toate datele pentru soluționarea cererii - fiind îndeplinită condiția cerută de art. 530 alin. (3) lit. e).

Totodată, au fost prezentate date și circumstanțe personale, de natură a convinge instanța de împrejurarea că este pe deplin integrat social și apt pentru a fi reabilitat, înțelegând scopul aplicării pedepsei (este absolvent de studii superioare - Institutul Diplomatic Român, Academia de Informații, Colegiul de Apărare și Institutul Național de Administrație; este membru al Corpului Consilierilor Juridici; este antreprenor și își desfășoară activitatea ca P.F.A. I.-CUI x; a fost președinte al Federației de Bob, Sanie-Skeleton și membru în Comitetul Executiv al C.O.S.R.; este tatăl unui copil (minor) de a cărui educație și întreținere mă ocup exclusiv, copil ce este premiant la o școală privată, fiind clasa a VII-a și nu a săvârșit alte infracțiuni).

Examinând contestația formulată de contestatorul A., Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele considerente:

Preliminar, Înalta Curte menționează că petentul A. a solicitat la data de 25.01.2024 Curții de Apel București reabilitarea sa judecătorească pentru condamnarea suferită de 5 ani și 10 luni închisoare.

Termenele de reabilitare au caracterul de termene substanțiale, calculându-se după prevederile art. 186 din C. pen.

Potrivit art. 167 alin. (1) din C. pen. "Termenele prevăzute în art. 165 și art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris."

În conformitate cu art. 166 alin. (1) din C. pen.: "Condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea următoarelor termene: b) 5 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani".

Dispozițiile art. 106 din C. pen. privind efectele liberării condiționate prevăd că: "În cazul în care condamnatul nu a săvârșit o nouă infracțiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiționate și nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată."

Prin "pedeapsă executată" se înțelege acea parte din durata pedepsei aplicate prin hotărârea de condamnare rămasă definitivă care a fost executată efectiv, prin privare de libertate, după încarcerarea condamnatului în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii, dar și perioada în care aceeași persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate (reținere, arestare preventivă și arest la domiciliu) în cursul procesului penal finalizat prin hotărârea de condamnare.

Prin "pedeapsă considerată ca executată" se înțelege acea parte din durata pedepsei aplicate prin hotărârea rămasă definitivă care, deși nu a fost executată efectiv, este asimilată acesteia, în baza unor dispoziții legale.

În această categorie se încadrează perioada în care condamnatul s-a aflat în stare de liberare condiționată, în ipoteza în care conform art. 106 din C. pen. acesta nu a săvârșit o nouă infracțiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea liberării condiționate și nu s-a descoperit o cauză de anulare.

Referitor la art. 100 alin. (6) din C. pen. privind condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii: "Intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat."

Potrivit art. 530 alin. (2) din C. proc. pen.: "Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile și condițiile prevăzute la art. 166 și 168 din C. pen..". Art. 532 alin. (1) din C. proc. pen. prevede că: "Cererea de reabilitare se respinge pentru neîndeplinirea condițiilor de formă și fond în următoarele cazuri: a) a fost introdusă înainte de termenul legal".

În acord cu prima instanță, examinând cu prioritate împlinirea termenului de reabilitare, se constată că petentul A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 166/F din data de 28 martie 2014, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală în dosarul nr. x/2012 la pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorități publice sau orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat), pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei, modificată și rămasă definitivă la data de 14.07.2016, prin decizia penală nr. 3002/03.10.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, la o pedeapsă de 5 închisoare și 10 luni și interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și g) din C. pen. pe o perioadă de 5 ani, ce va fi executată în condițiile art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen.

Prin decizia penală nr. 905/C din data de 17.12.2018, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Penală, în dosarul nr. x/2018, a fost admisă contestația formulată de contestatorul - petent A. împotriva sentinței penale nr. 3068 din data de 15.10.2018 pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București și s-a dispus liberarea sa condiționată de sub puterea MEPI nr. 216/2016 emis de Curtea de Apel București.

Așadar, în ceea ce privește termenul de reabilitare, potrivit art. 166 alin. (1) lit. b) din C. pen. se constată că acesta este de 5 ani, astfel cum rezultă din prevederile art. 166 alin. (1) lit. a) din C. pen., care se calculează de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei de 5 ani și 10 luni închisoare. Având în vedere că executarea pedepsei a început la data de 15.07.2016, la data de 17.12.2018 s-a dispus liberarea condiționată, iar la data de 18.09.2020 pedeapsa era considerată executată, Înalta Curte constată că potrivit art. 167 alin. (1) din C. pen. termenul de reabilitare s-ar fi împlinit la data de 17.09.2025. La data de 25.01.2024 când petentul a introdus cererea de reabilitare judecătorească pe rolul Curții de Apel București, termenul de reabilitare nu era împlinit, nefiind îndeplinită astfel condiția prevăzută de art. 167 alin. (1) din C. pen.

Nu se poate reține, cum corect a observat instanța de fond, că la data liberării condiționate pedeapsa putea fi considerată ca executată. Atunci când condamnatul este liberat condiționat, pedeapsa se consideră executată la expirarea termenului de supraveghere (art. 106 din C. pen.), astfel că termenul de reabilitare curge de la acest moment, și nu de la data liberării condiționate. În același sens este și jurisprudența instanței de contencios constituțional, care a stabilit că "În cazul liberării condiționate a inculpatului, pedeapsa se consideră executată la împlinirea duratei acesteia. În acest sens, art. 100 alin. (6) din C. pen. prevede că intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat, dispoziție legală ce se impune a fi coroborată cu prevederile art. 106 din C. pen. referitoare la efectele liberării condiționate, potrivit cărora, dacă până la expirarea termenului de supraveghere nu este descoperită săvârșirea de către inculpat a unei noi infracțiuni, pedeapsa este considerată executată" (decizia nr. 730/2016, par. 17, publicată în Monitorul Oficial nr. 106 din 7 februarie 2017).

Drept urmare, constatând că petentul a introdus cererea de reabilitare înainte de termenul legal, condiția privind termenul de introducere fiind cerută de dispozițiile legale pentru reabilitarea sa, în mod temeinic și legal instanța de fond a respins cererea de reabilitare judecătorească.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 57/F din data de 13 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 340 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul A. împotriva sentinței penale nr. 57/F din data de 13 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală.

Obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 aprilie 2024.