ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3813/2025

Ședința publică din data de 26 iunie 2025

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin Hotărârea nr. 1186/28.05.2024, secția pentru judecători a aprobat declanșarea procedurii de reîncadrare în funcția de judecător pentru foștii judecători, potrivit prevederilor art. 216 alin. (2) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În respectiva procedură au fost avute în vedere cererile de reîncadrare formulate de judecătorii care au fost eliberați din funcție, prin pensionare, iar analiza opțiunilor exprimate de fiecare candidat pentru instanțele avute în vedere pentru ocuparea posturilor vacante s-a realizat în raport cu situația posturilor vacante de judecător existente la momentul soluționării de către secția pentru judecători a cererilor de re.ncadrare.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Metodologie, prin Hotărârea nr. 1583/19 09 2024, secția pentru judecători a constatat îndeplinite condițiile pentru reîncadrarea în funcția de judecător, în temeiul art. 216 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022, a candidaților prevăzuți în anexă, printre care și contestatoarea A..

Prin Hotărârea nr. 1591/19.09.2024, secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea contestatoarei A. de reîncadrare în funcția de judecător la Tribunalul Prahova.

Secția a reținut că prin Decretul nr. 1153/04.09.2023 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 796/04.09.2023, contestatoarea A., judecător la Tribunalul Prahova, a fost eliberată din funcție, prin pensionare.

În cuprinsul actului administrativ contestat au fost expuse date relevante, situația de personal și volumul de activitate al instanței la care s-a solicitat reîncadrarea în funcția de judecător, respectiv Tribunalul Prahova, precum și aspectele de ordin motivațional prezentate de reclamantă cu ocazia susținerii interviului.

Analizând cererea reclamantei în raport de prevederile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 și art. 1 alin. (2) din Metodologie, secția pentru judecători a apreciat, în esența, ca prin modul de răspuns la întrebările adresate de către membrii secției, aceasta nu a creat convingerea privind oportunitatea reîncadrării sale în funcția de judecător la Tribunalul Prahova, o instanță cu un volum de activitate situat peste media națională.

Astfel, secția a apreciat că prin reîncadrarea reclamantei nu se creau premisele asigurării unei mai bune funcționări a instanței menționate, dată fiind conduita inconsecventă manifestată anterior de solicitantă, argumentele prezentate cu ocazia interviului nefiind suficient de consistente pentru a convinge secția asupra intenției acesteia de a funcționa în cadrul instanței o perioadă îndelungată.

Contestația exercitată în cauză

Referitor la solicitarea de anulare a Hotărârii nr. 1591/19.09.2024, contestatoarea a precizat că îndeplinea atât condițiile prevăzute de art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, cât și condițiile enumerate în Metodologia privind reîncadrarea în funcția de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât hotărârea prin care i s-a respins cererea de reîncadrare în funcție este nelegală și netemeinică, nefiind avut în vedere interesul bunei funcționări a Tribunalului Prahova, instanță cu un deficit major de personal și volum de activitate mare.

A arătat contestatoarea, de asemenea, că secția pentru judecători nu a analizat aspectele de ordin motivațional care au determinat-o să solicite reîncadrarea în funcția de judecător, aceasta având intenția clar exprimată de a funcționa cât mai mult timp în cadrul Tribunalului Prahova, ci doar aspecte circumscrise celor două demersuri judiciare inițiate anterior formulării cererii de eliberare din funcția de judecător prin pensionare, care excedează acestei proceduri.

S-a mai susținut că prin retragerea sa din activitate contestatoarea a urmărit valorificarea perioadei în care aceasta a desfășurat activitate în avocatură, nefiind legată de respingerea cererii de transfer la Curtea de Apel Ploiești.

Considerentele Înaltei Curți asupra contestației

Referitor la cererea de repunere în termenul de formulare a contestației

Potrivit art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. "când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel", iar conform art. 186 alin. (1) din același act normativ "partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedește ca întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate".

Potrivit jurisprudenței instanțelor de judecată prin "motive temeinic justificate" se înțeleg numai acele împrejurări care, fără a avea gravitatea forței majore, sunt exclusive de culpă, fiind piedici relative, iar nu absolute (ca forța majoră).

În susținerea cererii de repunere în termen, contestatoarea a invocat considerentele Hotărârilor nr. 2641/16.11.2023 si nr. 2642/16.11.2024 emise de secția pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii în cuprinsul cărora nu s-a apreciat că hotărârile respective ar viza cariera judecătorilor, însă acestea nu constituie motive temeinic justificare care să ducă la repunerea contestatoarei în termenul de 15 zile prevăzut de art. 29 alin (5) - (6) din Legea nr. 305/2022.

Înalta Curte observă că în actul administrativ contestat în prezenta cauză, respectiv Hotărârea nr. 1591/19.09.202, secția pentru judecători a indicat în mod expres temeiurile de drept pentru emiterea actului administrativ în discuție, și anume dispozițiile art. 216 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, raportat la art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, și dispozițiile art. 10 din Metodologia privind reîncadrarea în funcția de judecător, aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, contrar celor susținute de contestatoare, Înalta Curte reține că în actul administrativ contestat, secția nu a reținut că acesta nu ar viza carierea magistraților sau că împotriva sa se poate face plângere prealabilă potrivit art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 29 alin. (5) din Legea nr. 305/2022 prevede că "Hotărârile cu caracter individual ale Plenului și secțiilor privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile de la adoptare, se comunică de îndată și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 10 zile de la redactare", iar art. 29 alin. (6) din același act normativ stabilește că "Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă".

Procedura de reîncadrare a foștilor magistrați este prevăzută de art. 216 alin. (2)-(4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, iar acest articol se regăsește în Titlul III - Drepturi, îndatoriri, incompatibilități și interdicții, Cap. I - Drepturi și îndatoriri din lege, astfel că Hotărârea nr. 1591/19.09.2024 emisă de secția pentru judecători cu privire la cererea de reîncadrare a contestatoarei este o hotărâre care poate fi contestată potrivit normelor speciale prevăzute de art. 29 alin. (5) - (6) din Legea nr. 305/2022.

Totodată, art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii stabilește că "Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor: a) propun Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor".

În acest context, Înalta Curte arată faptul că, contestatoarea avea posibilitatea reală de a cunoaște natura actului contestat, respectiv Hotărârea nr. 1591/19.09.2024, aceasta rezultând chiar din cuprinsul său, cu atât mai mult cu cât aceasta are cunoștințe în domeniul juridic, fiind fost judecător.

Prin urmare, se va respinge cererea de repunere în termenul de 15 zile de formulare a contestației împotriva Hotărârii secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1591/19.09.2024.

Cu privire la excepția tardivității contestației, Înalta Curte reține următoarele:

Hotărârea nr. 1591/19.09.2024 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii privește cariera și drepturile judecătorilor fiind emisă în exercitarea atribuțiilor secției prevăzute de art. 40 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 305/2022, iar art. 216 alin. (2)-(4) din Legea nr. 303/2022 se regăsește în Titlul III - Drepturi, îndatoriri, incompatibilități și interdicții, Cap. I - Drepturi și îndatoriri din lege, astfel că procedura de contestare a acesteia se realizează cu respectarea prevederilor art. 29 alin. (5) - (6) din Legea nr. 305/2022 care stabilesc atât norme speciale de competență materială, cât și un termen de contestare diferit de cel instituit de dreptul comun în materia litigiilor de contencios administrativ.

Potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii "(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă."

Ca atare, hotărârile cu caracter individual ale Plenului și ale Secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În cauza de față, Hotărârea nr. 1591/19.09.2024 a fost comunicată reclamantei la data de 23.10.2024, iar cererea de chemare în judecată a fost depusă la instanță la data de 31.12.2024, cu mult peste termenul de 15 zile prevăzut de art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022. De altfel, chiar contestatoarea recunoaște în cuprinsul cererii de chemare în judecată faptul că a formulat plângere prealabilă împotriva Hotărârii nr. 1591/19.09.2024 (înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 05.11.2024), astfel că încă de la acel moment aceasta avea cunoștință de conținutul actului contestat.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge ca tardivă contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1591 din 19 septembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de repunere în termenul de formulare a contestației.

Admite excepția tardivității invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii.

Respinge ca tardivă contestația formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii nr. 1591 din 19 septembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii, secția pentru judecători.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 26 iunie 2025.