ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5497/2024

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial la data de 16.05.2017 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Vâlcea prin reprezentantul său legal, Președinte - A., în conformitate cu prevederile art. 51 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 66/2011, privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare coroborate cu cele ale art. 10 alin. (1) 1 și art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare și cu cele ale art. 194 și următoarele din C. proc. civ., a chemat în judecată pe Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, (fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) solicitând: - anularea Notei de rectificare a erorii materiale, nr. 86190 din 14 septembrie 2016, constatată în cuprinsul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare x din 29 iulie 2016, pentru contractul de achiziție publică de lucrări nr. x din 07.07.2011, atribuit, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune servicii cu modificările și completările ulterioare, S.C. B. S.R.L.; - anularea Deciziei nr. 432 din 17 noiembrie 2017, privind soluționarea contestației ormulate de către Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Vâlcea.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 72 din 13 septembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Vâlcea, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (fost Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene) și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Vâlcea, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. În motivarea recursului a susținut următoarele: În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a apreciat că hotărârea recurată nu cuprinde suficiente motive pe care se sprijină soluția, iar motivarea este contradictorie în raport cu natura pricinii. Recurenta-reclamantă susține că instanța de fond a preluat pur și simplu prevederile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011 fără a efectua o analiză în contextul speței. Aceasta afirmă că instanța nu a motivat dacă eroarea corectată era cu adevărat o eroare de calcul (matematică) sau o greșeală a autorității. Mai arată recurenta că nu s-a analizat dacă, la data corectării, pârâtul mai avea competența legală de a efectua îndreptarea, raportat la art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004. În continuarea argumentării recursului, recurenta-reclamantă afimră că instanța de fond nu a analizat cui aparține culpa pentru eroarea strecurată (principiul "nemo auditur propriam turpitudinem allegans"). Totodată aceasta nu a avut în vedere dacă pârâtul putea emite un nou titlu executoriu după intrarea în circuitul civil a Notei de constatare. Efectele juridice ale parcurgerii procedurii de contestare administrativă și respingerea acesteia prin Decizia nr. 338/07.10.2016. În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că instanța a aplicat greșit dispozițiile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011, considerând că acestea permit rectificarea din oficiu fără limitări și fără raportare la Legea 554/2004. Instanța nu a reținut că aceste dispoziții nu constituie o derogare expresă de la Legea contenciosului administrativ. Instanța de fond nu a verificat legalitatea emiterii Notei de rectificare nr. x/14.09.2016 în condițiile în care actul inițial intrase în circuitul civil și fusese contestat pe calea prevăzută de O.U.G. nr. 66/2011. Mai arată recurenta că instanța nu a reținut și nu a analizat probele depuse ulterior suspendării cauzei (Sentința nr. 3147/2017 și Decizia ICCJ nr. 3883/2020), care puteau clarifica dacă pârâtul mai avea posibilitatea legală de rectificare. Recurentul arată că O.U.G. nr. 66/2011 nu prevede o procedură clară și completă privind îndreptarea erorilor de calcul, astfel că aceasta nu poate constitui motiv suficient pentru a exclude aplicarea Legii nr. 554/2004.

Apărările formulate în cauză Intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind nefondată. Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate lipsa calității procesuale pasive în ceea ce îl privește.

Procedura de soluționare În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția completului de judecată, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 26 noiembrie 2024, în ședință publică, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și raportat la prevederile legale din materia supusă verificării, Înalta Curte reține că recursul este nefondat, în considerarea celor în continuare arătate. În privința situației care a condus la starea litigioasă dintre părți, instanța de recurs reține că: Între Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional 2007-2013 și Unitatea administrativ-teritorială Județul Vâlcea a fost încheiat la data de 25.10.2010 Contractul de finanțare nr. x având ca obiect acordarea finanțării nerambursabile de către AMPOR pentru implementarea Proiectului nr. SV/23/3/3.4/27/09.07.2009 intitulat "Consolidare, modernizare, extindere și dotarea Centrului Școlar pentru educație incluzivă Băbeni, Județul Vâlcea". Pentru atribuirea Contractului având ca obiect executarea lucrărilor de construcții și instalații pentru realizarea obiectivului "Consolidare, modernizare, extindere și dotarea Centrului Școlar pentru educație incluzivă Băbeni, Județul Vâlcea", recurenta-reclamantă a aplicat procedura de achiziție publică de tip "licitație deschisă" prin publicarea în SEAP a Anunțului de participare nr. x/15.04.2011. În urma desfășurării procedurii de achiziție a fost încheiat între Unitatea administrativ- teritorială Județul Vâlcea, în calitate de achizitor, si S.C. B. S.R.L., în calitate de executant, Contractul de lucrări nr. x/07.07.2011 prin care aceasta din urmă se obliga să execute lucrări de construcții și instalații pentru realizarea obiectivului în schimbului prețului de 3 542 546 RON fără TVA, echivalent 864 372, 92 Euro, la care se adaugă TVA în sumă de 850 211,04 RON. În baza Mandatului nr. x/16.05.2016, emis de Șeful Autorității de Management pentru Programul Operațional Regional (AMPOR), echipa de control a pârâtei a procedat la efectuarea verificării documentare a cazului de suspiciune de nereguli vizând aspectele cuprinse în sesizarea nr. 29687/23.03.2016 a Unității Gestionare Nereguli Fonduri Europene, conținând constatări cu implicații financiare cu privire la încălcarea prevederilor legale în materie de achiziție publică la atribuirea contractului de lucrări nr. x/07.07.2011. Prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.07.2016 cu privire la contractul de finanțare nr. x/25.10.2010 proiect cod SMIS 11225 cu titlul "Consolidare, modernizare, extindere și dotarea Centrului Școlar pentru educație incluzivă Băbeni, Județul Vâlcea" a fost stabilită o corecție financiară de 5% din valoarea contractului de lucrări nr. x/07.07.2011, în conformitate cu Anexa la H.G. nr. 519/2014, Partea 1, lit. A) pct. 9 - "Prin anunțul de participare sau prin documentația de atribuire sunt stabilite criterii de selecție/atribuire ilegale și/sau discriminatorii". La capitolul nr.

Valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli, Direcția Constatare și Stabilire Nereguli, Serviciul Constatare și Stabilire Nereguli-POR a stabilit că valoarea creanței bugetare rezultate din aplicarea corecției financiare pentru contractul verificat este în cuantum de 206.286,11 RON (165.115,90 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuției din fonduri UE și 19.493,59 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON). Totodată, la Capitolul nr. 14 Creanța bugetară în sarcina debitorului, s-a prevăzut faptul că debitorul datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 206.286,11 RON (165.115,90 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuției din fonduri UE și 19.493,59 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON). Prin Nota de rectificare a erorii materiale 86190/14.09.2016, constatată în cuprinsul Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.07.2016 s-au constat erori de scriere privind valoarea cheltuielii neeligibile la cap. 11, care au condus la mențiuni eronate și la capitolul 14 și s-a apreciat că este necesară corectarea creanței bugetare raportată la sumele solicitate de beneficiar pentru contractul nr. x/195/07.07.2011 privind execuția de lucrări, fiind aplicabile dispozițiile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011. În acest sens, Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional a rectificat erorile de scriere în sensul că la capitolul nr. 11. Valoarea creanței bugetare rezultate din nereguli, valoarea creanței bugetare rezultate din aplicarea corecției financiare pentru contractul verificat este în cuantum de 208.978,53 RON (167.808,32 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuției din fonduri UE și 22.186,01 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON). Totodată, modificările s-au repercutat și la Capitolul nr. 14 Creanța bugetară în sarcina debitorului, unde s-a prevăzut faptul că debitorul datorează autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene un debit în valoare de 208.978,53 RON (167.808,32 RON+41.170,21 RON TVA), sumă defalcată în 145.622,31 RON aferentă contribuției din fonduri UE și 22.186,01 RON aferent bugetului de stat (TVA aferent 41.170,21 RON). Împotriva acestei note de rectificare a erorii materiale, recurenta-reclamanta a formulat contestație administrativă înregistrată la sediul pârâtei sub nr. x/20.10.2016, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin Decizia nr. 432/17.11.2016 . Față de această situație, instanța de fond a concluzionat în urma judecării cauzei că în cauză în procedura administrativă prevederile art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011 care prevăd o procedură specială de îndreptare a erorilor de calcul/scriere, au fost aplicate cu prioritate având în vedere caracterul de normă specială a O.U.G. nr. 66/2011 în raport de dispozițiile Legii nr. 554/2004. Astfel, soluția adoptată în procedura administrativă a fost temeinică și legală. Înalta Curte analizând motivele de casare invocate de recurenta-reclamantă reține că sentința atacată cuprinde o prezentare detaliată a situației de fapt, respectiv încheierea contractului de finanțare nr. x/25.10.2010, derularea procedurii de achiziție publică, efectuarea controlului de către Autoritatea de Management și emiterea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/29.07.2016. Se constată că instanța de fond a arătat în mod explicit că rectificarea efectuată prin Nota nr. x/14.09.2016 a fost determinată de constatarea unor erori materiale la capitolele 11 și 14 din nota de constatare inițială, eroare evidențiată prin informațiile transmise de UGNFE din cadrul MDRAP prin adresa nr. x/08.09.2016 și prin precizările proprii ale recurentei-reclamantei transmise prin adresa nr. x/25.10.2016. În temeiul acestor elemente de fapt, instanța a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011, care instituie o procedură specială de îndreptare a erorilor de calcul și de scriere de către autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene, din proprie inițiativă. Contrar susținerilor recurentei, hotărârea este motivată atât în fapt, cât și în drept, iar raționamentul instanței de fond este logic și necontradictoriu. Argumentele sale permit exercitarea controlului judiciar și satisfac cerințele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., astfel încât motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 nu poate fi primit. În ceea ce privește critica întemeiată pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța de fond a aplicat corect norma specială, reținând că rectificarea nu a creat un act administrativ nou și nu a produs modificări de substanță asupra măsurii de corecție financiară, ci a corectat exclusiv înscrierea aritmetică a valorii creanței bugetare. În mod just, instanța a apreciat că dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011 prevalează față de regulile generale din Legea nr. 554/2004 în materia îndreptării erorilor materiale, fiind vorba de o procedură specială. Nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia rectificarea a fost emisă după intrarea actului în circuitul civil, întrucât art. 21 alin. (18) din O.U.G. nr. 66/2011 conferă autorității de management competența de a rectifica asemenea erori din oficiu, fără a aduce atingere efectelor juridice ale actului inițial. Principiul nemo auditur propriam turpitudinem allegans nu este incident în cauză, întrucât corectarea unei erori materiale nu echivalează cu invocarea propriei culpe, ci urmărește asigurarea exactității și legalității documentului administrativ. De asemenea, actele contestate: Nota de rectificare și Decizia nr. 432/17.11.2016, cuprind elementele obligatorii unei motivări care respectă exigențele legale în materie, indicând premisele de fapt și temeiul de drept, respectând astfel cerințele art. 31 din O.U.G. nr. 66/2011. În lipsa unei vătămări concrete dovedite de recurentă și având în vedere că rectificarea a urmărit conformarea la datele reale ale proiectului, instanța de recurs constată că sentința atacată este temeinică și legală, iar motivele de recurs nu sunt de natură să determine casarea acesteia. Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială - Județul Vâlcea împotriva sentinței civile nr. 72 din 13 septembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, ca nefondat.