ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5990/2024

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal la data de 20 iunie 2023, reclamanta Asociația "A.", în contradictoriu cu Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: anularea prevederilor art. 1, art. 2, art. 3, art. 4, art. 5 și art. 7 din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 912/20.04.2022 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior (Capreolus capreolus) pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023 publicat în M. Of. Partea I, nr. 407/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022, precum și anularea Anexei la Ordinul nr. 912/2022, intitulate Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023, la specia căprior, publicată în M. Of. Partea I, nr. 407 bis/28. IV.2022 din 28 aprilie 2022. La data de 03 octombrie 2023, reclamanta Asociația "A." a depus la dosarul cauzei o precizare a cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că înțelege să completeze cererea de chemare în judecată, adăugând celor șase argumente din acțiunea introductivă, pe care și-a fondat justificarea interesului promovării acțiunii, prin adăugarea argumentului cu nr. VII. În acest sens, arată că în temeiul art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., înțelege ca în prezentul litigiu să opună lucrul anterior judecat, în litigiul care a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 soluționat prin sentința nr. 113/2021, menținută prin Hotărârea ÎCCJ nr. 1191/2022 pronunțată la data de 01 martie 2022 sub aspectul dezlegărilor pe care le-a dat Înalta Curte de Casație și Justiție referitoare la interesul promovării unei acțiuni circumscrise unui litigiu de mediu, de către organizații neguvernamentale care au ca scop statutar protecția mediului.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 164 din 03 noiembrie 2023, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei de interes a reclamantei în formularea acțiunii, excepție invocată prin întâmpinare de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și a respins acțiunea formulată de reclamanta Asociația "A." în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 164 din 03 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs recurenta-reclamantă A., în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată. Arată reclamanta că sentința recurată nu cuprinde motivele respingerii argumentului de nelegalitate al prevederilor art. 1 si Anexei Ordinului MMAP nr. 912/2022, astfel încât, în cauză este incident motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., referitor la nemotivarea hotărârii judecarorești. Pe de altă parte, este incident și motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., respectiv încălcarea sau aplicarea greșită a normeor de drept material (reprezentante de art. 17 alin. (1) și alin. (2), art. 56 alin. (1), art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996, în forma valabilă între 1996 și 1998, art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, art. 6 art. 7, art. 20, art. 22, art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000). Prin urmare, în principiu, instanța de fond, fie nu a răspuns deloc criticii prin care a demonstrat că Ordinul MMAP nr. 912/2022 a fost adoptat nelegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 si 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că MMAP autoritatea centrală care răspunde de vânătoare și se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic, potrivit definiției de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2000 nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, fie a aplicat greșit normele de drept material din a căror interpretare rezultă că Ordinul MMAP 912/2022 a fost adoptat nelegal, pe baza unor evaluări ale efectivelor de căprior efectuate fără să fie coordonate de administratorul MMAP, prin acte administrative-normative, potrivit art. 17 alin. (2), corelate cu art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, în condițiile în care nu există un act normativ emis în temeiul at. 56 alin. (1) din Legea 407/2006, prin care să se stabilească modalitatea în care MMAP (autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare) coordonează efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună sedentară, de către personalul tehnic al gestionarilor fondurilor cinegetice, conform art. 17, alin. (2) din Legea 407/2006. Actul administrativ - normativ mai sus menționat ar fi trebuit să fie emis în anul 2020, în condițiile în care art. 17 alin. (2) din Legea 407/2006 a fost modificat prin Legea nr. 13/2020. Mai mult decât atât, nu există niciun act administrativ-normativ emis în temeiul art. 56 alin. (1) si art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2007 care să reglementeze implicarea gărzilor forestiere în această "coordonare" a studiilor de evaluare prevăzută la art. 17 alin. (2) din Legea 407/2006. Din referatele de aprobare ale OMMAP și din Scrisoarea nr. 55.005/17.01.2022 reiese că, în loc să adopte actele administrative impuse de art. 56 din legea Legea nr. 407/2006, prin care să reglementeze coordonarea studiilor de evaluare de către administratorul faunei, pârâtul MMAP s-a limitat să menționeze ca aceasta coordonare s-ar fi efectuat de către gărzile forestiere (nu de către administrator), să invoce ca temei al acestei coordonări un act pseudo-normativ ieșit din vigoare din anul 1998 (Instrucțiunile aprobate prin Decizia MAPPM nr. 10152/1995) care nu conține nimic referitor la vreo coordonare a studiilor de evaluare a afaunei de către Gărzile forestiere și să emită indicații în conținutul Adresei/Scrisorii nr. 55.005/17.01.2022, prin care îndeamnă gărzile forestiere să planifice împreună cu gestionarii lucrările de evaluare a faunei. Prin urmare, este evident că MMAP a emis OMMAP nr. 912/2022 cu încălcarea art. 17 alin. (2) din Legea 407/2006, din moment ce atribuția coordonării efectuării studiilor de evaluare prevăzute la art. 17 alin. (2) care au stat la baza stabilirii cotelor de recoltă, revine exclusiv administratorului faunei de interes cinegetic, repectiv autorității publice centrale care râpunde de vânătoare, reprezentată de pârâtul MMAP și nu structurilor teritoriale ale gărzilor forestiere, iar Gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorității publice centrale care răspund de vânătoare sub pretextul că ar face parte integrantă din MMAP. Ordinul nr. 478/2002 trebuia revizuit în perioada de maxim un an de zile, prevăzut de norma tranzitorie de la art. 111) din Legea 215/2006, pentru a fi adaptat noului conținut al art. 17, alin. (2) din Legea 407 în sensul că era necesară reglementarea întocmirii unor studii de evaluare. Pe de altă parte, Ordinul MAAP Nr. 478/2002 nu a fost modificat niciodată în 20 de ani, ceea ce face ca fundamentarea OMMAP 912/2022 pe aspecte ale mediului și biodiversității constate/calculate/reglementate în anii anilor 2000 să constituie ea însăsi o împrejurare de fapt și de drept aptă să creeze o îndoială serioasă asupra legalității OMMAP nr. 912/2022. Nu se pune problema ca ieșirea din vigoare a OMAAP 478/2002 și a OMAPDR nr. 512/2004 să fi fost dispusă printr-o abrogare implicită, indirectă, ori tacită. Invocarea de către MMAP a art. 67 alin. (3) din Legea 24/2000 este complet neadecvată pentru ca sugerează ca actele normative secundare date în executarea vechii legi a vânătorii 103/1996 (abrogată de legea 407/2006), ar avea calitatea de "acte normative speciale" în raport cu Legea 407/2006, care ar fi o reglementare generală în materie. Ordinul MAAP 478/2002 și Ordinul MAPDR nr. 512/2004 nu pot fi acte normative speciale în raport cu Legea 407/2006 ci acte subordonate, date în executarea vechii legi generale a vânătorii (103/1996) iar înlăturarea lor din circuitul/cadrul normativ prin dispoziții tranzitorii este un principiu de drept consacrat, logic și firesc care nu are nicio legătură cu art. 67 alin. (3) din Legea 24/2000. Instanța de fond a aplicat greșit normele de drept material prin considerentele în baza cărora a apreciat ca fiind nefondată critica de nelegalitate a art. 1 și Anexei la Ordinul MMAP nr. 912/2022 a emis considerente contradictorii sau străine cauzei dar a încalcat și autoritatea de lucru judecat. Susține recurenta că prin dispozițiile Ordinului nr. 912/2022 se stabilesc/se aprobă cote de recoltă/vânătoare sau se creează premisele suplimentării respectivelor cote de vânătoare/recoltă pentru specia căprior (capreolus capreolus), în cuantum total de 32.253 de exemplare de căprior (însumând exemplare masculi de trofeu, masculi de selecție, femele și tineret) prin adoptarea unui act administrativ normativ care încălcă legislația privitoare la vânătoarea și protecția mediului și biodiversității (Legea nr. 407/2006, O.U.G. nr. 57/2007) și care permite uciderea ilegală, non-necesară și contrară principiului utilizării durabile, inclusiv prin vânătoare recreativ-sportivă a exemplarelor de căprior, fapt echivalent cu exploatarea excesivă a fondului cinegetic și faunei, punerea în pericol a supraviețuirii a unor specii sălbatice, folosirea animalelor sălbatice în scopuri care nu sunt vitale, încălcarea dreptului animalelor sălbatice de a trăi și de a se reproduce în libertate în mediul lor natural. Prevederile din Ordinul nr. 912/2022 sunt nefundamentate, nemotivate corespunzător și contravin unor acte normative de nivel superior, unele dintre ele transpunând în legislația internă Directive Europene și Convenții internaționale. Aprobarea de către intimatul-pârât a cotelor de recoltă la specia căprior (capreolus capreolus) în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar și un act de administrare a faunei. M.M.A.P. era obligat să elaboreze și să aprobe acte administrative (Regulamente, instrucțiuni și norme tehnice) adecvate legislației actuale prin care să reglementeze modalitățile/procedurile tehnice pe baza cărora gestionarii efectuează, sub coordonarea administratorului M.M.A.P., studiile de evaluare a faunei de interes cinegetic prevăzute la art. 17 din Legea nr. 407/2006 și, corelativ, să reglementeze metodologia/formula de calcul prin care administratorul M.M.A.P. stabilește cotele de recoltă, potrivit atribuției prevăzute de art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 și pe baza datelor furnizate de studiile de evaluare menționate. Menționează că Instrucțiunile aprobate prin Decizia 10.152/1995 sunt incomplete și deci imposibil de aplicat întrucât din singura versiune a acestor Instrucțiuni lipsește atât "Fișa model I" ce ar trebui completată pentru speciile de cervide adică inclusiv pentru specia căprior care figurează la anexa O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cât și centralizatorul J (care ar trebui completat la nivel de "ocoale" cu informațiile din fișele I. În locul Fișei I și a Centralizatorului J, care ar trebui să apară la pag. 21 și 22 a "Instrucțiunilor", există o singură pagină care nu conține decât puncte. La fel este și situația Fișei N, menționată la Cap. II-pct. 13 din Instrucțiunile tehnice (fișa care ar fi trebuit să fie completată, la nivel de "fond de vânătoare" cu informațiile din toate "informațiile primare"), dar care lipsește din unica versiune a "Instrucțiunilor", a căror ultimă pagină se încheie cu centralizatorul "M". Astfel, la 5 februarie 2021, M.M.A.P. a postat pe site-ul propriu, în vederea consultării publice, Proiectul de Ordin privind aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare, împreună cu Referatul de aprobare nr. 149.148/27.07.2020. Susține recurenta că Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și-au pierdut valabilitatea/au ieșit din vigoare încă din 31.10.1998, potrivit dispozițiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 (adică la momentul în care s-au împlinit doi ani de la publicarea în Monitorul Oficial a Legii nr. 103/1996). Art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 prevede un termen clar și neechivoc de ieșire din vigoare a actelor normative secundare emise în baza Legii nr. 26/1976, respectiv a "regulamentelor, instrucțiunilor și normelor tehnice privind vânatul și vânătoarea" emise în baza Legii nr. 26/1976 (adică inclusiv a Instrucțiunilor aprobate prin Decizia nr. 10152/1995). Textul art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 nu preia nicio reglementare a temeiului primar al Instrucțiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995 din Legea nr. 26/1976 (conținutul art. 50 din Legea nr. 103/1996 fiind nou și inedit în raport cu textul Legii nr. 26/1976.) Astfel, fundamentarea Ordinului este precară (și contrară art. 6, 7 și 20 din Legea nr. 24/2000) fiind, în esență, o compilație incoerentă și contradictorie între niște Instrucțiuni Tehnice incomplete care fie nu au un caracter normativ, fie au ieșit din vigoare de peste 24 de ani și o Scrisoare/Adresă (Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55005/17.01.2022), care, la rândul ei, nu este un act administrativ normativ, ci o simplă comunicare către gărzile de mediu. Din această perspectivă, Ordinul a fost aprobat cu încălcarea art. 56 din Legea nr. 406/2007, art. 17 și art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condițiile în care evaluarea efectivelor de fauna de interes cinegetic nu s-a făcut conform unor regulamente, instrucțiuni sau norme tehnice, adecvate legislației actuale, aflate în vigoare și apte astfel să asigure administrarea și gestionarea durabilă a faunei în scopul conservării acestor specii. Aprobarea prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 a cotelor de recoltă din Anexa aceluiași ordin, încalcă normele de tehnică legislativă care reglementează motivarea și fundamentarea temeinică a actelor normative (prevederile art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000), în sensul că referatele de aprobare ale ordinului conțin mențiuni contradictorii dar și mențiuni care intră în contradicție cu mențiunile pe care M.M.A.P. le face în Scrisoarea nr. 55005/17.01.2022 (la care trimite primul Referatul de aprobare), din aceste mențiuni contradictorii înțelegându-se în același timp că evaluarea efectivelor de căprior s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile Cap. II, pct. 4-13 din Instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, evaluarea efectivelor de căprior nu s-ar fi făcut în conformitate cu prevederile Cap. II, pct. 4-13 din "Instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a M.A.P.P.M. în condițiile în care evaluarea nu s-ar fi efectuat în perioadele prevăzute de Instrucțiunile respective și nu ar fi respectat formatul observațiilor prevăzute de Instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10152/1995. Astfel, există o contradicție în fundamentarea O.M.M.A.P. contestat, întrucât cele consemnate în primul Referat de aprobare ale ordinului sunt contrazise de Adresa/Scrisoarea M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022. Or, conform unei analize logice și cronologice a Referatelor de aprobare și Scrisorii M.M.A.P. nr. 55.005/17.01.2022, rezultă că acțiunile de evaluare a efectivelor nu se puteau desfășura înainte de data transmiterii Scrisorii nr. 55005/17.01.2022 și a documentelor care o însoțesc, printre care se număra chiar și Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, adică înaintea datei de 17 ianuarie 2022. Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 a fost adoptat ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 17 și art. 56 din Legea nr. 407/2006, în sensul că M.M.A.P. -autoritatea centrală care răspunde de Vânătoare și se ocupă cu administrarea faunei de interes cinegetic, potrivit definiției de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 407/2006, nu a coordonat efectuarea studiilor de evaluare a efectivelor de faună, studii despre care pârâtul M.M.A.P. susține ca ar fi stat la baza stabilirii cotelor de recoltă. De asemenea, aprobarea prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 a cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute la Anexa Ordinului Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 912/2022 s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 8 și art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 și cu încălcarea art. 56 alin. (1) și art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006), în sensul că Anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este corelată cu art. 32 alin. (2) din Regulamentul din 04.06.2008 privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 353/2008, pentru că nu conține cote de recoltă aprobate, distinct pentru categoriile "femele-selecție" sau "tineret-selecție". Stabilirea cotelor conform structurii Anexei O.M.M.A.P. nr. 912/2022 s-a făcut cu încălcarea principiului durabilității, în contextul în care, evaluări ale efectivelor de căprior, realizate indistinct și amorf (doar pentru categoriile "masculi" și "femele/tineret") nu puteau fundamenta aprobarea unor cote stabilite distinct, pentru categoriile "masculi-trofeu" sau "masculi selecție". În acest sens, reclamanta arată că: (i) potrivit Anexei la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cotele de recoltă la specia căprior s-au stabilit, defalcat, pe 3 categorii/rubrici: "masculi-trofeu" (cota de recoltă aprobată de 5065 de exemplare), "masculi-selecție" (cota de recoltă aprobată de 12.123 de exemplare) și "femele/tineret" (cota de recoltă aprobată de 15.065 de exemplare); (ii) contrar art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000, Anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022 nu este corelată cu art. 32 alin. (2) teza întâi din Regulamentul din 04.06.2000 privind autorizarea, organizarea și practicarea vânătorii aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii și dezvoltării Rurale nr. 353/2008; (iii) stabilirea cotelor de recoltă, în structura defalcată (pe categoriile "masculi-trofeu" și "masculi-selecție") nu putea fi fundamentată pe date ale evaluărilor efectivelor de căprior invocate de M.M.A.P. pentru că aceste evaluări nu s-au făcut, pentru masculi, defalcat, cu prezentarea numărului de "masculi de trofeu" și a numărului de "masculi de selecție", estimați/evaluați. Din moment ce nu se cunoaște numărul de masculi trofeu și numărul de masculi-selecție existenți, nu se poate stabili nici numărul de "masculi de trofeu" sau numărul de "masculi de selecție" care poate fi vânat; (iv) adoptarea cotelor de recoltă la specia căprior la maniera indistinctă/amorfă și nefundamentată indică faptul că M.M.A.P. și-a încălcat obligația (consacrată de art. 17 alin. (2) și art. 1lit. x) și art. 56 alin. (1) din Legea nr. 407/2006) de a administra durabil fauna într-o concepție unitară cu gestionarea acesteia prin studiile de evaluare, în scopul conservării biodiversității. Aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute la Anexa Ordinului Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 912/2022 s-a făcut ilegal, cu încălcarea prevederilor art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 21, art. 22, art. 21, art. 22 coroborate cu art. 30 și art. 31 din Legea nr. 24/2000, fiind contrară motivării din Referatul de aprobare nr. DMRC 147627/28.02.2022. Astfel, prin anexa la O.M.M.A.P. nr. 912/2022, cotele de recoltă la specia căprior s-au stabilit, pe 3 categorii: "masculi-trofeu" (5065 de exemplare), "masculi-selecție" (12.123 de exemplare) și "femele/tineret" (15.065 de exemplare). Însă, întrucât la ultima categorie "femele/tineret" cota este aprobată indistinct, fără a aproba separat nici numărul de femele mature și nici defalcarea pe sexe a exemplarelor de tineret, rezultă că nu se garantează atingerea unui raport între sexe 1:1. Din cauza aprobării indistincte a cotei de recoltă pentru categoria "femele/tineret", teoretic, vânătorii au libertatea de a împușca numai căpriori din categoria "tineret" de sex masculin, astfel încât întreaga cotă de recoltă la căprior cca 32.000 de exemplare poate fi alcătuită numai din masculi. Chiar și în situația în care, din cele 15.065 exemplare stabilite indistinct pentru categorie/rubrica "femele și tineret" s-ar recolta numai 5000 de exemplare de "tineret- masculi", dezechilibrul ar rămâne tot semnificativ, în condițiile în care, per total, s-ar vâna cca 22.000 de masculi și numai 10.000 de femele. De asemenea, aprobarea prin art. 1 din Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 912/2022 a cotelor de recoltă de la Anexa acestui ordin, s-a realizat ilegal, nefiind fundamentate temeinic (potrivit art. 6, art. 7, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 21, art. 22, coroborat cu art. 30 și la art. 31 din Legea nr. 24/2000) și încălcând prevederile art. 17, art. 56, art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006, în condițiile în care, atât Ordinul nr. 478/2002 al Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor cât și Ordinul nr. 512/2004 al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale indicate în referatul de aprobare al O.M.M.A.P. nr. 912/2022, ca reglementari în baza cărora au fost calculate cotele de recoltă la unele specii de interes cinegetic, au ieșit din vigoare (au fost abrogate), cel mai târziu în anul 2009, prin efectul art. 56 alin. (2) din Legea nr. 407/2006 (în forma în care a fost adoptată inițial și publicată în M. Of. în anul 2006) și/sau prin efectul art. III din Legea nr. 215/2008 de modificare a Legii nr. 407/2006. Astfel, la momentul adoptării O.M.M.A.P. nr. 912/2022, nu exista o metodă/metodologie de calcul/stabilire a cotelor de recoltă reglementată printr-un act normativ (Instrucțiune, regulament sau normă tehnică) aflat în vigoare și generator de efecte juridice, ceea ce înseamnă că aprobarea cotelor de recoltă pentru specia căprior pe baza Ordinului M.A.A.P. nr. 478/2002 sau Ordinului M.A.P.D.R. nr. 512/2004 s-a făcut ilegal, cu încălcarea art. 56 alin. (1), raportat la art. 17 alin. (1) și (2) și art. 1 lit. x) din Legea nr. 407/2006. Prevederile art. 4 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 încalcă dispozițiile art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 și ale art. 6, art. 7, art. 8 alin. (4) și art. 21 din Legea nr. 24/2000, respectiv adaugă la lege, în sensul că: (1) instituie în sarcina gărzilor de mediu, atribuția prevăzută de lege în sarcina M.M.A.P., de a aproba vânarea exemplarelor de faună care produc pagube, în afara perioadelor de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006; (2) instituie în sarcina administratorului atribuția contrară legii de a suplimenta cotele de recoltă aprobate în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006; (3) instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare (Gărzile forestiere), posibilitatea, contrară legii, de a suplimenta cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 912/2022, după cum urmează: (i) art. 4 din Ordinul nr. 912/2022 nu este fundamentat. Astfel, în Referatele de aprobare ale Ordinului nu există o fundamentare/justificare a adoptării prevederilor acestui articol; (ii) art. 4 alin. (1) din Ordin permite suplimentarea de către M.M.A.P. (în timpul perioadei de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006), a cotei de recoltă la specia căprior (cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006) adică permite stabilirea și aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea și aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai, iar cota de recoltă pentru specia căprior se stabilește și se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (iii) art. 4 alin. (1) din O.M.M.A.P., prevede suplimentarea cotei de recoltă de către conducerea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, prin referat de aprobare, adică nu printr-un act administrativ, apt să producă efecte juridice, din categoria celor prevăzute de art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020; (iv) art. 4 alin. (2) lit. a) din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 instituie în sarcina gărzilor de mediu atribuția prevăzută de art. 36 din Legea nr. 407/2006, doar în sarcina M.M.A.P. de a aproba vânarea exemplarelor de faună care produc pagube, în afara perioadelor de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006; (v) art. 4 alin. (2) lit. b) din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 permite suplimentarea de către M.M.A.P., (în afara perioadei de vânătoare prevăzute la Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006), a cotei de recoltă la specia căprior, (cotă aprobată conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006), adică permite stabilirea și aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă (a unor noi cote de recoltă, a unor cote de recoltă succesive), fapt care contravine cel puțin aparent art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit cărora stabilirea și aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai, iar cota de recoltă pentru specia căprior se stabilește și se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (vi) art. 4 alin. (2), lit. b) din O.M.M.A.P. este nelegal pentru că prevede suplimentarea cotei de recoltă de către conducerea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare prin referat de aprobare, adică nu printr-un act administrativ, apt să producă efecte juridice, din categoria celor prevăzute de art. 13 alin. (4) din H.G. nr. 43/2020; (vii) art. 4 din Ordinul 912/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanțelor judecătorești în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum și doctrina juridică în materie. Art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022 încalcă: prevederile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 7, art. 8 alin. (1), alin. (2) și alin. (4), art. 13, art. 20 alin. (1) și alin. (3), art. 30 și art. 31, art. 42 și art. 77 din Legea nr. 24/2000, coroborate cu prevederile art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, art. 19 și art. 23 alin. (1) lit. d) și art. 26 din Legea nr. 407/2006 și ale Anexei nr. 1 din Legea nr. 407/2006, în sensul că: (i) art. 5 din Ordinul M.M.A.P. nr. 912/2022, nu este fundamentat. Astfel, în referatele de aprobare ale Ordinului nu există nicio referire cu scop de motivare a adoptării acestuia; (ii) art. 5 din Ordinul M.M.A.P. contravine, cel puțin aparent, dispozițiilor art. 6 și art. 77 din Legea nr. 24/2000, raportate la dispozițiile art. 34 din Legea nr. 407/2006, pentru că nu instituie o regulă necesară și suficientă care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă iar necesitatea emiterii/adoptării acestui articol nu rezultă din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 407/2006; (iii) art. 5 din Ordin permite suplimentarea cotei de recoltă/vânătoare (aprobate conform art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006) la specia căprior, respectiv stabilirea și aprobarea de mai multe ori pe an/sezon de vânătoare a cotei de recoltă, la această specie, fapt care contravine art. 6 alin. (1) lit. f) și art. 1 lit. h) din Legea nr. 407/2006, potrivit căruia stabilirea și aprobarea cotelor de recoltă la speciile admise la vânătoare (altele decât căpriorul) se realizează o singură dată într-un an/sezon de vânătoare, până la data de 15 mai (cota de recoltă pentru specia căprior se stabilește și se aprobă tot o singură dată pe an, dar până la data de 15 aprilie); (iv) art. 5 din Ordinul nr. 912/2022 încalcă art. 21 din Legea nr. 24/2000, în sensul că M.M.A.P. a încălcat practica instanțelor judecătorești în aplicarea reglementărilor în vigoare, precum și doctrina juridică în materie. Nelegalitatea art. 2, art. 3 și art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 se impune în virtutea argumentelor invocate în susținerea ilegalității Anexei nr. 1 și Anexei Ordinului Ministrului Mediului Apelor și Pădurilor nr. 912/2022, în condițiile în care aplicarea acestor articole depinde organic de aplicarea art. 1 raportat la cotelor de recoltă de la Anexa O.M.M.A.P., aprobate prin art. 1 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de partea adversă, ca fiind nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate. Arată că, în speța de față, acțiunea nu mai are rol preventiv întrucât Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 912/2022 și-a încetat valabilitatea la data de 15 februarie 2023 când, potrivit prevederilor din Anexa nr. 1 la Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, s-a încheiat perioada de vânătoare la femelele de căprior. Exemplarele de căprior aprobate prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 912/2022 au fost deja extrase (recoltate) din fondurile cinegetice, acestea nemaiputând fi readuse la viață și eliberate în fondurile cinegetice. Pe de altă parte, instanța de fond în mod corect a respins cererea de anulare Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 912/2022. Motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. și invocat de recurenta-reclamantă îl reprezintă faptul ca "hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai străine de natura cauzei". Sentința atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază, instanța de fond argumentând în mod temeinic hotărârea dispusă în litigiul dedus judecății, respectiv motivele pentru care a respins acțiunea reclamantei A. având ca obiect suspendare act administrativ ca nefondată. Mai mult decât atât, hotărârea nu cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei. Din simpla lecturare a considerentelor sentinței recurate se poate observa că aceasta respectă cerințele prevăzute de art. 425 din C. proc. civ., arătând în cuprinsul său atât motivele de fapt șî de drept pe care se întemeiază soluția, cât și raționamentele care au condus la pronunțarea soluției, sentința fiind amplu și exhaustiv motivată. Referitor la motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 7 din C. proc. civ., acesta vizează ipoteza "când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat", nici acest motiv de casare nu subzistă în litigiul dedus judecății însă dosarul nr. x/2021 la care face referire recurenta a avut alt obiect, (anularea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de păsări admise la vânătoare). Referitor la motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., din analiza recursului rezultă faptul că recurenta-reclamantă face simple supoziții, nesusținute de dovezi. Recurenta-reclamantă solicită anularea unui act administrativ normativ care îndeplinește toate condițiile legale. Referitor la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10152/1995 prin care sunt aprobate Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă, aceasta nu a fost abrogată în mod expres de Legea nr. 24/2000, așa cum în mod eronat susține recurenta-reclamanta. Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10152/1995 a subzistat din anul 1995 până în anul 2022, când a fost abrogată expres prin art. 4 din Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 2847/2022 (adoptat în data de 02.11.2022 și intrat în vigoare la data de 14.11.2022) privind aprobarea Instrucțiunilor pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună cinegetică admise la vânătoare și pentru reglementarea modului de stabilire a cotelor de recoltă pentru acestea. Astfel, susținerile recurentei-reclamante cu privire la faptul ca evaluarea faunei cinegetice s-a realizat în baza unor normative care nu mai sunt aplicabile sunt false. Faptul că Ministerul a inițiat în anul 2020 procedura de adoptare a unei noi reglementari cu privire la metodologia de evaluare a faunei cinegetice, mai amplu si mai bine structurat, nu poate constitui un indiciu evident de nelegalitate a Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 912/2022.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recurenta susține teza încălcării art. 488 pct. 6 C. proc. civ., potrivit căruia casarea unei hotărâri se poate cere atunci când aceasta este nemotivată ori cuprinde motive contradictorii. Viciile motivării unei hotărâri pot fi încadrate în trei categorii: lipsa motivării, motivarea inexactă și motivarea insuficientă, casarea intervenind, de regulă, în cazul în care cuprinde considerente contradictorii precum și în cazul în care lipsește motivarea soluției din dispozitiv sau în cazul în care motivarea este superficială sau cuprinde numai considerente străine de natura cauzei. Astfel, conform art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., considerentele vor cuprinde obiectul cererii, susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Motivarea trebuie să fie clară, precisă și necontradictorie, aceste cerințe înlăturând arbitrariul și făcând posibil controlul judiciar în căile de atac. Având în vedere aceste considerente teoretice, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recurenta-reclamantă susține că respingerea, de către instanța de fond, a cererii de anulare a Ordinului MMAP este nemotivată. Prin raportare la dispozițiile art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor și Libertăților Fundamentale care instituie dreptul la un proces echitabil din perspectiva obligativității instanțelor de a proceda la un examen efectiv al tuturor observațiilor și argumentelor prezentate de părți și de a motiva hotărârea pronunțată prin prisma acestor elemente, precum și la jurisprudența constantă a Curții Europene de contencios a drepturilor omului, rezultată în special din cauzele împotriva României (Albina, Buzescu, Dima, Bock și Palade), instanța de recurs constată că abordarea instanței de fond a fost una sistematică, de natură a surprinde aspectele importante ale cauzei, grupând susținerile părților funcție de finalitatea urmărită, fără însă ca prin aceasta să se înțeleagă necesitatea unui răspuns detaliat la fiecare argument prezentat de acestea, reușind însă să examineze în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse. Înalta Curte arată că motivarea este suficient de concisă pentru a oferi părților certitudinea unei analize reale a cererii, iar eventuala insuficiență a motivării, astfel cum este clamată de către recurentă precum și omisiunea analizării unei realități faptice esențiale, în opinia acesteia nu pot fi asimilate unei nemotivări astfel cum se susține. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere și faptul că motivarea unei hotărâri judecătorești ridică o problemă de conținut, relevantă fiind consistența analizei juridice și pertinența argumentelor aduse de instanță în susținerea soluției pronunțate și nu o chestiune de cantitate. Pe cale de consecință, calitatea unei motivări și implicit respectarea exigențelor impuse de prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. nu este determinată de volumul considerentelor, ci de valoarea juridică a argumentelor și de corectitudinea raționamentului care a stat la baza pronunțării soluției, faptul că partea nu a fost în acord cu raționamentul judecătorului fondului neputând echivala cu o nemotivare ori cu o motivare contradictorie. Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantă se impune a fi analizat și din perspectiva motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 7 C. proc. civ., acesta vizând ipoteza în care s-a încălcat autoritatea de lucru judecat a unei alte hotărâri. În speță nu poate fi vorba despre autoritate de lucru judecat având în vedere faptul că dosarul nr. x/2021, invocat de recurenta-reclamantă a avut alt obiect, respectiv anularea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1460/2021 privind aprobarea cotelor de recoltă la unele specii de păsări admise la vânătoare. Cu privire la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reține că, în doctrină s-a arătat că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie nu le-a aplicat în litera sau spiritul lor, fie le-a aplicat greșit. Pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., nu este suficient ca recurenții să facă trimitere, în mod formal, la sediul materiei unde este reglementată problema de drept ce trebuie soluționată de instanța de recurs, ci trebuie, totodată, ca motivul invocat să se refere la un viciu de legalitate a hotărârii recurate, nu la un aspect de temeinicie a acesteia. Din perspectiva situației de fapt se reține că limitele învestirii instanței, așa cum au fost stabilite la fond, vizează următoarele: Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 912/2022 a fost adoptat la data de 20.04.2022 și a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 407/28.04.2022, vizând aprobarea cotelor de recoltă/vânătoare la specia căprior pentru perioada 1 mai 2022-30 aprilie 2023. Potrivit preambulului acestui Ordin, adoptarea sa a avut la bază Referatul de aprobare nr. DMRC/147.627 din 28.02.2022 (care cuprinde un tabel și un grafic referitoare la situația la nivel național a efectivelor de căprior, a cotelor de recoltă și a realizărilor în ultimele 5 sezoane de vânătoare încheiate, fără a se menționa cota de recoltă aprobată pentru sezonul 2022-2023), Referatul de aprobare nr. DMRC/147.683 din 25.03.2022 al Direcției Managementul resurselor cinegetice (unde se menționează că M.M.A.P. are obligația de a aproba cote de recoltă, că proiectul a fost postat în consultare publică de la data de 4 martie 2022 și că, în urma analizei opiniilor din timpul dezbaterii publice din 25.03.2022, s-a aprobat proiectul de ordin), și Avizul Consiliului Național de Vânătoare nr. 2/2022 (menționându-se doar faptul că 12 din membrii Consiliului au votat "pentru" avizarea favorabilă a proiectului de Ordin). S-au reținut în preambul prevederile art. 34 art. 6 alin. (1) lit. f), art. 36 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare. Anexa la Ordinul nr. 912/2022, intitulată Centralizator privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 01.05.2022-30.04.2023 la specia căprior, conține cotele de recoltă aprobate pentru specia căprior în număr total de 32.265 de exemplare, astfel: masculi trofeu-5.065 de exemplare; masculi selecție-12.123 exemplare; femele și tineret-15.065 de exemplare. Specia căprior (capreolus capreolus) figurează în Anexa nr. 1 din Legea nr. 407/2006 a vânătorii și fondului cinegetic, în Anexele nr. 5 C la O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice precum și în Anexa III la Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979. Trebuie menționat faptul că referatul de aprobare nr. DMRC 147.627/28.02.2022 trimite la Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și la adresa M.M.A.P. nr. x/17.01.2021. În ultimul paragraf al adresei nr. x/17.01.2022 se precizează că Instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a M.A.P.P.M., trebuiau transmise Gărzilor forestiere și gestionarilor însoțite de Anexele G 1-5, Normele de întocmire a studiilor de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului aprobate prin Ordinul nr. 478/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor iar la pct. 6 din scrisoare sunt invocate Centralizatoarele E 1-18 și Anexele G 1-4. Pe de altă parte, în Referatul de aprobare nr. DMRC/147.683 din 25.03.2022 se rețin, în esență, aceleași aspecte, cu referire la alte specii sedentare de interes cinegetic, avizul nr. x/2022 al Consiliului Național de Vânătoare fiind unul favorabil. Raportat la aceste împrejurări, faptul că faptul că Ordinul contestat își încetase aplicabilitatea la momentul promovării căii de atac nu echivalează cu o lipsă de interes în susținerea prezentului demers întrucât, în cazul acțiunii în contencios administrativ, legalitatea actului se analizează prin raportare la circumstanțele de fapt și de drept relevante la data emiterii acestuia iar abrogarea/încetarea efectelor acestuia nu înlătură eventualele prejudicii ce ar fi putut fi cauzate în perioada în care el a fost în vigoare. Așadar, acțiunea în justiție poate fi îndreptată și împotriva unui act care a fost deja pus în aplicare, epuizându-și efectele, acestea nefiind înlăturate prin simpla lui ieșire din vigoare sau aducere la îndeplinire, scopul acțiunii putând fi inclusiv obținerea unei hotărâri de anulare ce constituie premisa în baza căreia emitentul să fie obligat să readucă într-o stare adecvată situația reclamantului, să înlăture consecințele vătămătoare produse asupra acestuia, sau să evite adoptarea unui act identic (par. 41 al Hotărârii din 25 martie 1999 a Tribunalului de Primă Instanță al Comunităților Europene, cauza T-l 02/96 Gencor/Comisia). Instanța de fond susține, cu referire la Decizia Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nr. 10152/1995, că este un act administrativ cu caracter individual, emis chiar înainte de adoptarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului nr. 103/1996 (abrogată prin Legea nr. 407/2006) astfel că aplicarea în fapt, în continuare, a acestor norme cu caracter tehnic este justificată, din punct de vedere juridic, de atribuția de coordonare pe care o are pârâtul, în condițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 407/2006, exercitarea acestui rol de coordonare a întocmirii studiilor de evaluare cinegetice nefiind condiționată de legiuitor, în nici un mod, din punct de vedere formal. Contrar acestor aprecieri, instrucțiunile tehnice de evaluare a efectivelor de vânat și de calcul al cotelor de recoltă, aprobate prin Decizia nr. 10152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului nu mai erau în în vigoare la emiterea ordinului contestat în prezenta cauză (urmare a scoaterii exprese din circuitul civil, începând cu sept. 1998), având în vedere dispozițiile art. 50 alin. (2) din Legea nr. 103/1996 (publicată în Monitorul Oficial nr. 235 din 27 septembrie 1996) conform cărora: "Actualele regulamente, instrucțiuni și norme tehnice privind vânatul și vânătoarea, emise în baza Legii nr. 26/1976, rămân valabile până la înlocuirea acestora, dar nu mai târziu de 2 ani de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României". Cum legea nr. 103/1996 prevedea un termen clar si neechivoc de ieșire din vigoare a actelor administrative secundare emise în baza Legii nr. 26/1976, respectiv a regulamentelor, instrucțiunilor și normelor tehnice privind vânatul și vânătoarea (sept. 1998) nefiind preluate reglementări ale temeiului primar al Instrucțiunilor aprobate prin Decizia MAPPM nr. 10.152/1995, se constată că, la adoptarea actului administrativ contestat au fost avute în vedere instrucțiuni care nu mai erau în vigoare, ele neputând așadar fundamenta emiterea Ordinului în discuție. În sensul celor de mai sus, observă Înalta Curte că prevederile art. 1 și ale Anexei la Ordinul Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 912/2022 au fost adoptate cu aplicarea Instrucțiunilor tehnice privind evaluarea efectivelor de vânat și de calcul al propunerilor de cote de extras, aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 a Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului", a căror valabilitate expirase încă din anul 1998 (prin efectul Legii nr. 103/1996), așadar fără a fi avute în vedere evaluări reale ale efectivelor speciilor de căprior. Aceasta deoarece aprobarea de către pârât a cotelor de recoltă la specia căprior (capreolus capreolus) în baza art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 este un act de administrare a faunei cinegetice iar această aprobare a cotelor trebuie să fie fundamentată pe evaluarea efectivelor de faună. La rândul ei, această evaluare a efectivelor este un act de gestionare durabilă a acestei faune, dar și un act de administrare a faunei. Așadar, este corectă susținerea recurentei-reclamante în sensul că aprobarea cotelor de recoltă la specia căprior, prevăzute de Anexa O.M.M.A.P. nr. 912/2022, prin art. 1 din același ordin, pe baza unor evaluări ale efectivelor de faună efectuate conform Instrucțiunilor aprobate prin Decizia M.A.P.P.M. nr. 10.152/1995, încalcă dispozițiile art. 56 alin. (1), raportat la art. 17 alin. (1) și alin. (2), art. 1 lit. (x), art. 16, art. art. 6 alin. (1) lit. k) și lit. n) din Legea nr. 407/2006, dar și dispozițiile art. 6 și art. 7, art. 20, art. 21, art. 22 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă. În acest sens, nelegalitatea art. 2, art. 3 și art. 7 din O.M.M.A.P. nr. 912/2022 se impune în virtutea argumentelor reținute în constatarea nelegalității art. 1 și a Anexei Ordinului Ministrului Mediului Apelor și Pădurilor nr. 912/2022, în condițiile în care există o interdependență și subsecvență între conținutul art. 1 din ordin, care stabilește cotele de recoltă și art. 2,3 și 7 care fac vorbire despre acestea. Pe de altă parte, și art. 4 si 5 din OMMAP nr. 912/2022 au fost adoptate fără a exista o fundamentare prin referatul de aprobare, conform dispozițiilor art. 6 și art. 7 raportat la art. 20 și art. 31 din Legea 24/2000, aceasta fiind cu atât mai necesară cu cât niciunul din cele două texte normative nu se află într-o legatură de dependență cu art. 1sau art. 2 ale respectivului Ordin. În privința celui dintâi, OMMAP nr. 912/2022 instituie în sarcina structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare (Gărzile forestiere), posibilitatea de a modifica/reaproba cotele de recoltă aprobate de pârâtul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Prin art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006 a fost instituită în sarcina administratorului faunei cinegetice (definit la art. 1 lit. a) din Legea 407/2006 ca fiind autoritate publică centrală care răspunde de vânătoare și administrează fauna) atribuția de a aproba cotele de recoltă la speciile de interes cinegetic, administratorul neputând delega această atribuție structurilor teritoriale de specialitate reprezentate de gărzile forestiere. Legiuitorul nu a prevăzut posibilitatea ca, după aprobarea cotelor, administratorul să delege structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare posibilitatea de modificare a acestora. Or, de vreme ce legiuitorul a stabilit titularul obligației de determinare a cotelor de recoltă, pentru a putea fi admise derogări de la această regulă cu privire la eventualele modificări ulterioare, acest drept trebuia conferit explicit, modificarea trebuind să fie efectuată de cel care are competența de stabilire/întocmire. O.U.G. nr. 32/2015 stabilește, între principalele atribuții ale Gărzilor, monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național, or aceste acțiuni nu implică modificarea deciziei adoptate la nivelul pârâtului, ca organ ierarhic superior Gărzilor forestiere. În plus, dispozițiile din H.G. nr. 743/2015 și OMMAP nr. 456/2016, acte normative de rang inferior legii, nu pot duce la o interpretare contrară a art. 6 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 407/2006, unde legiuitorul a fost explicit în desemnarea autorității competente să stabilească aceste cote de recoltă. Pe de altă parte, gărzile forestiere nu pot fi asimilate autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, administratorul faunei cinegetice fiind exclusiv autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare și asigură administrarea faunei cinegetice si nicidecum gărzile forestiere. De altfel, legiuitorul primar face o distincție clară între autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură și Gărzile forestiere prin chiar textul art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere (instituții publice cu personalitate juridică, în subordinea autorității publice centrale care răspunde