ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5432/2023

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2023

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 14 decembrie 2017 pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Timiș, anularea deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale persoane juridice nr. x/24.03.2017, emise în baza Raportului de inspecție fiscală nr. x/24.03.2017, cu cheltuieli de judecată.

La data de 15 februarie 2018, reclamanta a depus la dosar o completare de acțiune, prin care a solicitat și anularea Deciziei nr. 455/29.11.2017, de soluționare a contestației administrative, emise de Agenția Națională de Administrare Fiscală, solicitând introducerea în cauză a emitentului acestui act.

Prin sentința civilă nr. 307 din 29 noiembrie 2018, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea, a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 455/29.11.2017 de soluționare a contestației administrative, emise de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și anularea parțială a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale aferente diferențelor bazelor de impozitare stabilite în cadrul inspecției fiscale la persoane juridice nr. x/24.03.2017, emise de pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara, în limita sumei de 230.025 RON, reprezentând impozit pe profit. A respins în rest acțiunea completată și a obligat pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 1.108 RON, reprezentând cheltuieli parțiale de judecată.

Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs atât reclamanta A. S.R.L. invocând motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ., cât și pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Hunedoara invocând motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia nr. 2443 din 14 aprilie 2021, Înalta Curte a constatat nule recursurile declarate de recurentele-pârâte.

A reținut instanța de recurs, în condițiile art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., că recurentele-pârâte nu s-au conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs într-unul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Împotriva deciziei nr. 2443 pronunțată la data de 14 aprilie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, recurenta-pârâtă Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat contestație în anulare, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei atacate și, pe fondul recursului, admiterea acestuia, fiind înregistrat dosarul nr. x/2021.

Prin decizia nr. 3624 din 17 iunie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva Deciziei nr. 2443 din 14 aprilie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017.

Prin cererea înregistrată la data de 22 martie 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, Agenția Națională de Administrare Fiscală, în temeiul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a solicitat revizuirea deciziei nr. 3624 din 17 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, respectiv anularea acestei decizii și, rejudecând recursul formulat de aceasta împotriva sentinței civile nr. 307/29.11.2018, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2017, admiterea acestuia, modificarea hotărârii instanței de fond și respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Intimata A. S.R.L., prin întâmpinarea formulată, a invocat excepțiile inadmisibilității și lipsei de interes, iar în subsidiar a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind vădit neîntemeiată.

Intimata Administratia Judeteană a Finantelor Publice Hunedoara, în nume propriu și pentru Directia Generală Regională a Finantelor Publice Timișoara, prin întâmpinarea formulate, a solicitat admiterea cererii de revizuire, astfel cum a fost formulată.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cererea de revizuire formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse revizuirii, pentru motivele enumerate la pct. 1 - 11, hotărârile pronunțate asupra fondului sau dacă evocă fondul. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sunt supuse revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul, însă doar pentru motivele de revizuire prevăzute la pct. 3 (dar numai ipoteza judecătorului), pct. 4 și pct. 7-10 ale art. 509 alin. (1) C. proc. civ. (respectiv pct. 7 - 11, conform modificării C. proc. civ. prin Legea nr. 310/2018).

Cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost întemeiată de revizuentă pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea poate fi cerută dacă instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

Înalta Curte reține că antamarea fondului cauzei, prin hotărârea supusă revizuirii, este o condiție de admisibilitate a căii de atac extraordinare, conform art. 509 alin. (1) C. proc. civ., aplicabilă în toate cazurile în care revizuirea se întemeiază pe pct. 1 din acest articol, or, în cauză, prin decizia nr. 3624 din 17 iunie 2022, atacată cu revizuire, a fost respinsă contestația în anulare formulată de contestatoarea Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva unei decizii pronunțate în calea de atac a recursului, astfel că această decizie nu s-a pronunțat asupra fondului și nici nu a evocat fondul, ci doar a constatat că instanța de recurs a decis în mod corect atunci când a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de procedibilitate pentru soluționarea recursului formulat de Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Prin urmare, raportat la cazul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., invocat în susținerea cererii și, reținând că revizuirea este îndreptată împotriva unei hotărâri care nu s-a pronunțat asupra fondului și nici nu evocă fondul, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva deciziei nr. 3624 din 17 iunie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2023.