ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3163/2024

Ședința publică din data de 6 iunie 2024

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal, la data de 14.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul art. 30, art. 96, art. 192 și următoarele din C. proc. civ., art. 1 și art. 8 alin. (1) și art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, art. 20 alin. (9) din O.G. nr. 137/2000 pentru prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare a chemat în judecată pârâții; Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și A. pentru ca în urma judecății să se dispună anularea Hotărârii nr. 475 din 03 iunie 2020 emisă de Colegiul director al C.N.C.D. în dosarul nr. x/2019.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința nr. 1741 din 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunile conexate formulate de reclamanții Ministerul Afacerilor Interne și Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și A..

A anulat Hotărârea nr. 475/03.06.2020 emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

A obligat pârâții la plata către reclamantul Ministerul Afacerilor Interne a sumei de 50 RON reprezentând taxă judiciară de timbru.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței nr. 1741 din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pet. 8 C. proc. civ. "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material", solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile nr. 1741/23.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, ca fiind dată cu încălcarea/aplicarea greșită a prevederilor art. 2 alin. (1) și (3) respectiv art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a susținut, în esență, următoarele:

În prezenta cauză dedusă judecății, s-a făcut dovada faptului că A. a avut media la purtate 8,75 în perioada efectuării studiilor liceale, nu din cauza comportamentului său, astfel cum în mod eronat reține judecătorul fondului "Chiar dacă comportamentul pârâtei este adecvat din celelalte puncte de vedere, absențele nemotivate ce au dus la scăderea notei la purtare, reflectă un comportament deficitar al acesteia și o atitudine necorespunzătoare față de obligația prezenței la orc. Acest deficit de comportament și respectiv o atitudine necorespunzătoare fața de o obligație importantă impusă de lege, este de natură să nască îndoieli cu privire la îndeplinirea de către pârâtă a condiției integrității cerută polițiștilor", ci din cauza problemelor familiale, petenta A. absentând nemotivat de la ore, nu pentru satisfacerea unor plăceri personale ci pentru a munci în scopul susținerii materiale a familiei sale.

Astfel, afirmațiile judecătorului fondului nu au susținere din punct de vedere juridic și conduc la concluzia că, în realitate, în considerentele sentinței civile nr. 1741/23.11.2021, acesta nu a efectuat o analiză proprie a aspectelor prezentate ci s-a rezumat doar la a prelua din considerentele expuse de către reclamanții Ministerul Afacerilor Interne și Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Câmpina.

Mai mult decât atât, având în vedere situația specifică în care se afla intimata-pârâtă A. la momentul intenției de a accesa cursurile Școlii de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Câmpina, fiind nevoită a lucra în scopul susținerii materiale a familiei sale, afirmațiile judecătorului fondului în sensul că "Nu are importanță care sunt motivele ce au dus la scăderea notei la purtare sub 9,00 de vreme ce acestea simt imputabile persoanei în cauză și reflectă carențe în educația, comportamentul și/sau atitudinea persoanei fața de procesul educațional", sunt de natură a impregna ideea că persoanele care provin din familii fără posibilități financiare și care sunt nevoite să susțină material familia încă de pe băncile școlii, fapt ce determină absente nemotivate și implicit scăderea notei la purtare, nu vor avea niciodată șansa de a accesa cursurile școlilor militare, ceea ce constituie o diferență de tratament bazată pe criteriul material/financiar, intrând sub incidența prevederilor O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare.

În final, apreciază recurentul C.N.C.D. că motivarea judecătorului fondului în sensul în care "Cu atât mai mult, Curtea apreciază că in cazul unităților de învățământ din cadrul M.A.I., această condiție este adecvată si necesară datorită disciplinei ce caracterizează pe polițiști, disciplină de natură să determine, alături de alte componente, creșterea încrederii societății în această categorie socioprofesională cu rol important în apărarea drepturilor și libertăților persoanei, asigurarea și restabilirea promptă a ordinii și siguranței publice" este cel puțin bizară întrucât vine în contradicție cu propria motivare din considerentele sentinței civile nr. 1741/23.11.2021, astfel:

"Această condiție este îndeplinită deoarece pârâta A., persoană fizică, a fost supusă unui tratament diferențiat constând în interdicția participării la examenul de admitere la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Cămpina și, ulterior la imposibilitatea încadrării acesteia în structurile de specialitate ale Minisleruhu Afacerilor Interne față de persoanele care au nota la purtare minim 9,00"; "Criteriul menționat în hotărârea atacată constă în, impunerea unei note minime la purtare, fapt ce a condus la imposibilitatea participării pârâtei A. la examenul de admitere Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Cămpina și, ulterior la imposibilitatea încadrării acesteia în structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, Curtea apreciază că acest criteriu se încadrează în sintagma,orice alt criteriu folosit de legiuitor în cuprinsul art. 2 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000"; "Prin interdicția participării pârâtei A. la examenul de admitere la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Cămpina din cauza mediei la purtare de 8.75 pe perioada studiilor liceale, i s-a restrâns exercitarea dreptului la învățătură, deoarece aceasta nu mai poate urma cursurile acestei școli" respectiv "Curtea apreciază că este restrânsă și exercitarea dreptului la muncă al pârâtei A. prin imposibilitatea încadrării în structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne, ca urmare a absolvirii cursurilor Școlii de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Cămpina".

Astfel, intenția de a selecta candidații la concursurile de admitere în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a cadrelor militare, prin luarea în considerare a unui indicator abstract cum ar 11 media la purtare pe perioada studiilor liceale, care nu acoperă eventualele situații care nu descriu neapărat comportamentul candidatului, corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate, reprezintă o manifestare care nu este pusă în aplicare într-un mod eficace.

Apărările formulate în cauză

Intimații-reclamanți Ministerul Afacerilor Interne și Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1741 din 23 noiembrie 2021, Curtea de Apel București a admis acțiunile conexate formulate de Ministerul Afacerilor Interne și Școala de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina și a anulat Hotărârea nr. 475/03.06.2020, emisă de CNCD în soluționarea petiției formulată de petenta A..

Prin hotărârea CNCD nr. 475/03.06.2020, Consiliul a hotărât că prevederea de la art. 6 alin. (4) lit. c) din Ordinul M.A.I nr. 140/2016, act administrativ cu caracter normativ, să fi obținut la purtare, în perioada studiilor liceale, media de cel puțin 9,00 este discriminatorie și a recomandat Ministerului Afacerilor Interne și Școlii de Agenți de Poliție "Vasile Lascăr" Câmpina "să depună toate diligentele în vederea respectării principiului nediscriminării, prin analizarea unor situații speciale cu care un candidat cu media scăzută la purtare s-a confruntat în timpul liceului și în termen de 6 luni de la primirea prezentei să dispună măsurile necesare în vederea revizuirii prevederilor din regulament.".

Prima instanță a reținut că, în speță, se reține existența unui tratament diferențiat, manifestat prin excludere, deoarece intimata - pârâtă A., persoană fizică, a fost supusă unui tratament diferențiat constând în interdicția de a participa la examenul de admitere la Școala de Agenți de Poliție Vasile Lascăr Câmpina și ulterior la imposibilitatea încadrării acesteia în structurile de specialitate ale MAI față de persoanele care au nota la purtare minim 9.00.

În continuare, instanța a reținut că tratamentul diferențiat este justificat obiectiv de un scop legitim deoarece crearea la nivelul M.A.I. a unui corp profesional care să asigure calificările specifice competențelor și atribuțiilor ministerului și îmbunătățirea percepției cetățenilor cu privire la integritatea, atitudinea și comportamentul personalului acestui minister se justifică prin existența unui interes public în acest sens.

Totodată, s-a apreciat că metoda utilizată de către MAI, respectiv impunerea unei cerințe cu privire la nota la purtate este o metodă adecvată și necesară, deoarece nota la purtare este un criteriu important în aprecierea comportamentului adecvat, compatibil cu prestigiul categoriei polițiștilor și asigurarea unui respect al societății față de această categoriei socioprofesională.

Prin recursul formulat, recurentul CNCD aduce critici cu privire la acest ultim aspect reținut de către instanța de judecată, susținând că nu poate fi aplicat în toate situațiile, fără o analiză prealabilă a motivelor care au dus la scăderea notei la purtate în fiecare caz punctual.

Înalta Curte apreciază că hotărârea primei instanțe este legală, în mod corect instanța reținând faptul că nota la purtare reflectă atitudinea persoanei în cauză față de sarcinile pe care le are în procesul educațional, seriozitatea și capacitatea acesteia de a îndeplini aceste sarcini.

Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, polițiștii provin, de regulă. din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.

Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ candidații la admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor sunt prevăzute de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare.

2

Conform art. 10 alin. (5) din același act normativ, recrutarea și selecționarea candidaților pentru admiterea în instituțiile de învățământ pe locurile destinate formării inițiale a polițiștilor se realizează potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016 "recrutarea pentru admiterea în instituțiile de învățământ are drept scop identificarea și atragerea candidaților care corespund condițiilor legale și criteriilor specifice în vederea formării profesionale inițiale a polițiștilor".

Referitor la criticile aduse de recurent, media la purtare reprezintă un criteriu obiectiv, care provine de la un terț față de instituțiile M.A.I. iar reanalizarca motivelor pentru care aceasta a fost scăzută, pentru fiecare candidat în parte, ar duce chiar la o imixtiune în atribuțiile instituțiilor școlare și a profesorilor, prin cenzurarea activităților legale realizate de aceștia.

În acest sens, astfel cum a reținut și prima instanță, potrivit art. 27 din Statutul elevului, aprobat prin Ordinul 4742/10.08.2016 al Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice: (1) Pentru toți elevii din învățământul preuniversitar, la fiecare 10 absențe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau la 10% absențe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o disciplină sau modul, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct.

(2) Elevii care au media la purtare mai mică decât 9 în anul școlar anterior nu pot fi admiși în unitățile de învățământ cu profil militar, confesional și pedagogic.

Susținerile recurentului în sensul că unitatea de învățământ din cadrul MAI nu trebuia să aplice un " șablon unic/nediferențiat" tuturor candidaților care au avut scăzută media la purtare din cauza absențelor nemotivate pe perioada efectuării studiilor liceale, fără a analiza pentru fiecare candidat în parte, motivele concrete care au condus la scăderea notei la purtare pe perioada efectuării, ci să efectueze propria analiză, nu pot fi reținute de instanța de recurs.

În concret, criteriul evidențiat în cuprinsul art. 6 alin. (1) lit. d) din Anexa nr. 2 la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016 reprezintă rezultatul evaluării comportamentului unei persoane la școală, efectuată de către personalul didactic, pe parcursul anilor de școală, singurele competente să acorde un calificativ.

Așadar, toate împrejurările justificative care ar putea conduce al reevaluarea rezultatului constând în scăderea mediei la purtare pot fi analizate numai de către persoanele care au acordat notele respective, o evaluarea ulterioară ar fi străină de comportamentul pe care elevul 1-a avut pe perioada studiilor, fiind efectuată în necunoștință de cauză și de către persoane care nu sunt competente.

Din motivarea cererii de recurs reiese ideea că, în fapt, modalitatea de stabilire a notei la purtare ar fi nelegală, discriminatorie.

Înalta Curte subliniază faptul că cerința privind nota minimă la purtare a fost introdusă pentru a face dovada unui comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate, comportament corespunzător profesiei de polițist/militar, pe baza unui criteriu obiectiv.

Potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajează anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), față de alte personae, în afara cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.

La art. 4 alin. (1) din Directiva Consiliului Europei nr. 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă se prevede faptul că "fără a aduce atingere articolului 2 alineatele (l) și (2), statele membre pot să prevadă că un tratament diferențiat bazat pe o caracteristică legată de unul dintre motivele prevăzute la articolul 1 nu constituie o discriminare atunci când, având în vedere natura unei activități profesionale sau condițiile de exercitare a acesteia, caracteristica în cauză constituie o cerință profesională esențială și determinantă, astfel încât obiectivul să fie legitim, iar cerința să fie proporțională."

Prin urmare, raportat la cauza de față, stabilirea criteriului specific privind media la purtarea a fost determinată din rațiuni ce țin de verificarea îndeplinirii de către viitorii polițiști a comportamentului și conduitei compatibile cu prestigiul profesiei de polițist, cerințe solicitate atât la admitere/încadrare, cât și pe parcursul carierei profesionale.

Înalta Curte reține faptul că însăși O.G. nr. 137/2000, la art. 5 precizează că diferența de tratament bazată pe o caracteristica legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităților ocupaționale sau al contextului în care acestea se desfășoară, o asemenea caracteristică reprezintă o cerință profesională reală si determinantă, cu condiția ca obiectivul să fie legitim și cerința proporțională.

În același sens sunt și dispozițiile art. 11 alin. (4) din același act normativ, potrivit cărora "prevederile alin. (1)-(3) nu pot fi interpretate în sensul restrângerii dreptului unității ori instituției de învățământ de a refuza înscrierea sau admiterea unei persoane ale cărei cunoștințe ori rezultate anterioare nu corespund standardelor sau condițiilor de înscriere cerute pentru accesul în instituția respectivă, atât timp cât refuzul nu este determinat de apartenența persoanei în cauză la o anumită rasă. naționalitate. etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia."

În concluzie, media la purtare reprezintă un criteriu obiectiv, care provine de la un terț față de instituțiile MAI, iar reanalizarea motivelor pentru care aceasta a fost scăzută, pentru fiecare candidat în parte, ar duce chiar la o imixtiune în atribuțiile instituțiilor școlare și a profesorilor, prin cenzurarea activităților legale realizate de aceștia.

Astfel cum a arătat și prima instanță, chiar dacă comportamentul intimatei - pârâte este adecvat din celelalte puncte de vedere, absențele nemotivate ce au dus la scăderea notei la purtare reflectă un comportament deficitar al acesteia și o atitudine necorespunzătoare față de obligația prezenței la ore. Cu atât mai mult în cazul unităților de învățământ din cadrul MAI, această condiție este adecvată și necesară, astfel cum în mod just a reținut instanța de fond.

Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinței civile nr. 1741 din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 06 iunie 2024.