ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 671/2023

Ședința publică din data de 16 martie 2023

Asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin încheierea din 26 iunie 2017, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă s-a deschis procedura generală a insolvenței debitorului A. S.R.L. fiind numit administrator judiciar B..

Creditoarea C. S.R.L. a formulat cerere de înscriere la masa credală a debitoarei A. S.R.L. pentru suma de 17.806.940,55 RON, fără a preciza în cerere dacă creanța este privilegiată.

În tabelul preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 19475/19 octombrie 2017 creditoarea C. S.R.L. a fost înscrisă cu suma de 6.837.128 RON.

Împotriva acestui tabel au formulat contestații creditoarea C. S.R.L. (dosar nr. x/2017) care a cerut înscrierea sa cu suma cerută inițial prin declarația de creanță, 17.806.940,55 RON, creanță privilegiată și administratorul special al debitoarei (dosar nr. x/2017), D., care a cerut înscrierea creditoarei C. S.R.L. cu o creanță în cuantum de 334.741,24 RON, creanță chirografară.

În tabelul preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 22627/29 noiembrie 2017 creditoarea C. S.R.L. a fost înscrisă tot cu suma de 6.837.128 RON, iar împotriva acestui tabel nu s-a formulat nicio contestație.

În tabelul preliminar modificat nr. 2 publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 7092/4 aprilie 2018 creditoarea a fost înscrisă cu suma de 2.564.521,74 RON.

Împotriva acestui tabel au formulat contestații creditoarea C. S.R.L. (dosar nr. x/2018) care a cerut înscrierea sa cu suma cerută inițial prin declarația de creanță, 17.806.940,55 RON, creanță privilegiată, și administratorul special al debitoarei (dosar nr. x/2018), E., care a cerut înlăturarea creditoarei C. S.R.L. de la masa credală.

În tabelul preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 14041/13 iulie 2018 creditoarea a fost înscrisă tot cu suma de 2.564.521,74 RON, iar împotriva acestui tabel nu s-a formulat nicio contestație.

Toate contestațiile au fost conexate la dosarul nr. x/2017.

Prin încheierea pronunțată la data de 24 septembrie 2018 judecătorul-sindic a dispus, în temeiul art. 57 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, înlocuirea, din oficiu, a administratorului judiciar provizoriu F. cu administratorul judiciar provizoriu G..

La data de 18 februarie 2019 s-a pronunțat încheierea prin care s-a luat act de cererea de renunțare la judecata contestației formulată de debitoarea A. S.R.L. prin administratorul special H., în contradictoriu cu administratorul judiciar G. și creditoarea C. S.R.L., împotriva tabelului preliminar publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 19475/19 octombrie 2017 și a contestației împotriva tabelului preliminar modificat publicat în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 7092/4 aprilie 2018, în privința creanței creditoarei C. S.R.L.

Prin sentința civilă nr. 5765 din 21.10.2019 pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă, în dosarul nr. x/2017, s-au respins obiecțiunile formulate de administratorul special E. al debitoarei A. S.R.L. în privința raportului de expertiză judiciară specialitatea contabilitate întocmit de către expertul I..

S-au admis în parte contestațiile creditoarei C. S.R.L. împotriva tabelului preliminar publicat în BPI nr. 19475/19.10.2017 și tabelului preliminar modificat nr. 2 publicat în BPI nr. 7092/04.04.2018 și s-a admis cererea de intervenție accesorie, formulată de creditorul J..

S-a dispus înscrierea creditoarei C. S.R.L. la masa credală a debitoarei A. S.R.L. cu suma totală de 17.776.740,15 RON din care 16.084.170,17 RON în categoria creanțelor garantate și 1.692.570,38 RON în categoria creanțelor chirografare.

De asemenea, împotriva încheierilor de ședință din 26.11.2018, 03.12.2018, 07.01.2019, 04.02.2019, 18.02.2019, 18.02.2019, 01.04.2019, 15.04.2019 și 22.04.2019 și a sentinței civile nr. 5765/21.10.2019, pronunțate de Tribunalul București – secția a VII a Civilă, în dosarul nr. x/2017 a declarat apel și debitoarea A. S.R.L. prin administrator special E., solicitând admiterea apelului, anularea încheierilor de ședință și a cererii de renunțare la judecata contestației debitoarei împotriva tabelului preliminar modificat publicat în BPI nr. 7092/04.04.2018, ca fiind formulată de o persoană fără calitate de reprezentant, schimbarea în tot a sentinței apelate în sensul admiterii contestației formulate de debitoare, înlăturării creditoarei C. S.R.L. din tabelul definitiv și respingerii contestațiilor formulate de creditoarea C. S.R.L. și a cererii de intervenție accesorie formulate de intervenientul J..

Prin decizia civilă nr. 2258 din 22 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a V-a civilă, în dosarul nr. x/2022, a fost anulat apelul declarat de creditoarea K. S.R.L. împotriva încheierii de ședință din data de 09.09.2019 pronunțată de Tribunalul București – secția a VII a Civilă, în dosarul nr. x/2017, ca tardiv formulat și a fost respins apelul formulat de aceeași creditoare împotriva încheierilor de ședință din datele de 18.02.2019 și 07.10.2019 și sentinței civile nr. 5765/21.10.2019 pronunțate de Tribunalul București – secția a VII a Civilă, în dosarul nr. x/2017 ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală activă.

A fost respins apelul formulat de debitoarea A. S.R.L. prin administrator special L. împotriva încheierilor de ședință din datele de 26.11.2018, 03.12.2018, 07.01.2019, 04.02.2019, 18.02.2019, 18.02.2019, 01.04.2019, 15.04.2019 și 22.04.2019, pronunțate de aceeași instanță, ca nefondat.

A fost admis apelul formulat de debitoarea A. S.R.L. prin administrator special L. împotriva sentinței atacate și a fost schimbată în parte sentința apelată, în sensul că s-a dispus înscrierea creditoarei C. S.R.L. în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei cu o creanță chirografară în sumă de 9.980.330,64 RON (4.830.003,17 RON reprezentând debit principal + 5.150.327,47 RON reprezentând penalități de întârziere) având ordinea de plată prevăzută de art. 161 pct. 8 din Legea nr. 85/2014.

Au fost menținute în rest dispozițiile din sentința apelată.

Au fost admise cererile de intervenție accesorie.

A fost obligată apelanta – debitoare A. S.R.L. prin administrator special L. să plătească intimatei – creditoare C. S.R.L. suma de 8.033,40 RON reprezentând cheltuieli de judecată din apel (2.250 RON onorariu expert parte apel + 5.783,40 RON onorariu avocat apel) și a fost respinsă cererea intimatei – creditoare C. S.R.L. având ca obiect plata cheltuielilor de judecată din primă instanță, ca inadmisibilă.

De asemenea, a fost admisă cererea de suplimentare a onorariului de expert formulată de doamna expert M., fiind suplimentat onorariului cuvenit doamnei expert cu suma de 5.500 RON și a fost obligată apelanta – debitoare A. S.R.L. prin administrator special L., în baza art. 22 alin. (3) din O.G. nr. 2/2000, să efectueze plata diferenței de onorariu de expert în sumă de 5.500 RON cuvenit doamnei expert în termen de 5 zile de la înștiințare.

Recurenta susține că recursul este admisibil în temeiul art. 460 alin. (3) C. proc. civ., întrucât instanța de apel a reținut că în situația în care prin aceeași hotărâre au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele sunt supuse apelului iar altele recursului, hotărârea în întregul ei este supusă apelului.

În dezvoltarea motivului de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta arată că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii, întrucât, pe de o parte, instanța de apel a invocat autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2941 din 29.11.2018, prin care s-a constatat că obiect al cererii de chemare în judecată este o creanță rezultată dintr-un bilet la ordin, iar, pe de altă parte, susține că judecătorul a încălcat dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ. și art. 104 din Legea nr. 85/2014.

De asemenea, în aprecierea recurentei hotărârea recurată nu cuprinde motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate în apel.

În considerarea motivului de apel prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta susține că au fost încălcate dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., art. 63 din Legea nr. 58/1934, art. 104 și art. 106 din Legea nr. 85/2014 și art. 13 și art. 1270 C. civ.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 8 decembrie 2022, Înalta Curte a dispus comunicarea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului către părți, cu mențiunea că pot depune puncte de vedere în termen de 10 zile de la comunicare.

Prin punctul de vedere la raport înregistrat la 4 ianuarie 2023, recurenta susține, în esență, că recursul este admisibil în temeiul dispozițiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ.

În cauză, s-a stabilit termen pentru examinarea admisibilității în principiu a recursului la 16 martie 2023.

La termenul din 16 martie 2023, în completul de filtru, Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., asupra căreia a reținut următoarele considerente:

În cauză, cadrul procesual este guvernat de dispozițiile Legii nr. 85/2014, întrucât obiectul acțiunii deduse judecății îl reprezintă contestațiile formulate la tabelul preliminar al creanțelor debitoarei A. S.R.L., litigiul fiind soluționat în primă instanță de judecătorul-sindic.

Or, hotărârile judecătorului-sindic pot fi atacate, separat, numai cu apel, potrivit art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.

Totodată, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, curtea de apel va fi instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar potrivit tezei a II-a a aceluiași alineat, hotărârile curții de apel sunt definitive.

Dispozițiile art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. prevăd că nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Așadar, Legea nr. 85/2014 prevede în mod expres sistemul căilor de atac ce pot fi exercitate în cadrul procedurii insolvenței, iar C. proc. civ. reglementează norme cu caracter general, care se aplică în completare doar acolo unde legea specială nu derogă.

Sunt de menționat și dispozițiile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ. potrivit căruia "sunt hotărâri definitive, cele date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs", și alin. (2) al aceluiași articol conform căruia "hotărârile prevăzute de alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunțării".

În raport de dispozițiile legale evocate, se apreciază că decizia ce formează obiectul recursului are caracter definitiv de la pronunțarea sa, iar hotărârea recurată nu se înscrie în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) C. proc. civ., în speță fiind operant principiul legalității căilor de atac consacrat de art. 129 din Constituția României și de art. 457 C. proc. civ.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenței atribuite prin lege constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac reglementat de art. 457 C. proc. civ. mai sus evocat.

Legalitatea căilor de atac este un principiu a cărui respectare este impusă și de exigențele art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, concretizând una dintre garanțiile unui proces echitabil.

Reglementarea condițiilor și a procedurii de exercitare a căilor de atac reprezintă prerogativa exclusivă a legiuitorului, în conformitate cu art. 126 din Constituție și nu încalcă drepturile reglementate ale justițiabililor, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea în limitele competenței atribuite prin lege fiind de ordine publică.

Prin urmare, reținând criteriul materiei, decizia recurată nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.

Susținerile recurentei privind admisibilitatea căii de atac potrivit dispozițiilor art. 460 alin. (3) C. proc. civ. nu sunt fondate, întrucât prin hotărârea judecătorului-sindic nu au fost soluționate mai multe cereri principale sau incidentale, dintre care unele erau supuse apelului iar altele recursului. În cauză, se constată că de renunțarea la judecata contestației formulată de debitoare s-a luat act prin încheierea din 18 februarie 2019, nu prin sentința pronunțată de judecătorul-sindic, nefiind astfel aplicabile dispozițiile art. 460 alin. (3) C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse și având în vedere dispozițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2258/2021 din 22 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta C. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 2258/2021 din 22 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel București – secția a V-a civilă, ca inadmisibil.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 martie 2023.