ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4083/2024
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4083/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)
Ședința publică din data de 26 septembrie 2024
Asupra contestației de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată în format electronic la Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul sesiunii de transfer a judecătorilor, organizată în perioada octombrie - noiembrie 2023, etapa l, domnul A., judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Militar București, a solicitat transferul la Curtea Militară de Apel București. În motivarea cererii, domnul judecător a invocat motive de ordin profesional.
Hotărârile atacate în cauză
Prin Hotărârea nr. 3071 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins cererea de transfer a contestatorului A. de la Tribunalul Militar București la Curtea Militară de Apel București.
Prin Hotărârea nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, s-a dispus transferul domnului judecător B. de la Tribunalul Militar București la Curtea Militară de Apel București începând cu data de 01.01.2024.
Contestația formulată în cauză
Împotriva celor două hotărâri menționate la pct. 2 al acestei decizii, domnul A. a formulat contestație, în temeiul art. 191 din Legea nr. 303/2022 și art. 29 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, apreciind, în esență, că hotărârile atacate ar fi nelegale, întrucât nu ar fi fost analizate criteriile prevăzute de lege, iar analiza celor două cereri de transfer a fost făcută formal, conform argumentelor expuse în contestația formulată.
Apărările formulate în cauză
Prin întâmpinarea înregistrată la 25.03.2024, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a invocat, în principal, excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu privire la contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători; excepția tardivității cererii de chemare în judecată; excepția lipsei de interes a cererii. În subsidiar, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
Contestatorul a depus note scrise prin care a solicitat respingerea excepțiilor invocate de intimat.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu privire la contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători, contestatorul a susținut că expresia orice persoană interesată din cuprinsul alin. (6) al art. 29 nu are în vedere doar judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea contestată, ci oprice persoană care ar putea justifica un interes legitim în raport cu măsurile luate prin actul atacat. În cauză, admiterea cererii de transfer a unuia dintre cei doi judecători afecat direct interesele legitime ale celuilalt.
Cu privire la excepția tardivității, a susținut că, raportat la data expedierii prin poștă a contestației, aceasta este formulată în termen.
Referitor la excepția lipsei de interes, contestatorul arată că drepturile pe care le-ar fi dobândit ca titular al unei funcții de execuție de judecător la Curtea Militară de Apel București pot fi valorificate și ulterior eliberării din funcția de judecător, fie în privința pensiei de serviciu, fie a altor ipoteze, cum ar fi reîncadrarea în funcție.
La termenul de dezbateri din 26.09.2024, Înalta Curte a reținut contestația spre soluționare pe excepțiile invocate de intimat.
Aspecte procesuale
Astfel cum rezultă din practicaua prezentei decizii, Înalta Curte a respins excepția tardivității formulării contestației, constatând că, raportat la data expedierii prin poștă, respectiv 12 februarie 2024, contestația este formulată în termenul prevăzut de lege.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra contestației formulate
Examinând cu prioritate, în condițiile art. 248 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea contestației, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii prin întâmpinarea depusă în cauză, Înalta Curte constată că este întemeiată și o va admite, urmând să respingă contestația pe acest temei, pentru considerentele ce succed.
Argumente de fapt și de drept relevante
Contestatorul A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârilor nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 și nr. 3071 din 21 noiembrie 2023 ale secției pentru Judecători din cadrul CSM, cu consecința obligării intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să dispună transferul său de la Tribunalul Militar București la Curtea Militară de Apel București.
Referitor la excepția lipsei de interes este important a se aminti că aceasta reprezintă un mijloc procesual de apărare prin care se invocă lipsa interesului sau a uneia dintre cerințele acestuia cu privire la cererea de chemare în judecată sau la alt mijloc procedural ce intră în conținutul acțiunii civile (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac, executarea silită), fiind o excepție de fond, întrucât se invocă încălcarea cerințelor interesului-condiție de exercitare a acțiunii civile, peremptorie, admiterea sa împiedicând soluționarea fondului cererii, și absolută, deoarece se încalcă norme de ordine publică.
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.
Interesul trebuie să fie, în conformitate cu prevederile art. 33 C. proc. civ. "determinat, legitim, personal, născut și actual" și reprezintă folosul practic, imediat și direct, urmărit de partea care declanșează procedura judiciară. Această condiție trebuie să existe nu numai la momentul promovării unei acțiuni în justiție, ci și pe tot parcursul soluționării ei, inclusiv în ceea ce privește exercitarea căilor de atac.
Acțiunea în contencios administrativ, categorie căreia i se circumscrie și contestația de față formulată în temeiul art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
În speță, în timpul judecății a intervenit o împrejurare nouă, de natură a lipsi acțiunea contestatorului de interesul procesual inițial urmărit și anume acela al obținerii transferului de la Tribunalul Militar București la Curtea Militară de Apel București.
În acest sens, Înalta Curte reține că, anterior înregistrării pe rolul instanței de judecată a contestației formulate împotriva Hotărârilor nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 și nr. 3071 din 21 noiembrie 2023, emise de Consiliul Superior al Magistraturii – secția pentru judecători, prin Decretul nr. 106 din data de 29 ianuarie 2024, emis de Președintele României, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 80 din 29.01.2024, s-a dispus eliberarea din funcția de judecător a reclamantului ca urmare a pensionării. Astfel, la data promovării acțiunii (14.02.2024), reclamantul nu mai avea calitatea de judecător.
Or, în condițiile în care, contestatorul a fost eliberat din funcție, prin pensionare, Înalta Curte reține că interesul acestuia în anularea hotărârii prin care i-a fost respins transferul nu mai este unul actual în sensul art. 33 din C. proc. civ., scopul demersului său judiciar nemaiputând fi atins.
Susținerile contestatorului în sensul că interesul său subzistă din perspectiva afectării dreptului său la carieră,în sensul că drepturile pe care le-ar fi dobândit ca titular al unei funcții de execuție de judecător la Curtea Militară de Apel București pot fi valorificate și ulterior eliberării din funcția de judecător, fie în privința pensiei de serviciu, fie în ipoteza reîncadrării în funcție, nu pot fi primite.
Sub acest aspect, Înalta Curte reține că, la momentul pensionării, reclamantul avea drepturile salariale ale unui judecător cu grad profesional de curte de apel, astfel că acesta nu ar fi beneficiat de drepturi salariale mai mari ca urmare a transferului la Curtea Militară de Apel București.
De asemenea, reîncadrarea în funcția de judecător sau procuror a foștilor judecători sau procurori eliberați din funcție prin pensionare se face fără concurs la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au dreptul să funcționeze potrivit gradului profesional avut la data pensionării, astfel că reclamantul ar putea să se reîncadreze la o instanță unde avea dreptul să funcționeze, inclusiv la Curtea Militară de Apel București, în condițiile legii.
Mai mult, Înalta Curte reține că reîncadrarea în funcția de judecător reprezintă o modalitate excepțională de ocupare a posturilor vacante din sistem, care poate fi justificată la instanțele la care nu există posibilitatea reală de ocupare a acestora prin alte modalități de ocupare și care, totodată, implică o analiză de oportunitate din partea Consiliului Superior al Magistraturii, candidații neavând un drept de a fi numiți în funcție, ci doar o vocație care se exercită în condițiile stabilite de legiuitor.
În consecință, cum interesul de a acționa al reclamantului trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual potrivit art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că nu este îndeplinită condiția de exercitare a acțiunii referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod, ceea ce face de prisos analizarea în concret a motivelor invocate în contestația formulată. Totodată, față de soluția de admitere a excepției lipsei de interes, Înalta Curte constată că nu se mai impune examinarea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantului cu privire la contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 a secției pentru judecători, analiza acesteia devenind inutilă.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția lipsei de interes a contestației, invocată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, sens în care va respinge contestația formulată de contestatorul A., ca lipsită de interes.
Temeiul legal al soluției Înaltei Curți
Pentru motivele expuse la pct. II.1 din prezenta decizie, în temeiul art. 248 alin. (1) și (2) coroborat cu art. 29 și art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., precum și art. 29 alin. (6) din Legea nr. 305/2022, Înalta Curte va respinge contestația ca lipsită de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația formulată de contestatorul A. împotriva hotărârii nr. 3071 din 21 noiembrie 2023 și hotărârii nr. 3069 din 21 noiembrie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii – secția pentru judecători, ca lipsită de interes.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 26 septembrie 2024, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.