ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 391/2024

Ședința publică din data de 22 mai 2024

Deliberând asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 78/F din 17 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală a fost admisă cererea de reabilitare judecătorească formulată de petenta A..

În temeiul art. 166 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 168 C. pen. rap. la art. 527 și art. 529 C. proc. pen., s-a dispus reabilitarea judecătorească a petentei cu privire la condamnarea suferită de către aceasta, respectiv 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 17 din 02.02.2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

În baza art. 537 C. proc. pen.., s-a dispus ca după rămânerea definitivă a hotărârii, să fie efectuate cuvenitele mențiuni pe exemplarele hotărârii de condamnare, indicate anterior.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, la data de 17.11.2023, persoana condamnată A. a formulat o cerere prin care a solicitat să se dispună reabilitarea sa cu privire la condamnarea de 4 ani și 6 luni dispusă de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin decizia penală nr. 234/2016, pronunțată în dosarul nr. x/2014, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

S-a mai notat că, petenta a depus pe parcursul judecății înscrisuri în referire la achitarea cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare .

La termenul de judecată din data de 01.04.2024 Curtea a dispus emiterea unor adrese către:

- Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, pentru a se comunica modalitatea în care au fost executate cheltuielile judiciare de către persoana condamnată A., dacă există dovezi în acest sens;

- IPJ Buzău - Serviciul cazier judiciar, statistică și evidențe operative pentru comunicarea fișei de cazier judiciar actualizate a persoanei condamnate A., cu indicarea datei liberării condiționate și a restului rămas de executat din pedeapsa ce i-a fost aplicată acesteia prin sentința penală nr. 17/02.02.2015 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în dosarul nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală.

Înscrisurile solicitate au fost comunicate instanței, fiind atașate la filele x (copie de pe cazierul judiciar), respectiv la filele x (sentința penală nr. 17/02.02.2015, cu referatul din data de 05.04.2024 al Biroului Executări Penale).

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut că, prin sentința penală nr. 17/F/02.02.2015 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr. x/2014 în privința petentei A. s-au dispus următoarele:

"În baza art. 386 C. proc. pen.., dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei inculpatei A. prin actul de sesizare a instantei din infractiunea prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 și 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 in infractiunea prev. de art. 254 alin. (1) si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968).

În baza art. 254 alin. (1) si 2 C. pen. (1968) rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 13 C. pen. (1968), condamna pe inculpata A., la pedeapsa principala de 5 ani si 10 luni închisoare și, în baza art. 65 C. pen. (1968), la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și c) C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi aleasa în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica, pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. (1968) aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) și c) C. pen. (1968), respectiv dreptul de a fi aleasa în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat si dreptul de a exercita orice profesie juridica, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 19 din Legea 78/2000, confiscă de la inculpata A. suma de 5.000 euro primita de către acesta cu titlu de mită.

În baza art. 72 C. pen. deduce din pedeapsa aplicata inculpatei A. perioada reținerii și a arestării preventive de la 20.05.2014, ora 00:50 pana la 29.08.2014 precum și durata măsurii arestului la domiciliu de la 29.08.2014 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen.., mentine măsura preventiva a arestului la domiciliu fata de inculpata A..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen.. rap. la art. 20 din Legea nr. 78/2000, menține măsura sechestrului asigurator instituită în cursul urmăririi penale prin ordonanța Directiei Nationale Anticoruptie nr. 316/P/2013 din 18.06.2014, asupra apartamentului, coproprietate a inculpatei A., situat la parterul imobilului aflat în București, B-dul x, nr. 40, până la concurența sumei de 5000 euro".

Prin decizia penală nr. 234/A/27.05.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală în privința petentei A. s-au dispus următoarele:

"Reduce pedeapsa aplicată inculpatei A. pentru infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 13 C. pen. anterior, de la 5 ani și 10 luni închisoare la 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a exercita funcția de magistrat.

În baza art. 71 C. pen. anterior, aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. anterior.

În baza art. 72 C. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și a arestării preventive de la 20.05.2014 până la 29.08.2014, precum și durata măsurii arestului la domiciliu de la 29.08.2014 până la 22 iunie 2015.

Înlătură din dispozitivul hotărârii mențiunea privind sechestrul asigurător instituit prin ordonanța nr. 316/P/2013 din 18 iunie 2014 a Direcției Naționale Anticorupție asupra apartamentului coproprietatea inculpatei A., situat în București, B-dul x nr. 40, sector 1".

A mai reținut prima instanță că, la termenul de judecată acordat la data de 16.01.2024 în dosarul nr. x/2023 petenta A., prin apărător ales, a depus la dosar, în cadrul probei cu înscrisuri, un certificat de atestare fiscală eliberat la data de 15.01.2024 care atestă doar o obligație în cuantum de 50 RON, ce a fost însă achitată conform chitanței pentru încasarea veniturilor bugetare și a altor sume din data de 15.01.2024 .

De asemenea, din referatul întocmit de Biroul Executări Penale din cadrul Curții de Apel București, secția a II-a penală, la data de 05.04.2024, în dosarul nr. x/2023(785/2024) rezultă că potrivit procesului-verbal de încarcerare pedeapsa a început la data de 27.05.2016, urmând să expire la data de 24.10.2019, pedeapsă din care s-au scăzut 399 zile.

S-a mai arătat că A. a fost liberată condiționat la data de 19.12.2026, conform decizie penale nr. 415/19.12.2016 pronunțată de către Tribunalul Prahova, rămânând un rest neexecutat de 1039.

La data de 16.05.2017, prin adresa nr. x/2017 Administrația Finanțelor Publice sector 1 București a confirmat preluarea debitului în cuantum de 12.600 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat, fără a fi furnizate informații privind achitarea efectivă a acestora.

Având în vedere dispozițiile art. 165 - art. 168 din C. pen. și art. 529 și urm. din C. proc. pen.., Curtea a arătat că, pentru admisibilitatea unei cereri de reabilitare cererea petentului trebuie să îndeplinească anumite condiții de formă și de fond.

Verificând condițiile de formă necesare pentru ca o cerere de reabilitare să fie admisibilă, potrivit art. 530 coroborat cu art. 532 C. proc. pen.., prima instanță a constatat că, în cauză, cererea este formulată de persoana condamnată, iar condamnarea pentru care se solicită reabilitarea a fost identificată.

În ceea ce privește condițiile de fond care trebuie îndeplinite instanța a reținut că, potrivit art. 168 din C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții:

"a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri".

S-a constatat, așadar, că aceste condiții de acordare a reabilitării judecătorești privesc trei aspecte: existența unei soluții condamnare, conduita condamnatului și termenele de reabilitare.

În cauză, Curtea a constatat că sunt îndeplinite toate aceste condiții, întrucât în termenul prevăzut de art. 168 C. pen. (de 4 ani de la data la care pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare a fost considerată executată conform ar. 166 alin. (1) lit. a) C. pen., respectiv 24.10.2019) persoana condamnată a dat dovadă de integritate morală și socială, întrucât nu a săvârșit nicio altă infracțiune, astfel cum rezultă din cazierul judiciar, iar conform înscrisurilor existente la dosar, a achitat în întregime cheltuielile de judecată, prin hotărârile de condamnare nefiind stabilite obligații civile.

Cu privire la dovada achitării cheltuielilor de judecată în cuantum de 12.600 de RON, la care a fost obligată petenta prin sentința penală nr. 17 din 02.02.2015 a Curții de Apel București, secția a II a Penală, Curtea a apreciat că materialul probator administrat în cauză este aptă să dovedească faptul că respectivele cheltuieli de judecată au fost achitate de către petentă.

În acest sens, s-a avut în vedere faptul că la data de 16.05.2017, prin adresa nr. x/2017, Administrația Finanțelor Publice sector 1 București a confirmat preluarea debitului în cuantum de 12.600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare datorate de către petentă către stat, iar prin certificatul de atestare fiscală eliberat la data de 15.01.2024 se atestă faptul că la data eliberării respectivului certificat, petenta figura cu o obligație de plată în cuantum de 50 de RON, reprezentând venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat de la persoanele judiciare.

În același sens, Curtea a reținut că la termenul de judecată din data de 03.11.2016 din dosarul nr. x/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Ploiești, având ca obiect cererea de liberare condiționată formulată de către petentă, apărătorul condamnatei a depus la dosarul cauzei dovada achitării cheltuielilor judiciare în cuantum de 12.600 de RON, iar la data de 19.12.2016 petenta a fost liberată condiționat prin decizia nr. 415 din 19.12.2016 a Tribunalului Prahova, în condițiile constatării ca fiind îndeplinite a dispozițiilor art. 100 C. proc. pen.

Din coroborarea materialului probator indicat anterior, Curtea a constatat îndeplinită și condiția prevăzută de art. 168 lit. b) C. pen., privitoare la achitarea integrală a cheltuielilor de judecată de către petentă.

Astfel, ținând seama de dispozițiile art. 168 C. pen., observând și conținutul fișei de cazier judiciar a petentei din care rezultă că aceasta nu a mai suferit alte condamnări penale definitive, văzând că petenta a achitat în întregime cheltuielile judiciare la care a fost obligată prin hotărârea de condamnare, că în prezent este pensionară și este reintegrată social și familial, precum și faptul că termenul de reabilitare este deja împlinit, prima instanță a constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se putea pronunța reabilitarea judecătorească a petentei A..

Împotriva sentinței de reabilitare judecătorească pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a formulat contestație Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, care a criticat hotărârea pentru nelegalitate.

Astfel, în ceea ce privește primul motivul de nelegalitate s-a susținut că, la soluționarea cererii de reabilitare în fața primei instanțe a participat un procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, iar nu unul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.

A doua critică ne nelegalitate a hotărârii atacate susținută de procuror, a vizat faptul că în cauză petenta nu a fost făcută dovada achitării sumei de 12.600 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, conform art. 168 lit. b) C. pen., pentru a se dispune reabilitarea judecătorească a acesteia.

Examinând contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție prin prisma motivelor invocate, raportat la actele dosarului și normele legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reabilitarea este instituția juridică prin care efectele unei condamnări, ce constau în interdicții, incapacități și decăderi, încetează pentru viitor, pentru fostul condamnat care în perioada prevăzută de lege a dovedit, prin comportamentul său, că s-a îndreptat și că este posibilă reintegrarea lui socială deplină. Interdicțiile și decăderile pot decurge din hotărârea de condamnare, în situația în care, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, iar incapacitățile pot decurge din legi extrapenale de reglementare a diferitelor activități.

Procedura reabilitării este reglementată în Capitolul V din Titlul IV al părții speciale a C. proc. pen.

Dispozițiile art. 530 alin. (1), (2) și 3 C. proc. pen.., prevăd următoarele:

"(1) Cererea de reabilitare judecătorească se formulează de către condamnat (...). (2) Reabilitarea judecătorească se dispune în cazurile și condițiile prevăzute la art. 166 și 168 din C. pen.. (3) În cerere trebuie să se menționeze: a) adresa condamnatului, iar când cererea este făcută de altă persoană, adresa acesteia; b) condamnarea pentru care se cere reabilitarea și fapta pentru care a fost pronunțată acea condamnare; c) localitățile unde condamnatul a locuit și locurile de muncă din tot intervalul de timp de la executarea pedepsei și până la introducerea cererii, iar în cazul când executarea pedepsei a fost prescrisă, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la introducerea cererii; d) temeiurile cererii; e) indicații utile pentru identificarea dosarului și orice alte date pentru soluționarea cererii."

Totodată, conform prevederilor art. 166 alin. (1) lit. a) C. pen., condamnatul poate fi reabilitat, la cerere, de instanță, după împlinirea unui termen de 4 ani, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani, dar care nu depășește 5 ani. Acest termen se calculează de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale, conform art. 167 alin. (1) C. pen.

Potrivit dispozițiilor art. 168 C. pen., cererea de reabilitare judecătorească se admite dacă cel condamnat întrunește următoarele condiții: a) nu a săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp prevăzut în art. 166; b) a achitat integral cheltuielile de judecată și și-a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când acesta dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau când partea civilă a renunțat la despăgubiri.

Prealabil examinării codiților prevăzute de 168 C. pen., ce se cer a fi îndeplinite pentru a se dispune reabilitarea judecătorească, instanța de control judiciar va analiza motivul de nelegalitate invocat în cauză, referitor la participarea procurorului la judecarea cererii de reabilitare.

Petenta A. (fost judecător) a fost cercetată și trimisă în judecată într-o cauză penală instrumentată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție (d.u.p. nr. x/2013).

Aceasta a fost condamnată definitiv prin decizia penală nr. 234/A din 27.05.2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2014, la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) și alin. (2) C. pen. 1968.

Între momentul condamnării sale definitive (mai 2016) și momentul judecării cererii de reabilitare (aprilie 2024), a fost înființată și, ulterior, desființată secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Prin Legea nr. 207/2018 s-a dispus înființarea acestei structuri specializate în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca scop investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori, care a fost desființată în anul 2022, prin Legea nr. 49/2022.

Potrivit art. 1 alin. (7) din Legea nr. 49/2022, de la data desființării secției, la judecarea cauzelor transmise potrivit alin. (2) și (3), precum și la soluționarea propunerilor, contestațiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea.

Art. 131 din Constituție

(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

(2) Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.

(3) Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.

Înalta Curte constată că în cauză, la judecarea cererii de reabilitare judecătorească în fața primei instanțe, a participat un procuror, care a pus concluzii, astfel cum prevăd dispozițiile art. 533 C. proc. pen.., privind soluționarea cererii de reabilitare.

Având în vedere unitatea de acțiune a Ministerului Public conferită de legea fundamentală (art. 131 Constituție), văzând și gradul procurorului care a participat la ședință, necesar și suficient pentru a formulat concluzii în fața curții de apel, se apreciază că participarea unui procuror de la Direcția Națională Anticorupție a fost eficientă, în acord cu dispozițiile legale, nefiind incident cazul de nulitate absolută ce vizează lipsa de la judecată a procurorului, prev. de art. 281 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În ceea ce privește al doilea motiv de nelegalitate și anume nerespectarea cerinței prevăzute de art. 168 lit. b) C. pen., instanța de control judiciar constată că acesta este nefondat.

Din examinarea înscrisurilor depuse la dosar rezultă că petenta A. a achitat toate debitele constituind cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de soluționarea cauzei ce a format obiectul dosarului nr. x/2014 în care s-a dispus condamnarea sa.

Astfel, certificatul de atestare fiscală eliberat de ANAF - DGRFP - Administrația Sector 1 București, la data de 15.01.2024 atesta atestă doar o obligație în cuantum de 50 RON, care a fost însă achitată conform chitanței pentru încasarea veniturilor bugetare și a altor sume din data de 15.01.2024 .

De asemenea, petenta a depus în fața Înaltei Curți, cu ocazia soluționării prezentei contestației, o copie conform cu originalul a chitanței pentru încasarea veniturilor bugetare și a altor sume, care atestă achitarea, încă de la data de 02.11.2016, a sumei de 12.600 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat .

Relativ la cele ce precedă, Înalta Curte constată că petenta a dovedit achitarea în integralitate a tuturor cheltuielilor judiciare către stat. Deopotrivă, se reține că în cauza în care a fost condamnată nu au existat despăgubiri civile, întrucât nu a fost exercitată o acțiune civilă.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește reabilitarea judecătorească, Înalta Curte apreciază că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și nu se impune a fi reformată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 535 raportat la art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 78/F din 17 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală privind pe intimata A..

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen.., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva sentinței penale nr. 78/F din 17 aprilie 2024, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a II-a Penală privind pe intimata A..

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 mai 2024.