ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2389/2024

Ședința publică din data de 24 aprilie 2024

Asupra contestației de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, reține următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 2 noiembrie 2023, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii ("CSM", "Consiliul"), a formulat contestație împotriva hotărârii nr. 2111 din 14 septembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturi – secția pentru Judecători, solicitând anularea actului atacat și obligarea secției pentru judecători la emiterea hotărârii de reîncadrare la Judecătoria Craiova și înaintarea către Președintele României în vederea emiterii decretului.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, prin hotărârea nr. 1627 din 30 mai 2023, secția pentru judecători a aprobat declanșarea procedurii de reîncadrare în funcția de judecător pentru foștii judecători și a aprobat calendarul procedurii de reîncadrare și instanțele vizate de această procedură, printre care și Judecătoria Craiova. Prin hotărârea nr. 2095 din 14 septembrie 2023, s-au constatat îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru reîncadrarea în funcția de judecător, în temeiul art. 216 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a candidaților prevăzuți în Anexă, printre care și contestatoarea. Mai învederează că prin hotărârea nr. 2111 din 14 septembrie 2023, secția pentru judecători a dispus respingerea cererii sale de reîncadrare la Judecătoria Craiova.

Contestatoarea redă conținutul hotărârii atacate, arătând, în ceea ce privește cererea sa, că secția pentru judecători a menționat că analiza acesteia se va face, pe de-o parte, în raport de dispozițiile legale ce prevăd că reîncadrarea se poate face numai la instanțe ce nu pot funcționa corespunzător din cauza numărului mare al posturilor vacante sau din alte cauze obiective și, pe de altă parte, din perspectiva interesului privat al solicitantei ce rezultă din aspectele de ordin motivațional prezentate cu ocazia interviului. În ceea ce privește primul aspect, notat de secție ca prioritar, s-a arătat că, în pofida numărului destul de mare de locul vacante, volumul de activitate al Judecătoriei Craiova se situează la nivel individual și colectiv sub media națională. În ceea ce privește interviul motivațional, s-au reținut numai două aspecte, respectiv faptul că reclamanta a subliniat dificultățile create de un program prelungit și că și-a exprimat disponibilitatea de a funcționa în cadrul instanței atât timp cât îi va permite starea de sănătate. secția a arătat, în continuarea motivării soluției, că la nivelul anilor 2020 și 2021 volumul de activitate al Judecătoriei Craiova se situa mult sub media națională și că, în prezent, deși volumul de activitate la nivelul acestei instanțe se situează tot sub media națională, este cu mult augmentat față de cel înregistrat la nivelul anilor 2020-2021. În concluzie, s-a arătat că, în raport de aspectele relevate cu ocazia interviului nu se creează premisele asigurării unei mai bune funcționări a Judecătoriei Craiova și că nu este oportună reîncadrarea contestatoarei la această instanța.

Susține contestatoarea că secția pentru judecători avea cunoștință despre faptul că volumul de activitate a Judecătoriei Craiova se situează sub media națională, dar cu toate acestea a considerat că nu poate funcționa normal, altfel nu ar fi fost necesară continuarea procedurii în ceea ce o privește pe contestatoare și pe colega care a solicitat reîncadrarea la aceeași instanță. Susține că nu se mai impunea analizarea, prin hotărârea atacată, a bunei sau relei funcționări a Judecătoriei Craiova, aspecte deja analizate prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023, prin care s-a aprobat declanșarea procedurii de reîncadrare și instanțele vizate de această procedură, printre care și Judecătoria Craiova.

A mai susținut contestatoarea că s-au făcut reîncadrări la instanțe care au avut volumul de activitate mult sub media națională, cu locuri vacante mai puține (la Judecătoria Brașov, cu două posturi vacante, s-au ocupat ambele posturi, iar, la Judecătoria Făget, cu un singur post vacant, volumul de activitate a fost mult sub media națională), Judecătoria Craiova fiind singura al cărei volum de activitate pe anii 2020-2021 a fost analizat, niciuna dintre instanțele la care s-au făcut reîncadrări nefiind analizată din acest punct de vedere.

Cât privește cel de-al doilea aspect avut în vedere la respingerea cererii contestatoarei, arată contestatoarea că, din toate afirmațiile sale, secția a reținut numai două, singurele interpretabile, anume că a subliniat dificultățile create de un program prelungit de muncă și că și-a manifestat disponibilitatea de a funcționa în cadrul instanței atât timp cât îi va permite starea de sănătate. În ceea ce privește prima afirmație, contestatoarea susține că a arătat în cadrul interviului că nu este normal un program de la orele 8:00 la orele 20:00, așa cum se desfășoară în prezent la Judecătoria Craiova, referindu-se la cele relatate de o colegă în activitate și pentru a sublinia faptul ca Judecătoria Craiova nu funcționează normal. Câtă vreme Judecătoria Craiova a fost inclusă pe lista instanțelor vizate de procedura de reîncadrare, însăși secția pentru judecători a considerat că această instanță nu poate funcționa normal. Colega în activitate se plângea de faptul că, din cauza lipsei de personal, judecătorii sunt copleșiți de numărul mare de dosare. La momentul acesta, situația este mult mai gravă decât cea de referință din anul 2022, prezentată în hotărârea secției pentru judecători.

Mai susține că, în cadrul interviului, în niciun moment nu a arătat că volumul de muncă i-ar crea dificultăți foarte mari. Dimpotrivă, la întrebarea adresată pe acest aspect, a arătat că a avut ședințe de judecată mixte, cu 100 de dosare, astfel încât este obișnuită să fac față unor astfel de situații. Nu a înțeles de ce s-a pus în discuție volumul de activitate din anii 2020-2021, care au fost ani de pandemie, iar multe instanțe, printre care și Judecătoria Craiova, au soluționat un timp anume numai cauze urgente, poate pentru a se sublinia faptul că, de la data pensionării contestatoarei, respectiv 18 februarie 2021, volumul de activitate al Judecătoriei Craiova a crescut mult și nu ar putea face față. Nu știe nici de ce nu s-a analizat volumul de activitate din anul 2019, anterior pandemiei.

Ca o dovadă a faptului că este obișnuită să muncească și a adus un aport considerabil la buna funcționare a instanței, contestatoarea depune, împreună cu prezenta cerere, procesul-verbal întocmit cu ocazia ultimei evaluări a activității sale profesionale, din cuprinsul căruia se poate observa că activitatea sa s-a situat mult peste media secției, a instanței și chiar peste cea înregistrată la nivel național. Chiar și la numărul de dosare redactate peste termen, deși acestea par multe, procentual, contestatoarea arată că se situează sub media pe secție și pe instanță și cu aproape un punct peste media națională. Prin urmare, contrar celor reținute în hotărârea atacată, reîncadrarea sa ar putea contribui la buna funcționare, dacă nu a Judecătoriei Craiova în ansamblu, cel puțin a secției la care ar fi repartizată.

Cu privire la afirmația din cadrul interviului în sensul că va funcționa atât timp cât îi va permite starea de sănătate, contestatoarea consideră că răspunsul la întrebarea secției este unul sincer și general valabil pentru toți colegii judecători în activitate care îndeplinesc sau nu condițiile de pensionare, precum și pentru colegii cărora li s-au admis cererile de reîncadrare și care și au exprimat disponibilitatea de a funcționa cât mai mult timp. Învederează contestatoarea că, din certificatul medical depus la dosar, nu rezultă că a suferit de vreo boală ce nu îi va permite să desfășoare activitatea, iar pe de altă parte câtă vreme a funcționat la Judecătoria Craiova nu a beneficiat de concedii medicale repetate. Un alt candidat, la Judecătoria Brașov, a arătat în același sens, că va sta cel puțin trei ani sau cât îi va permite starea de sănătate, iar prin hotărârea nr. 2103/14.09.2023 a secției pentru judecători s-a reținut că solicitantul are 53 de ani și că astfel se creează premisa rămânerii mult timp în sistem, deși contestatoarea avea aceeași vârstă și în cazul său nu s-a ajuns la aceeași concluzie.

Față de aceste aspecte, apreciază contestatoarea că sunt îndeplinite condițiile legale pentru reîncadrarea sa în funcția de judecător la Judecătoria Craiova, câtă vreme această instanță nu poate funcționa normal, dat fiind numărul mare de locuri vacante, iar afirmațiile contestatoarei la interviu, considerate motiv al respingerii cererii, sunt reținute nejustificat. Consideră că poate contribui la buna funcționare a Judecătoriei Craiova, dată fiind experiența sa profesională de peste 25 de ani numai în funcția de judecător și disponibilitatea de a funcționa în cadrul judecătoriei cât mai mult timp.

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

După prezentarea situației de fapt care a condus la emiterea hotărârii nr. 2111 din 14 septembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturi – secția pentru Judecători și, consecutiv, la promovarea contestației de față, intimatul susține că hotărârea atacată respectă limitele și scopul prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, iar măsura dispusă a fost în mod exhaustiv și adecvat motivată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004. Solicitarea reclamantei de reîncadrare în funcția de judecător la Judecătoria Craiova a fost analizată de secția pentru judecători în acord deplin cu competențele ce îi revin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor legale și regulamentare incidente și anume cele ale art. 216 alin. (2) - (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, coroborate cu prevederile art. 1 - 2 din Metodologia privind reîncadrarea în funcția de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

În raport de aceste prevederi legale, precum și de art. 9 din Metodologie, arată intimatul că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar intră în competența Consiliului Superior al Magistraturii, revenind secției corespunzătoare atribuția de a aprecia cu privire la oportunitatea măsurilor privind organizarea și funcționarea și instanțelor, dar și a celor privind drepturile magistraților, cu asigurarea respectării unui just echilibru între interesul general privind buna funcționare a instanțelor și interesul privat al solicitantului. Raportul juridic de drept administrativ este supus principiului proporționalității între interesul public pe care autoritatea publică are misiunea de a-l aduce la îndeplinire și măsurile individuale dispuse în exercitarea competenței ce îi este conferită tocmai în scopul satisfacerii interesului public.

În virtutea acestor prerogative cu care a fost învestită, secția pentru judecători a procedat la analiza cererii reclamantei, pe de-o parte prin raportare la necesitățile sistemului judiciar, în speță ale instanței la care s-a solicitat reîncadrarea în funcție (Judecătoria Craiova), iar pe de altă parte în raport de interesul privat al solicitantei, respectiv al aspectelor de ordin motivațional prezentate cu ocazia susținerii interviului, concluzionând în mod corect că, prin raportare la aceste criterii, nu era oportună reîncadrarea reclamantei la acel moment.

Învederează intimatul că simpla formulare a unei cereri de reîncadrare de către un fost magistrat care îndeplinește condițiile formale prevăzute de art. 216 alin. (2) - (3) din Legea nr. 303/2022, respectiv art. 2 și 5 din Metodologie nu conduce în mod automat la reîncadrarea acestuia în funcție, secția corespunzătoare păstrând, în continuare, dreptul de a aprecia asupra oportunității emiterii unui astfel de act administrativ, după luarea în considerare și a altor elemente de fapt relevante cauzei, cum prevăd în mod expres și dispozițiile art. 9 din Metodologie.

Secția pentru judecători a reținut că, la momentul analizei cererii de reîncadrare, volumul de activitate la nivelul Judecătoriei Craiova, deși se situa sub media națională, depășea volumul înregistrat la nivelul anilor 2020 -2021. Acest aspect prezintă relevanță deosebită în condițiile în care volumul de activitate al Judecătoriei Craiova la momentul analizei cererii de reîncadrare depășea volumul de activitate din perioada 2020-2021, în care reclamanta exercita funcția de judecător în cadrul aceleiași instanțe, împrejurare ce determină premisa unui mod diferit de desfășurare a activității la Judecătoria Craiova, inclusiv în sensul unui program prelungit de muncă. În acest context, în mod corect a apreciat secția pentru judecători că modul critic de raportare al reclamantei la un program de muncă prelungit, precum și disponibilitatea acesteia de a funcționa în cadrul instanței în raport de situația sa personală reprezintă elemente esențiale pentru a stabili contribuția reclamantei la asigurarea bunei funcționări a instanței unde a solicitat reîncadrarea, în condițiile în care situația instanței respective s-a schimbat față de momentul pensionarii acesteia.

Reiterează intimatul argumentul că fiecare cerere de reîncadrare în funcția de judecător se analizează în raport de circumstanțele sale concrete (specificul și nevoile fiecărei instanței implicate în procedură, respectiv aspectele de ordin motivațional ale fiecărui candidat în parte), în scopul gestionării corecte a resurselor umane de la nivelul instanțelor judecătorești, iar în urma unei asemenea analize individualizate, secția pentru judecători a stabilit că prin reîncadrarea doamnei A. la Judecătoria Craiova nu s-ar fi îmbunătățit situația acelei instanțe, nefiind create premisele unei mai bune funcționări a instanței în discuție.

Față de aceste aspecte, secția pentru judecători nu s-a îndepărtat de la scopul legii și nu a acționat în mod nerezonabil ori cu încălcarea limitelor marjei de apreciere atunci când a dispus respingerea cererii de reîncadrare formulate de reclamantă.

Contestatoarea A. a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, prin care a reiterat susținerile din cuprinsul cererii de chemare în judecată.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând contestația formulată, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale aplicabile, constată că aceasta este neîntemeiată, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023, secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat declanșarea procedurii de reîncadrare în funcția de judecător pentru foștii judecători, potrivit art. 216 alin. (2) – (3) din Legea nr. 303/2022. Ulterior, prin hotărârile nr. 1662/08.06.2023 și nr. 1725/15.06.2023, secția pentru judecători a decis completarea hotărârii nr. 1627/30.05.2023, în sensul suplimentării listei instanțelor judecătorești avute în vedere pentru ocuparea posturilor vacante de judecător, prin procedura de reîncadrare.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Metodologia privind reîncadrarea în funcția de judecător aprobată prin Hotărârea nr. 423/23.03.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii ("Metodologia"), secția pentru judecători a constatat îndeplinite condițiile pentru reîncadrarea în funcția de judecător, în temeiul art. 216 alin. (2) și (3) din Legea nr. 303/2022, a candidaților prevăzuți în anexă, printre care și contestatoarea A., care a activat ca judecător la Judecătoria Craiova și a fost eliberată din funcție prin pensionare începând cu data de 18.02.2021, prin decretul nr. 125/18.02.2021 al Președintelui României, publicat în Monitorul Oficial nr. 167/18.02.2021.

Analizând cererea contestatoarei de reîncadrare la Judecătoria Craiova, în raport de prevederile art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 și a dispozițiilor din Metodologie, precum și de aspectele relevate cu ocazia susținerii interviului, prin hotărârea nr. 2111/14.09.2023 secția pentru judecători din cadrul CSM a respins cererea contestatoarei A., apreciind că reîncadrarea acesteia nu ar fi aptă să creeze premisele asigurării unei mai bune funcționări a Judecătoriei Craiova. În motivarea actului administrativ contestat au fost expuse date relevante, respectiv situația de personal și volumul de activitate al instanței la care s-a solicitat reîncadrarea în funcția de judecător - Judecătoria Craiova, atât în perioada în care contestatoarea a activat ca judecător, cât și în prezent, precum și aspectele de ordin motivațional prezentate de contestatoare cu ocazia susținerii interviului, din coroborarea cărora secția pentru judecători a conchis că nu este oportună reîncadrarea solicitantei la Judecătoria Craiova.

Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. a formulat prezenta contestație, susținând motive de nelegalitate ce pot fi subsumate următoarelor argumente: (i) îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a fi reîncadrată în funcția de judecător; (ii) greșita analizare a situației și volumului de activitate al Judecătoriei Craiova, acest aspect fiind deja stabilit prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023, de aprobare a declanșării procedurii de reîncadrare în funcția de judecător pentru foștii judecători; (iii) afirmațiile contestatoarei din cadrul interviului au fost greșit evaluate și interpretate.

Raportat la aceste critici de nelegalitate, Înalta Curte constată că prezenta contestație este neîntemeiată, hotărârea nr. 2111/14.09.2023 fiind emisă de secția pentru judecători a CSM cu respectarea limitele și scopului prevederilor legale în executarea cărora a fost adoptată, neexistând elemente pe baza cărora să poată fi decelată o exercitare abuzivă a dreptului de apreciere al autorității emitente, în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.

Pentru a răspunde criticilor contestatoarei, Înalta Curte reține că potrivit art. 216 din Legea nr. 303/2022 "(2) Reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor judecători sau procurori eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut la data pensionării. Reîncadrarea se face numai la instanțe sau parchete care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective și numai dacă judecătorul sau procurorul a fost eliberat din funcție prin pensionare în ultimii 3 ani anterior reîncadrării. Pe perioada reîncadrării, cuantumul pensiei de serviciu se reduce cu 85%. Prevederile prezentului alineat se aplică în mod corespunzător și celuilalt personal prevăzut la alin. (1). (3) Reîncadrarea în funcție se face cu respectarea competenței prevăzute de lege pentru numirea în aceste funcții.".

În mod similar, dispozițiile art. 1 și art. 2 din Metodologie stabilesc că,,(1) Foștii judecători eliberați din funcție prin pensionare pot fi reîncadrați în funcția de judecător, fără concurs, în condițiile prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor și de prezenta metodologie. (2) Reîncadrarea se poate face numai la instanțe care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare al posturilor vacante ori din alte cauze obiective, în limita posturilor alocate pentru această procedură." (art. 1), respectiv "Pot fi reîncadrați în funcția de judecător foștii judecători care îndeplinesc următoarele condiții: a) au fost eliberați din funcție prin pensionare în ultimii 3 ani anteriori reîncadrării; b) îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. a), c) și e) din Legea nr. 303/2022; c) au dreptul să funcționeze, potrivit gradului profesional avut la data pensionării, la instanța sau instanțele pentru care au optat prin cererea de reîncadrare." (art. 2). Totodată, potrivit art. 8 și art. 9 din Metodologie "În vederea soluționării cererilor de reîncadrare în funcția de judecător, persoanele ... sunt ascultate de secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele referitoare la motivația profesională" (art. 8), respectiv "Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 2, precum și alte elemente de fapt relevante care pot fi verificate și apreciază asupra cererii" (art. 9).

În ceea ce privește primul motiv de nelegalitate invocat de contestatoare, Înalta Curte constată că, deși contestatoarea a susținut că întrunea toate condițiile prevăzute de normele legislative anterior citate pentru admiterea cererii de reîncadrare, totuși această împrejurare nu conferă un drept la reîncadrare, respectiv nu obligă intimatul la adoptarea unei soluții de admitere a cererii. Astfel, Legea conferă judecătorului doar o vocație la reîncadrarea în funcție, care poate fi valorificată doar în anumite condiții, care să corespundă, totodată, cerințelor sistemului judiciar. Altfel spus, analiza criteriilor prevăzute de textele de lege incidente nu presupune doar o examinare formală din partea intimatului, ci implică și o analiză de oportunitate, în scopul gestionării corecte a resurselor umane în sistemul judiciar.

Referitor la cel de-al doilea rând de critici, reclamanta a contestat analiza pe care intimatul a făcut-o în cuprinsul hotărârii atacate cu privire la situația și volumul de activitate al Judecătoriei Craiova, vizată prin cererea de reîncadrare, susținând, în esență, că această analiză a fost deja efectuată la momentul declanșării procedurii de reîncadrare, constituind fundamentul acestei proceduri, astfel că nu mai prezenta utilitate la data analizării cererilor depuse de persoanele interesate în reîncadrarea la această instanță.

Într-adevăr, Înalta Curte reține că, în cuprinsul hotărârii atacate, secția pentru judecători a menționat situația Judecătoriei Craiova, respectiv situația posturilor ocupate și a celor vacante, precum și încărcătura cauzelor pe judecător și pe schemă aferente anilor 2020-2021, când contestatoarea era în activitate, raportat la aceleași elemente statistice aferente anului 2022, anterior declanșării procedurii de reîncadrare. Această analiză nu vine în contradicției cu cele stabilite prin hotărârea nr. 1627/30.05.2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a aprobat declanșarea procedurii de reîncadrare în funcție pentru foștii judecători, și nici nu este lipsită de utilitate practică, examinarea condusă de secție în cuprinsul hotărârii nr. 1627/2023, respectiv în cuprinsul hotărârii nr. 2111/2023 servind unor scopuri diferite.

Din interpretarea tuturor dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la cariera judecătorilor și procurorilor rezultă că gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, prin ocuparea posturilor vacante, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, reprezintă atributul exclusiv al intimatului Consiliul Superior al Magistraturii. Noțiunea de utilitate se apreciază prin raportare la posturile vacante existente la instanțe sau parchete și vizează, în esență, îndeplinirea de către acestea a tuturor condițiilor necesare pentru a putea fi incluse în lista posturilor disponibile pentru reîncadrare, în timp ce conceptul de oportunitate se analizează prin raportare la măsura ce urmează a fi dispusă de organul emitent, în speță reîncadrarea, și constă în capacitatea acestuia de a alege, dintre mai multe soluții posibile și egale în aceeași măsură, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public care trebuie satisfăcut.

Examinând considerentele hotărârii atacate rezultă că secția pentru judecători a reținut că, în pofida constatării la nivelul anului 2022 a unui volum de activitate sub media națională, acest volum este cu mult augmentat față de cel înregistrat la nivelul anilor 2021-2022, când contestatoarea se afla în activitate, aspect care, coroborat cu răspunsurile la interviu ale contestatoarei, au condus spre concluzia că reîncadrarea sa nu ar crea premisele asigurării unei mai bune funcționări a Judecătoriei Craiova.

Înalta Curte nu va achiesa la susținerile contestatoarei, constatând că analiza situației Judecătoriei Craiova putea fi efectuată de intimat cu ocazia soluționării cererii de reîncadrare, din perspectiva caracterului oportun al reîncadrării reclamantei la această instanță. Existența unui număr de posturi utile pentru reîncadrare și depunerea de către contestatoare a unei cereri care întrunea condițiile formale de reîncadrare prevăzute de art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 nu împiedică examinarea comparativă a situației statistice a instanței vizate de cerere. Dimpotrivă, aceasta reprezintă un element de fapt relevant în aprecierea oportunității emiterii actului administrativ, potrivit art. 9 din Metodologie, în contextul modificărilor ivite în activitatea Judecătoriei Craiova între momentul la care contestatoarea a exercitat funcția de judecător în cadrul aceleiași instanțe și momentul la care se analizează solicitarea acesteia de reîncadrare.

Nu poate fi reținut nici argumentul contestatoarei în sensul că, la analiza situației Judecătoriei Craiova, nu ar fi trebuit luați în considerare anii 2020-2021, ci anul 2019, câtă vreme intimatul s-a raportat la o perioadă relevantă din ultima parte a activității reclamantei (2 ani), extinderea acestei perioade nefiind rezonabil argumentată de contestatoare.

În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de nelegalitate, Înalta Curte reține că reclamanta a contestat modalitatea de apreciere și valorificare a răspunsurilor pe care le-a dat la interviu, mai exact a două dintre afirmațiile pe care le-a făcut în cadrul acestei probe.

În hotărârea atacată, intimatul a reținut că solicitanta și-a manifestat disponibilitatea de a funcționa în cadrul instanței atât timp cât îi va permite starea de sănătate și, totodată, că a subliniat dificultățile create de un program prelungit de muncă. Contestatoarea nu a negat aceste răspunsuri, însă a oferit o contextualizare a lor, raportat la volumul de activitate al instanței, care presupune un program prelungit de muncă, subliniind totodată că starea sa de sănătate actuală este una bună, conform documentelor medicale depuse la dosar.

Înalta Curte constată că, raportat la rațiunile și necesitățile sistemului judiciar, analiza cererii de reîncadrare formulate de contestatoarea A. s-a efectuat prin prisma elementelor prevăzute de art. 216 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 și art. 1 și 2 din Metodologie, pentru a asigura luarea unei decizii obiective, în condiții de legalitate și oportunitate și în raport de circumstanțele concrete relevate de situația contestatoarei, urmărindu-se menținerea unui echilibru între interesul public, pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligația să-l ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenței justiției, și interesul legitim privat.

Analiza motivației profesionale a contestatoarei la revenirea în profesie face parte dintre elementele care pot fi avute în vedere de intimat în aprecierea oportunității reîncadrării în funcție, iar disponibilitatea reclamantei de a funcționa în cadrul instanței, în actualele condiții ale volumului de activitate, este relevantă pentru situația instanței la care se dorește reîncadrarea. În condițiile în care situația Judecătoriei Craiova s-a schimbat de la momentul la care reclamanta funcționa la acea instanță (perioada 2020-2021), afirmațiile acesteia, făcute cu ocazia interviului susținut în fața secției pentru judecători, referitoare la dificultățile unui program prelungit de lucru și la intenția rămânerii în funcție condiționat de aspecte de ordin personal, sunt elemente de natură a contura decizia intimatului de a o reîncadra sau nu pe contestatoare la instanța respectivă. Astfel, examinând răspunsurile la interviu ale contestatoarei coroborat cu volumul de activitate și posturile vacante ale instanței, secția pentru judecători a apreciat că reclamanta A. nu a creat convingerea privind oportunitatea reîncadrării sale în funcția de judecător la Judecătoria Craiova, respectiv că luarea acestei măsuri ar asigura premisele unei mai bune funcționări a instanței.

Or, oportunitatea se află în strânsă legătură cu puterea discreționară a administrației publice, existând o marjă de liberă apreciere a autorității, care, în vederea atingerii scopului indicat de legiuitor, poate alege anumite măsuri, în limitele competenței sale. Cenzurarea acestor măsuri nu cade în sarcina instanței de contencios administrativ decât în ipoteza sesizării unui exces de putere, situație nerelevată în proces nici din perspectiva invocată de contestatoare, anume aceea a luării de către intimat a deciziei de reîncadrare pe funcție a altor candidați. Deciziile luate de secția pentru judecători cu privire la alți candidați nu sunt determinante pentru situația contestatoarei, fiecare cerere fiind evaluată individual, în raport de circumstanțe concrete, respectiv situația instanței vizate de reîncadrare și aspectele de ordin motivațional ale fiecărui candidat în parte.

În concluzie, întrucât contestatoarea nu a relevat motive de nelegalitate apte să conducă la anularea hotărârii atacate, Înalta Curte, în temeiul art. 29 alin. (5) – (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, va respinge contestația formulată de contestatoarea A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea A., în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, împotriva Hotărârii nr. 2111 din 14 septembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturi – secția pentru Judecători, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 24 aprilie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.