ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4859/2024

Ședința publică din data de 29 octombrie 2024

Asupra contestației în anulare de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. x/2017, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, solicitând să se dispună anularea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale ca persoane juridice nr. x/24.03.2017, emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. x/24.03.2017, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 307/29.11.2018 pronunțată în dosar nr. x/2017 Curtea de Apel Timișoara a admis în parte cererea promovată și completată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

A dispus anularea parțială a Deciziei nr. 455/29.11.2017 de soluționare a contestației administrative, emisă de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și anularea parțială a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. x/24.03.2017, emisă de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara, în limita sumei de 230.025 RON, reprezentând impozit pe profit.

A respins în rest acțiunea completată.

Prin decizia civilă nr. 2443/14.04.2021 pronunțată în dosar nr. x/2017 Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L., a casat în parte sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe în ceea ce privește datoria fiscală reprezentând impozit pe profit în sumă de 1.300.018 RON.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, ca urmare a casării, la data de 08.10.2021, sub nr. x/2017*.

Prin decizia nr. 5647 din 23 noiembrie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a constatat nule recursurile declarate de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara, în nume propriu și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara împotriva sentinței civile nr. 599 din 16 noiembrie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin cererea înregistrată la data de 7 februarie 2024, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2024, Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 5647 din 23 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

Contestația în anulare a fost întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., contestatoarea solicitând anularea deciziei atacate și rejudecare recursului.

Prin întâmpinare, intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara în nume propriu și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara a solicitat respingerea contestației, ca nefondată.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal

Examinând, cu prioritate, excepția tardivității formulării contestației în anulare, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 506 C. proc. civ.:

"Contestația în anulare poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas definitivă."

Înalta Curte reține că termenul de 15 zile, respectiv termenul de un an, prevăzute de textul de lege anterior citat, deși curg de la momente diferite, nu se aplică alternativ, la alegerea părții care formulează contestația în anulare. Termenul de 15 zile, calculat de la data comunicării hotărârii care se atacă, reprezintă termenul general, înăuntrul căruia trebuie introdusă contestația în anulare, pe când termenul de un an este aplicabil exclusiv pentru cazul în care comunicarea hotărârii are loc într-o perioadă care depășește un an de la data la care hotărârea a rămas definitivă.

În cauză, Înalta Curte constată că decizia nr. 5647 din 23 noiembrie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a fost comunicată contestatoarei Agenția Națională de Administrare Fiscală 23 ianuarie 2024, iar contestația în anulare a fost declarată la data de 7 februarie 2024. În raport de această împrejurare, în speță, este aplicabil termenul de un an. Așadar, termenul de 1 an, prevăzut de art. 506 C. proc. civ., teza a doua, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a contestației în anulare, începea să curgă de la momentul rămânerii definitive a deciziei contestate, deci de la data de 23 noiembrie 2022 (conform art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.) și se împlinea la data de 22 noiembrie 2023, astfel că depunerea contestației în anulare la data de 7 februarie 2024 este tardivă.

Contestația în anulare a fost depusă prin email, la data de 7 februarie 2024 (astfel cum rezultă din ștampila oficiului poștal aflată pe plicul de la dosar recurs), împrejurare față de care Înalta Curte constată că cererea fost depusă cu nerespectarea termenului de 1 an prevăzut de art. 506 C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că excepția tardivității este întemeiată și, pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 508 C. proc. civ., va respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva deciziei nr. 5647 din 23 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare declarată de contestatoarea Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva deciziei nr. 5647 din 23 noiembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 29 octombrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.