ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3559/2025

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2025 la data de 08.01.2025, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună suspendarea executării deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare A_FHD nr. 14909/12.12.2024, emisă de Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 12 din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea de suspendare formulată de reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva și s-a dispus suspendarea executării Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale principale stabilite ca urmare a verificării documentare A_FHD nr. 14909/12.12.2024 emisă de Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva, până la soluționarea pe fond a acțiunii în anulare. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței nr. 12 din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică, invocând incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. În esență, în susținerea motivului de casare prevăzut de pct. 5 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a considerat că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate, în situația în care instituția nu a fost legal citată la sediul din strada x nr. 17 sector 5, București. A precizat că acțiunea introductivă de instanță și sentința civilă recurată au fost comunicate, în mod eronat, la sediul Direcției Regionale Antifraudă Fiscală 5 Deva și nu la sediul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Redând dispozițiile art. 1, art. 9 alin. (1) și art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a arătat că ANAF este aparatul central, instituție publică cu personalitate juridică, formată din direcții generale, direcții, servicii și birouri prin intermediul cărora își duce la îndeplinire atribuțiile stabilite prin lege în sarcina sa. Or, Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Direcțiile Regionale Antifraudă Fiscale sunt direcții de specialitate ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, așa cum rezultă din O.U.G. nr. 74/2013. În acest context, personalitate juridică și capacitate procesuală are instituția în ansamblul său și nu fiecare direcție de specialitate în parte, motiv pentru care, Agenția Națională de Administrare Fiscală are calitatea de intimată în prezentul dosar și nu Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva. Pe cale de consecință, a solicitat casarea sentinței, trimiterea cauzei spre rejudecare și citarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală ca pârâtă la sediul din strada x nr. 17. În subsidiar, a invocat motivul de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și respingerea în tot a cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată. În esență, a considerat că hotărârea atacată a fost dată cu interpretarea greșită a normelor de drept material prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, în cauză nefiind îndeplinite condițiile legale pentru suspendarea executării actului administrativ contestat, respectiv cazul bine justificat și producerea unei pagubei iminente. 1.

Apărările formulate în cauză Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, respingerea recursului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală în exercitarea căii de atac, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 19 iunie 2025, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs În raport de dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate excepția lipsei calității procesuale active a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică, invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinarea formulată în cauză. Calea de atac a recursului formulat împotriva sentinței civile nr. 12 din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ a fost declarată de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică în considerarea faptului că, potrivit legii sale de organizare, ANAF este aparatul central, cu personalitate juridică și capacitate procesuală, formată din direcții generale, direcții, servicii și birouri, prin intermediul cărora își duce la îndeplinire atribuțiile stabilite prin lege în sarcina sa, iar Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva nu are personalitate juridică și nu poate sta în judecată. În speță, în virtutea principiului disponibilității care guvernează procesul civil consacrat de art. 9 din C. proc. civ., Înalta Curte reține că reclamanta A. S.R.L., în stabilirea cadrului procesual în privința părților, a înțeles să cheme în judecată Direcția Județeană Antifraudă Fiscală 5 Deva din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, respectiv emitenta actului administrativ fiscal contestat în cauză, iar nu autoritatea publică centrală. Potrivit dispozițiilor art. 56 C. proc. civ.: "(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile. (2) Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii." Totodată, se reține că Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva este constituită potrivit dispozițiilor H.G. nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, astfel cum reiese din art. 15 alin. (1) și (2): "(1) În cadrul Agenției se organizează și funcționează Direcția generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală. (2) În cadrul Direcției generale antifraudă fiscală funcționează direcții regionale antifraudă fiscale, conduse de inspectori generali adjuncți antifraudă." Prin urmare, Înalta Curte reține că deși Direcția Județeană Antifraudă Fiscală 5 Deva este o entitate fără personalitate juridică proprie, ea este constituită potrivit legii speciale (H.G. nr. 520/2013) și are capacitate administrativă să stea în judecată în calitate de emitent al actului contestat, câtă vreme reclamanta s-a considerat vătămată în drepturile și interesele legitime ale sale prin actul administrativ fiscal emis de această direcție. Prezintă relevanță și dispozițiilor art. 458 C. proc. civ. conform cărora: "Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane". În aplicarea regulii pe care acest text de lege o instituie pentru toate căile de atac, în sensul că exercitarea căii de atac poate fi făcută numai de părțile aflate în proces, urmează a se reține că exercițiul căii de atac este deschis numai părților între care s-a purtat judecata în fața instanței care a pronunțat hotărârea atacată. Astfel, calitatea procesuală presupune existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecății, iar dispozițiile legale care reglementează căile de atac se referă numai la promovarea lor de către părți, adică de persoanele care au participat la judecata pricinii. Or, se constată că la instanța de fond cadrul procesual a fost format din reclamanta A. S.R.L. și pârâta Direcția Regională Antifraudă Fiscală 5 Deva în calitate de emitentă a actului administrativ fiscal contestat, nefiind parte în cauza dedusă judecății Agenția Națională de Administrare Fiscală. Prin urmare, Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică nu are calitate procesuală activă în declararea căii de atac a recursului împotriva sentinței civile nr. 12 din 16 ianuarie 2025 a Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2025. În aceste condiții, urmează a fi admisă excepția lipsei calității procesuale active, invocată de intimata-reclamantă, cu consecința respingerii recursului declarat de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Juridică, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.