ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3850/2025

Ședința publică din data de 30 iunie 2025

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/2022 pe rolul Judecătoriei Reșița, reclamanta Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Caraș-Severin - Ocolul Silvic Păltiniș a solicitat admiterea acțiunii și obligarea pârâtei Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar la lăsarea în deplină posesie și proprietate atât a clădirilor - mijloace fixe aflate în patrimoniul propriu al Direcției Silvice Caraș-Severin, enumerate mai jos, cât și a terenurilor aferente acestora, care, în realitate, aparțin Statului Român și se află în administrarea R.N.P. - Romsilva - Ocolul Silvic Păltiniș, cu consecința rectificării mențiunilor din cartea funciară, în sensul radierii dreptului de proprietate al pârâtei, care a fost înscris în mod abuziv în CF x Brebu și CF x Brebu.

Cererea de chemare în judecată privește construcțiile Canton Valeadeni și Grajd Valeadeni situate în satul Valeadeni, nr. 39, comuna Brebu, precum și construcțiile Canton Brebu 1, Canton Brebu 2 și Grajd Brebu 2 situate în Comuna Brebu, str. x și terenurile aferente acestor construcții.

La data de 12.10.2022, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor anexei nr. 18, pozițiile 28 și 31 din H.G. nr. 532/2002 privind atestarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Brebu, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006 și a dispozițiilor Hotărârii Consiliului Local Brebu nr. 40/18.05.2022 privind trecerea bunurilor din domeniul public al comunei pârâte în domeniul privat al Comunei Brebu.

Prin încheierea de ședință din data de 12.02.2025 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. x/2022, având în vedere excepția de nelegalitate, s-a dispus disjungerea celor două capete de pe cererea de la fila nr. x și formarea a două dosare separate: unul cu privire la dispoziția anexei nr. 18, pozițiile 28 și 31 din H.G. nr. 532/2002 și unul cu privire la H.C.L. Brebu nr. 40/18.05.2022, având ca obiect anulare act administrativ.

La data de 25.02.2025, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Reșița dosarul nr. x/2025, având ca obiect "anulare act", disjuns din dosarul nr. x/2022, având ca obiect "revendicare imobiliară".

La termenul din data de 26.03.2025, instanța, având în vedere că petentul solicită anularea H.G. nr. 532/2002 (act administrativ emis de o autoritate publică centrală), astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006, a apreciat că obiectul litigiului este unul de contencios administrativ și din oficiu a invocat excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Reșița.

2.1. Hotărârea Judecătoria Reșița - Civil - Penal

Prin sentința civilă nr. 477/26.03.2025 pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. x/2025 a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Reșița, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Caraș - Severin - Ocolul Silvic Păltiniș, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar, în favoarea Curții de Apel Timișoara.

În motivarea soluției, Judecătoria Reșița a reținut că actul contestat nu este un act cu caracter individual, dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nefiind aplicabile în cauză, având în vedere că petentul solicită anularea Hotărârii de Guvern nr. 532/2002.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 241 din 20 mai 2025, Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița.

În motivarea hotărârii, curtea de apel a reținut că Hotărârea de Guvern nr. 532/2002, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006, care atestă inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Brebu, este un act administrativ individual, nu normativ.

În acest context, devin incidente prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, care cuprind o normă de competență prin care legiuitorul a stabilit că instanța care judecă acțiunea principală este competentă să se pronunțe și asupra excepției.

Având în vedere că Judecătoria Reșița este învestită cu fondul litigiului (acțiunea în revendicare), această instanță trebuie să soluționeze și excepția de nelegalitate.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița - Civil - Penal, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

Înalta Curte constată că a fost învestită cu soluționarea unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ. dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Obiectul cererii introductive este reprezentat de revendicarea unui teren, iar printr-o cerere completatoare, reclamanta a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor anexei nr. 18, pozițiile 28 și 31 din H.G. nr. 532/2002 privind atestarea inventarului bunurilor care fac parte din domeniul public al Comunei Brebu, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență îl constituie problema naturii juridice a H.G. nr. 610/2006 de act administrativ individual sau act normativ, în funcție de care se apreciază incidența art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Un act administrativ normativ are acest caracter pentru că tipul de norme conținute în act stabilește reguli de conduită cu aplicare continuă, respectiv cuprinde reglementări generale, cu un caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecți de drept sau situații. Normativitatea actului administrativ presupune că acesta stabilește reguli de conduită pentru destinatarii actului, între aceștia ori între raporturile dintre destinatari și societate. Are caracter impersonal, deoarece acesta nu se adresează unui anume subiect sau unor persoane determinate, prestabilite și identificate ca atare. Actul administrativ normativ impune anumite comportamente sau stabilește conduite, respectiv impune acțiuni sau inacțiuni, conferind drepturi și obligații subiecților raporturilor de drept administrativ. Caracterul normativ presupune faptul că un astfel de act conține norme care stabilesc obligația de a adopta anumite conduite, de a interzice anumite modalități de acțiune juridică sau de a permite anumite comportamente ale subiecților de drept. Conținutul acestor tipuri de norme sunt definitorii pentru actul administrativ normativ.

Dispozițiile normative ale actului, impun ca acesta să se aplice în mod continuu în perioada de activitate, subiecților și situațiilor juridice pentru care a fost edictat.

Spre deosebire de actul administrativ normativ, cel individual nu are caracter de repetabilitate, în sensul că, odată adus la îndeplinire se epuizează.

Pentru o altă situație concretă persoana îndreptățită trebuie să urmeze o nouă procedură. Dacă această situație juridică se schimbă pentru destinatarul inițial al actului administrativ individual, acesta nu mai poate fi executat.

În cauză, așa cum a reținut și curtea de apel cu referire la jurisprudența instanței supreme, hotărârea de guvern contestată a fost adoptată în cadrul procedurii de atestare a domeniului public prevăzute de art. 21 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia și nu poate fi calificată ca fiind act administrativ normativ, pentru că nu cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de cazuri și persoane, ci are ca efect juridic delimitarea domeniului public al statului prin individualizarea fiecăruia dintre imobilele prevăzute în anexe.

Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care în exercitarea atribuțiilor sale adoptă hotărâri pentru organizarea executării legilor, potrivit art. 11 lit. c) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, dar nu toate hotărârile Guvernului au caracter normativ.

Prin urmare, reținând că H.G. nr. 532/2002, astfel cum a fost completată prin H.G. nr. 610/2006, are caracterul de act adminstrativ individual, Înalta Curte constată că devin incidente dispozițiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora "Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză."

Având în vedere că Judecătoria Reșița este învestită cu fondul litigiului (acțiunea în revendicare), această instanță este competentă să soluționeze și prezentul dosar având ca obiect excepția de nelegalitate a anexei nr. 18, pozițiile 28 și 31 din H.G. nr. 532/2002 privind inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Brebu

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența materială de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Caraș - Severin - Ocolul Silvic Păltiniș în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar, Guvernul României și Statul Român prin Ministerul Finanțelor în favoarea Judecătoriei Reșița - Civil - Penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Caraș - Severin - Ocolul Silvic Păltiniș în contradictoriu cu pârâții Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brebu prin Primar, Guvernul României și Statul Român prin Ministerul Finanțelor în favoarea Judecătoriei Reșița - Civil - Penal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 iunie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.