ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1309/2022

Ședința publică din data de 25 mai 2022

Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 5026 din 23 septembrie 2019, pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a civilă în dosarul nr. x/2019, s-au respins ca neîntemeiate contestațiile la tabelul definitiv publicat în BPI nr. 13475 din 8 iulie 2019 formulate de creditoarea A. S.R.L. și debitoarea B. S.R.L. prin administratorul special C. în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L. prin lichidator judiciar D.., s-a admis în parte contestația la tabelul definitiv publicat în BPI nr. 13475 din 8 iulie 2019 formulată de creditorul E. în contradictoriu cu debitoarea debitoarea B. S.R.L. prin lichidator judiciar D.., s-a dispus înscrierea creditoarei A. S.R.L. la masa credală a debitoarei B. S.R.L. cu suma de 677.907,17 RON în categoria creanțelor garantate, în limita valorii de piață a acțiunilor și conform art. 103 în categoria creanțelor chirografare prevăzute de art. 161 pct. 10 lit. b) din Legea nr. 85/2014 și s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de creditorul E. de înlăturare de la masa credală a creditoarei A. S.R.L.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel A. S.R.L. și B. S.R.L. prin administratorul special C..

La termenul de la 28 noiembrie 2019, E. a invocat excepția nelegalei compuneri sau constituiri a completului de judecată din care făcea parte domnul judecător F., arătând că acesta nu avea specializarea necesară pentru a face parte din complet, în sensul dispozițiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. Față de faptul că acesta nu a înțeles să se abțină, E. a formulat cerere de recuzare a domnului judecător F., susținând existența motivului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 2 și pct. 13 C. proc. civ., iar instanța a dispus înaintarea cererii de recuzare completului competent în vederea soluționării. Prin încheierea de ședință din 28 noiembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins excepție nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată pentru nespecializarea președintelui completului de judecată.

Prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2019, Curtea de Apel București, secția a V-a civilă a respins cererea de recuzare privind pe domnul judecător F..

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs E., solicitând admiterea căii de atac formulate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Motivele de recurs invocate sunt, în esență, următoarele:

Autorul căii de atac susține că dosarul nr. x/2019 face parte din dosarul de insolvență al B. S.R.L. și are ca obiect contestațiile la tabelul definitiv publicat în BPI nr. 13475 din 8 iulie 2019, formulate de creditoarea A. S.R.L. și de debitoarea B. S.R.L. prin administratorul special C. în contradictoriu cu debitoarea B. S.R.L. prin lichidatorul judiciar D.. Arată că în cadrul apelului a invocat excepția nelegalei compuneri a completului de judecată din care făcea parte domnul judecător F. întrucât acest magistrat nu era specializat în soluționarea litigiilor de insolvență și că această excepție a fost soluționată la 28 noiembrie 2019 de completul format din domnul judecător F. și doamna judecător G., înainte de a fi soluționată cererea de recuzare. Menționează că cererea de recuzare a fost respinsă prin încheierea de ședință din 3 decembrie 2019 de completul format din doamna judecător G. și doamna judecător H.. În opinia recurentului, au fost încălcate dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1 și ale art. 43 alin. (2) C. proc. civ. deoarece, față de respingerea excepției nelegalei compuneri a completului, doamna judecător G. era obligată să se abțină de la soluționarea cererii de recuzare.

Autorul căii de atac afirmă că din considerentele încheierii recurate rezultă că instanța a soluționat excepția nelegalei compuneri sau constituiri a completului de judecată, și nu cererea de recuzare formulată de acesta, motivarea fiind străină de natura cauzei.

Mai invocă și încălcarea sau aplicarea greșită a normelor prevăzute de art. 6 alin. (1) C. proc. civ., de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de art. 42 alin. (1) pct. 2 și pct. 13 C. proc. civ., arătând că prin respingerea cererii de recuzare, curtea de apel nu a asigurat toate garanțiile unui proces echitabil. Precizează că în dosarul nr. x/2017 același judecător a formulat declarație de abținere de la soluționarea excepției nelegalei compuneri sau constituiri a completului de judecată, iar această declarație a fost admisă, excepția fiind soluționată de un complet cu o compunere diferită.

Recurentul a indicat în cererea de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ.

Intimatele A. S.R.L. și B. S.R.L. prin administrator special C. au depus întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului.

Pe baza cererii de recurs și a întâmpinărilor depuse, în temeiul art. 493 C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului de către magistratul-asistent desemnat prin care s-a reținut că recursul declarat în cauză este admisibil în principiu.

Prin încheierea din 17 noiembrie 2021 s-a dispus comunicarea către părți a raportului asupra admisibilității în principiu a recursului declarat, în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 2 februarie 2022 a fost admis în principiu recursul declarat de recurentul E. împotriva încheierii din 3 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă și s-a stabilit termen pentru soluționarea recursului la 30 martie 2022.

La termenul de la 30 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a dispus amânarea judecării cauzei la 25 mai 2022, față de lipsa de procedură cu intimatele B. S.R.L. prin administrator special I. și prin lichidator judiciar J..

Examinând încheierea atacată, în limitele controlului de legalitate, în raport de criticile formulate și de dispozițiile legale incidente, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cu titlu prealabil, referitor la excepția nulității recursului, instanța supremă, constatând că din cererea de recurs se desprind critici de nelegalitate care pot fi analizate din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., apreciază că nu sunt incidente prevederile art. 489 alin. (2) din același cod.

Referitor la cererea de recurs, Înalta Curte reține că, deși recurentul a indicat în cererea de recurs dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., criticile formulate se subsumează prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 și 6 din același cod și că autorul căii de atac nu a dezvoltat argumente care să justifice încălcarea sau greșita aplicare a normei de drept material.

Motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. poate fi invocat atunci când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității.

Înalta Curte va înlătura criticile prin care recurentul susține că instanța care a soluționat cererea de recuzare a aplicat greșit dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 1 și ale art. 43 alin. (2) C. proc. civ. întrucât autorul căii de atac invocă aceste argumente cu privire la doamna judecător G., susținând că aceasta se afla într-un caz de incompatibilitate relativă, care ar fi împiedicat-o să soluționeze cererea de recuzare.

Conform prevederilor art. 44 și art. 45 C. proc. civ., incompatibilitatea absolută, reglementată de art. 41 din același cod, poate fi invocată în orice stare a pricinii, dar incompatibilitatea relativă, reglementată de art. 42 C. proc. civ., poate fi invocată în fața instanței de recurs numai de partea care a formulat o cerere de recuzare, dar aceasta a fost respinsă sau curtea de apel a omis să se pronunțe asupra ei.

Dispozițiile art. 110 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375 din 17 decembrie 2015 stabilesc că în situația în care recuzarea se referă la o parte din membrii completului de judecată, incidentul procedural va fi soluționat de către un complet constituit prin includerea judecătorului care figurează în planificarea de permanență, păstrându-se astfel celălalt membru al completului de judecată.

Față de aceste prevederi legale, recurentul E. avea posibilitatea de a o recuza pe doamna judecător G., invocând incompatibilitatea determinat de faptul că doamna judecător G. a făcut parte și din completul care, la 28 noiembrie 2019, a respins excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului și din completul care, la 13 decembrie 2019, a respins cererea de recuzare a domnului judecător F.. Deoarece recurentul nu a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător G., instanța de recurs nu poate avea în vedere criticile referitoare la incompatibilitatea judecătorului învestit cu soluționarea cererii de recuzare a domnului judecător F., ulterior pronunțării încheierii din 3 decembrie 2019.

Potrivit dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., casarea unor hotărâri se poate cere când aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Instanța supremă va înlătura criticile prin care se arată că încheierea recurată conține o motivare străină de natura cauzei întrucât curtea de apel a reținut că motivul invocat de petent prin cererea de recuzare, respectiv lipsa specializării judecătorului, nu se circumscrie prevederilor art. 42 alin. (1). pct. 2 sau pct. 13 C. proc. civ., indicate de petent. Existența unui interes în legătură cu pricina care se judecă și existența altor elemente care nasc în mod întemeiat îndoieli cu privire la imparțialitatea judecătorului reprezintă cazuri de incompatibilitate relativă, menționate limitativ de lege. A mai reținut curtea de apel că modalitatea de constituire/compunere a completului de judecată este reglementată de lege, expunând o serie de argumente și temeiuri legale în susținerea acestui considerent. Nu se poate reține că instanța de apel a motivat soluția de respingere a excepției nelegalei compuneri a completului de judecată, și nu soluția de respingere a cererii de recuzare, întrucât prin raționamentul construit, curtea de apel a demonstrat de ce specializarea judecătorului nu este motiv de incompatibilitate în sensul dispozițiilor art. 42 alin. (1) C. proc. civ. și de ce nu poate justifica admiterea unei cereri de recuzare.

Înalta Curte reține că încheierea recurată cuprinde motivele de fapt și de drept care au fundamentat soluția de respingere a cererii de recuzare, fiind astfel respectate exigențele motivării impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

Instanța supremă va înlătura criticile prin care se susține că încheierea recurată încalcă prevederile art. 6 alin. (1) C. proc. civ. și ale art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul încălcării dreptului la un proces echitabil prin nesancționarea lipsei de imparțialitate a judecătorului raportat la dispozițiile art. 42 alin. (1) pct. 2 și pct. 13 C. proc. civ. întrucât recurentul reiterează argumentele legate de incompatibilitatea judecătorului F. de a soluționa excepția nelegalei compuneri/constituiri a completului de judecată din cauza lipsei specializării acestuia, argumente cărora Înalta Curte le-a răspuns deja în considerentele precedente. Referințele jurisprudențiale menționate de recurent nu justifică reformarea încheierii recurate întrucât autorul căii de atac nu formulează veritabile critici de nelegalitate, ci menționează, cu titlu de practică judiciară, o situație dintr-un alt dosar în care a fost parte.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul E. împotriva încheierii din 3 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul E. împotriva încheierii din 3 decembrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 mai 2022.