ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 809/2025

Ședința publică din data de 14 mai 2025

Asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VII-a civilă la data de 04.03.2022 sub nr. x/2022, contestatoarea A. S.R.L. a formulat contestație împotriva tabelului suplimentar de creanțe publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 3363/23.02.2022 prin care a solicitat să se admită contestația și să se dispună înscrierea contestatoarei în tabelul definitiv consolidat cu întreaga creanță solicitată respectiv: 6.007.845,83 RON (echivalentul a 1.213.976 Euro), creanță născută după data deschiderii procedurii insolvenței, reprezentând penalități contractuale datorate începând cu data de 01.02.2018 (după deschiderea procedurii de insolvență) până la data de 08.11.2021; suma de 3.050.000 Euro și 487.921,48 RON creanță născută după data deschiderii procedurii insolvenței sub condiția suspensivă a admiterii definitive acțiunii ce face obiectul dosarului nr. x/2020

Prin sentința civilă nr. 434/06.02.2023 pronunțată în dosarul nr. x/2022 Tribunalul București, secția a VII-a civilă a admis în parte contestația formulată de contestatorul A. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul B. și debitoarea C. S.R.L. prin administrator special D. împotriva tabelului suplimentar publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 3363/23.02.2022. A dispus înscrierea creditorului A. S.R.L. cu o creanță totală în cuantum de 6.007.845,83 RON, creanță născută după data deschiderii procedurii de insolvență. A respins în rest contestația, ca neîntemeiată. A admis în parte cererile de intervenție accesorie formulate de E. S.R.L. și F..

Împotriva acestei sentințe, au declarat apeluri C. S.R.L. prin administrator special D. și lichidator B..

Prin decizia nr. 147 din 31 ianuarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a fost respinsă cererea de achiesare expresă și totală, ca neîntemeiată. Au fost admise apelurile formulate C. S.R.L. prin administrator special D. și lichidator B. împotriva sentinței civile nr. 434/06.02.2023 pronunțată de către Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în contradictoriu cu intimata contestatoare A. S.R.L. și intimata intervenientă Asocierea G.- H. S.R.L. A fost schimbat în tot și, în rejudecare a fost respinsă contestația formulată de contestator A. S.R.L., ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs A. S.R.L.

În drept, recurenta a indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata B., în calitate de lichidator al C. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Pe baza recursului și a întâmpinării, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că recursul declarat în prezenta cauză este inadmisibil.

Prin încheierea din 12 februarie 2025 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.. Recurenta a depus punct de vedere la raport.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1), raportat la art. 493 alin. (5) C. proc. civ., admisibilitatea recursului declarat în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție, în complet de filtru, reține următoarele:

Prezenta cale extraordinară de atac are ca obiect decizia civilă nr. 147 din 31 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, prin care a fost admis apelul formulat de C. S.R.L. prin administrator special D. și apelul formulat de lichidator B. împotriva sentinței civile nr. 434 din 06.02.2023, iar în rejudecare a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația formulată de A. S.R.L. împotriva tabelului suplimentar de creanțe.

Așadar, instanța supremă reține că prin decizia ce formează obiectul prezentei căi de atac au fost soluționate apelurile declarate împotriva sentinței judecătorului sindic, hotărârea fiind pronunțată într-un litigiu de insolvență, având ca obiect o contestație împotriva tabelului suplimentar de creanțe, formulată în temeiul art. 111 din Legea nr. 85/2014.

Înalta curte reține că potrivit dispozițiilor art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014:

"Curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul sindic. Hotărârile curții de apel sunt definitive." Totodată, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014:

"Hotărârile judecătorului sindic sunt executorii și pot fi atacate, separat, numai cu apel."

Este de reținut că, în ceea ce privește cererile formulate în baza Legii nr. 85/2014, în considerarea caracterului distinct al procedurii speciale a insolvenței, legiuitorul a impus reguli de procedură derogatorii de la dreptul comun, fiind suprimată calea de atac extraordinară a recursului.

Totodată, conform prevederilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a) - j), în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, precum și în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare. De asemenea, nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Instanța supremă constată astfel că, decizia nr. 147 din 31 ianuarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, este definitivă, nefiind supusă recursului, având în vedere că potrivit art. 634 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.:

"sunt hotărâri definitive … orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs".

Unul dintre principiile fundamentale care guvernează procesul civil este acela al legalității căilor de atac, prevăzut de art. 457 alin. (1) C. proc. civ., și presupune că părțile nu pot uza, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor legitime, de alte mijloace procedurale în afară de cele prevăzute de lege.

Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești, regulă cu valoare de principiu constituțional, potrivit dispozițiilor art. 129 din Constituție.

Instanța nu are posibilitatea de a considera ca admisibilă orice cale de atac promovată, chiar dacă hotărârea atacată ar fi considerată de părți netemeinică sau nelegală, ci are obligația de a analiza căile de atac în limitele și cu respectarea condițiilor impuse de lege în respectarea principiului preeminenței dreptului, recunoscut în preambulul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, implicit, a principiului securității raporturilor juridice, conform căruia o hotărâre definitivă nu mai poate forma obiectul controlului de legalitate, în afara căilor extraordinare de atac expres și limitativ stabilite de lege.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție, dând eficiență textelor de lege sus-menționate, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 147 din 31 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 147 din 31 ianuarie 2024 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 mai 2025.