ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4615/2024

Ședința publică din data de 17 octombrie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 28 octombrie 2022, sub nr. x/2022, urmare a declinării competenței de soluționare a cauzei prin sentința civilă nr. 4861/6.10.2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad prin Consiliul Județean Arad în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice a solicitat:

- suspendarea executării măsurilor dispuse prin Nota de Control nr. x/15.03.2022;

- anularea Notei de Control Nr. 954115/15.03.2022 a Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ca netemeinică și nelegală.

Prin sentința civilă nr. 2467 din 21 decembrie 2022, Curtea de Apel București:

- a admis excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad prin Consiliul Județean Arad;

- a respins cererea în anulare și cererea de suspendare formulate de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad prin Consiliul Județean Arad, în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, ca fiind formulate de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.

Împotriva sentinței de fond a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad prin Consiliul Județean Arad, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, respingerea excepției lipsei calității sale procesuale active, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

Recurenta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad, prin Consiliul Județean Arad, susține că sentința recurată a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, întrucât instanța de fond a admis excepția lipsei calității procesuale active, fără a analiza corect regimul juridic al entităților administrative implicate. Potrivit art. 205 din C. civ., art. 96 și art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină, patrimoniu propriu și calitate procesuală de folosință, fiind titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din raporturile juridice în care sunt parte. În acest context, Consiliul Județean Arad nu are personalitate juridică distinctă, ci acționează ca autoritate deliberativă în cadrul unității administrativ-teritoriale, fără a putea dobândi în mod autonom calitate procesuală activă. Instanța de fond a reținut în mod greșit că acțiunea în anularea și suspendarea Notei de Control nr. x/15.03.2022 ar fi trebuit formulată de Consiliul Județean Arad în nume propriu, ignorând faptul că măsurile dispuse prin actul administrativ contestat vizează direct Județul Arad, în calitate de subiect juridic de drept fiscal și titular al codului de înregistrare fiscală, astfel cum rezultă chiar din conținutul Notei de Control și din documentele oficiale aferente procedurii de atribuire a serviciilor publice de transport județean. În plus, recurenta invocă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv Decizia nr. 1956/05.05.2012, care consacră faptul că numai unitatea administrativ-teritorială este înzestrată cu personalitate juridică și poate sta în judecată în nume propriu, iar nu consiliul județean. Prin urmare, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile legale incidente, refuzând aplicarea normelor clare și precise care consacră capacitatea procesuală activă a unității administrativ-teritoriale în litigiile ce privesc acte administrative cu efecte directe asupra patrimoniului și bugetului acesteia. În concluzie, recurenta solicită casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, respingerea excepției lipsei calității procesuale active, întrucât hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea prevederilor art. 205 C. civ., art. 96 și art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 și art. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările dezvoltate la dosar.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

În susținerea recursului, recurenta-reclamantă UAT Județul Arad prin Consiliul Județean Arad a invocat, drept motiv de casare, dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în ceea ce privește modalitatea de soluționare a excepției lipsei calității sale procesuale active.

În raport de criticile formulate, subsumate motivului de nelegalitate mai sus menționat, instanța de control judiciar constată că acestea sunt nefondate, întrucât hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală, fiind rezultatul unei aplicări corecte a normelor de drept material incidente în cauză. Recurenta susține că instanța de fond ar fi interpretat greșit regimul juridic al entităților administrative implicate, în special în ceea ce privește calitatea procesuală activă, însă această susținere nu se confirmă în raport cu dispozițiile legale aplicabile și cu situația de fapt reținută în sentința atacată.

Potrivit art. 205 din C. civ., persoanele juridice de drept public dobândesc capacitate de folosință de la data actului de înființare sau de la data îndeplinirii cerințelor legale, iar art. 96 și art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 consacră faptul că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină. De asemenea, art. 1 din Legea nr. 554/2004 prevede că orice persoană vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ se poate adresa instanței de contencios administrativ competente. Cu toate acestea, instanța de fond nu a negat capacitatea procesuală de folosință a unității administrativ-teritoriale Județul Arad, ci a constatat, în mod corect, lipsa calității procesuale active în raport cu actul administrativ contestat.

Nota de control nr. x/15.03.2022 a fost emisă ca urmare a unui control planificat desfășurat la Consiliul Județean Arad, iar măsurile dispuse prin acest act au fost adresate direct acestei autorități deliberative, nu unității administrativ-teritoriale în ansamblul său. Din analiza înscrisurilor aflate la dosar, instanța de fond a reținut că acțiunea a fost formulată de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad, prin Consiliul Județean Arad, și nu de către Consiliul Județean Arad în nume propriu, deși măsurile contestate vizau exclusiv activitatea și competențele acestuia din urmă. În consecință, instanța a constatat că nu există identitate între reclamanta din cauză și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății, ceea ce atrage incidența excepției lipsei calității procesuale active, conform art. 32 și art. 36 C. proc. civ.

Jurisprudența invocată de recurentă, respectiv Decizia nr. 1956/05.05.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu este aplicabilă în mod direct în speță, întrucât aceasta vizează situații în care unitatea administrativ-teritorială este parte în litigii privind acte administrative care o vizează în mod direct. În cazul de față, măsurile dispuse prin Nota de control nu au fost adresate Județului Arad ca entitate juridică, ci Consiliului Județean Arad ca autoritate deliberativă, ceea ce impunea formularea acțiunii în nume propriu de către această autoritate, nu prin reprezentarea unității administrativ-teritoriale.

Față de împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că soluția primei instanțe se impune a fi menținută, întrucât instanța de fond a aplicat corect dispozițiile art. 205 C. civ., art. 96 și art. 107 din O.U.G. nr. 57/2019 și art. 1 din Legea nr. 554/2004, pronunțând o hotărâre legală, motivată și întemeiată pe o analiză riguroasă a raportului juridic dedus judecății, astfel că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu este incident în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad prin Consiliul Județean Arad, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Arad prin Consiliul Județean Arad împotriva sentinței civile nr. 2467 din data de 21 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 17 octombrie 2024.