ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3230/2024

Ședința publică din data de 12 iunie 2024

Analizând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 499 teza a II - a C. proc. civ., potrivit cărora "în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare", Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința nr. 1033 din 23 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Direcția Generală Organismul Intermediar pentru Transport.

Împotriva sentinței menționate la pct. 1, reclamanta Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a declarat recurs prin care solicită casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată aceleiași instanțe.

Prin cererea de recurs, recurenta-reclamantă invocă incidența motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Criticile formulate în susținerea recursului se referă la fondul cauzei, respectiv la modul de interpretare a probelor dar și la nemulțumirea acesteia cu privire la soluția pronunțată de instanța în cauză.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatului-pârât la data de 11 iulie 2023 .

La data de 4 august 2023, în termen legal, intimatul-pârât a depus întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului formulat de recurenta-reclamantă, cu motivarea că din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă că acestea nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea ca legală și temeinică a deciziei atacate.

Întâmpinarea a fost comunicată la data de 17 mai 2024 recurentului, care nu a depus răspuns la întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate excepția nulității invocate prin întâmpinare, deoarece nerespectarea acestei condiții atrage sancțiunea nulității recursului, ceea ce exclude cercetarea oricăror alte aspecte.

Înalta Curte reține că recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Reglementând calea de atac a recursului, legiuitorul prevede, prin dispozițiile art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., că scopul acestei căi extraordinare de atac este acela de a supune instanței de control judiciar competente examinarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Astfel, recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, nefiind menit a corecta eventualele greșeli de judecată asupra situației de fapt deduse judecății ori de valorificare a probatoriului administrat în cauză, instanța de recurs fiind competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual, într-una sau mai multe din ipotezele limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, sau, după caz, mențiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiași articol sancționează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispozițiilor art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanță, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeași sancțiune intervine și în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din același act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea cazului de nelegalitate prevăzut limitativ de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Analizând memoriul de recurs formulat de reclamantă, Înalta Curte constată că aceasta nu a formulat critici de nelegalitate care să vizeze argumentele sentinței recurate și care să tindă a demonstra nelegalitatea judecății finalizate prin hotărârea atacată.

În recurs, recurenta nu a opus niciun argument de nelegalitate cu privire la cele reținute de instanța de fond, menționând aspecte care nu vizează argumentele Curții de Apel București.

Sub un alt aspect, se reține că interpretarea probelor administrate de instanța de fond este o operațiune care se circumscrie cazurilor de netemeinicie a hotărârii atacate, neputându-se cenzura în recurs modalitatea în care instanța de fond a apreciat documentația de atribuire, procesele-verbale, observațiile formulate de către observatorul ANAP, s.a.m.d.

Înalta Curte constată că recurenta a ignorat specificul căii extraordinare de atac a recursului, prin intermediul căreia pot fi valorificate doar critici care să vizeze greșita aplicare a legii de către instanța de fond și a dedus judecății aspecte care nu vizează argumentele sentinței recurate, invocând formal dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6. și 8 C. proc. civ. și nesocotind reglementarea și conținutul motivelor de recurs prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., care permit controlul de legalitate al hotărârii atacate în limite precis determinate.

Reținând că recurenta-reclamantă nu a prezentat nicio critică ce poate fi încadrată în cazurile de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ceea ce echivalează cu nemotivarea căii de atac, constatând că, în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să anuleze recursul, în condițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimatul-pârât Ministerul Transporturilor - Direcția Generală Organismul Intermediar Pentru Transport, prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de recurenta-reclamantă Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. împotriva sentinței civile nr. 1033 din 23 mai 2022 a Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 12 iunie 2024.