ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2639/2025

Ședința publică din data de 15 mai 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, secția a IX a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, reclamanta Administrația Națională "APELE ROMÂNE" în contradictoriu cu pârâta Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat anularea Deciziei înregistrate la MIPE cu nr. 40278/15.03.2023, prin care a fost respinsă contestația formulată de ANAR pentru proiectul Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie, perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A., precum și de întreruperea temporară a conectivității longitudinale a râului, cod MySMIS 155830, cu consecința admiterii contestației ANAR și a repunerii în termenul prevăzut pentru clarificări aferent etapei de evaluare tehnico-financiară; obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 149 din 21 decembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice a admis exceptia inadmisibilitatii invocată de pârâtă.

A respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta Administrația Națională Apele Române în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, ca inadmisibilă.

Recurenta-reclamantă Administrația Națională Apele Române a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 149 din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice.

În motivarea căii de atac, întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că prin cererea de chemare în judecată a urmărit stabilirea legalității unei decizii de respingere a finanțării, iar stabilirea acestei legalități prezintă interes pentru ANAR chiar și în ipoteza în care ar fi depășit termenul pentru participarea la procedură, câtă vreme implementarea proiectului reprezintă numai una dintre modalitățile de reparație în cazul în care teoretic s-ar constata nelegalitatea deciziei de respingere, nefiind excluse alte forme de reparație întemeiate pe o eventuală nelegalitate a deciziei de respingere.

Conform art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, actut administrativ este definit ca "act unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice".

Decizia nr. 40278/15.03.2023 are natura juridică de act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv este un act unilateral emis de autoritățile publice în scopul executării sau organizării executării legii, un act juridic ce a dat naștere unor raporturi juridice de drept administrativ, act emis cu putere publică și în baza căruia s-a respins contestația ANAR.

Negând caracterul Deciziei de respingere a contestației nr. 40278/15.03.2023 de act administrativ, instanța fondului a apreciat că obiectul acțiunii nu vizează un act administrativ tipic, în accepțiunea dată acestei noțiuni de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

În opinia recurentei-reclamante, Decizia nr. 40278/15.03.2023 cuprinde practic ultimul rezultat al evaluării, fiind așadar și actul vătămător în prezenta cauză.

Totodată, se invocă faptul că Decizia nr. 40278/15.03.2023 modifică considerentele și implicit punctajul acordat, astfel că nu se poate considera această decizia ca fiind o simplă adresă de răspuns la plângerea prealabilă.

În concluzie, punctajul final contestat este cel aferent deciziei nr. 40278/15.03.2023, apreciind recurenta-reclamantă că decizia reprezintă un veritabil act administrativ, aceasta putând fi supusă controlului judecătoresc conform Legii nr. 554/2004.

Intimatul-pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene-Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare-Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Din înscrisurile existente la dosarul cauzei reiese că la data de 11.08.2022 solicitantul ANAR a transmis Autorității de Management pentru POIM (AM POIM), prin sistemul electronic MySMIS 2014, cererea de finanțare pentru proiectul "Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea levigat din depozitul neconform A., precum și de întreruperea temporară a conectivității longitudinale a râului", cod MySMIS 155830, pentru verificare/evaluare în vederea finanțării în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Obiectivul general al proiectului "Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A. precum și de întreruperea temporară a conectivității longitudinale a râului" cu cod MySMIS 155830 a fost "Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate, cu efect asupra populației, a terenului, a ecosistemelor și biodiversității pe corpul de apă Zăpodie pe tronsonul cuprins amonte de depozitul de deșeuri A. închis și amonte de zona agenților economici."

Astfel, având în vedere că necesitatea activității de excavare sedimente nu a fost susținută prin rezultatele analizelor de laborator prezentate în Studiul de Fezabilitate (care indică o poluare cu metale grele "ce nu impune intervenția" - pag. 37), iar în cererea de finanțare nu a fost explicat modul în care poluarea cu metale grele afectează funcționalitatea ecosistemului, nu s-a putut reține ca eligibilă această activitate. ANAR a insistat să o mențină în propunerea de proiect, concentrându-și efortul în vederea dovedirii necesității activității propuse, și nu pe soluții de a ajusta proiectul în scopul finanțării acestuia.

Rezultatul evaluării a fost comunicat prin Decizia Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 5499/13.01.2023 și a vizat următoarele aspecte din cadrul grilei de evaluare tehnico-economică a proiectului care au dus la respingerea acestuia:

- proiectul a obținut 23 de puncte față de punctajul maxim de 40 de puncte prevăzut de Ghidul Solicitantului pentru criteriul privind "Relevanța și oportunitatea proiectului";

- proiectul a obținut 30 puncte față de punctajul maxim de 40 de puncte prevăzut de Ghidul Solicitantului pentru criteriul privind "Maturitatea și calitatea pregătirii proiectului";

- proiectul a obținut. 14 puncte față de punctajul maxim de 20 de puncte prevăzut de Ghidul Solicitantului pentru criteriul privind "Sustenabilitatea proiectului".

Împotriva acestei evaluări, recurenta-reclamantă ANAR a formulat, la data de 13.02.2023, contestația nr. 3113 din aceeași dată (înregistrată la MIPE sub nr. x/13.02.2023), care a fost soluționată prin Decizia nr. 40278/15.03.2023.

Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu acțiune vizând anularea Deciziei înregistrate la MIPE cu nr. 40278/15.03.2023.

Prin sentința recurată, instanța de fond a respins acțiunea ca inadmisibilă, reținând, în esență, că solutia de respingere a contestatiei formulate de către recurenta-reclamantă împotriva Deciziei de respingere a proiectului nr. 5499/13.01.2023 nu este un act administrativ tipic, în accepțiunea dată acestei noțiuni de prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, întrucât nu produce și nici nu adăugă alte efecte juridice eventual vătămătoare la actul administrativ contestat, acest ultim act fiind menținut.

Analizând cu prioritate motivul de casare invocat din oficiu, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., reține următoarele:

Art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. prevede că se poate cere casarea hotărârii:

"când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității."

Astfel, având a analiza criticile formulate de recurenta-reclamantă prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că, prin petitul acțiunii, reclamanta a solicitat anularea Deciziei înregistrate la MIPE cu nr. 40278/15.03.2023, prin care a fost respinsă contestația formulată de ANAR pentru proiectul Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie, perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A., precum și de întreruperea temporară a conectivității longitudinale a râului, cod MySMIS 155830. Deopotrivă însă, din ansamblul cererii de chemare în judecată (motivarea acesteia), precum și din înscrisul aflat la dosar fond, se observă că au fost invocate motive de nelegalitate a deciziei privind respingerea cererii de finanțare aferentă proiectului "Refacerea habitatelor acvatice ale râului Zăpodie perturbate de contaminarea cu levigat din depozitul neconform A. precum si de întreruperea temporară a conectivității longitudinale a râului" cu cod MySMIS 155830.

Așa cum s-a arătat și prin cererea de chemare în judecată, interesul recurentei-reclamante este acela de a anula rezultatul evaluării, rezultat final reținut în Decizia nr. 5499 din 13.01.2023 și de a obține repunerea în termen pentru o nouă reevaluare care să țină cont de exigențele tehnice și legale, astfel încât cererea de finanțare să fie aprobată, instanța de fond abătându-se de la obligația sa de a pune în discuție, în raport de toate acestea, obiectul cererii și limitele investirii sale.

Curtea reamintește că, potrivit prevederilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ., judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și, prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. În acest scop, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă, judecătorul este în drept să le ceară să prezinte explicații, oral sau în scris, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere sau în întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum și alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părțile se împotrivesc. De asemenea, potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. În același context, conform art. 22 alin. (6) C. proc. civ., judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel.

Prin urmare, se reține că instanței îi revine obligația unei corecte calificări a obiectului cererii de chemare în judecată, situație premisă pentru o desfășurare legală a procesului civil, în integralitatea sa. Consecutiv, instanța judecătorească este obligată să statueze asupra celor solicitate de către părți, fără a putea depăși, ca regulă, cadrul procesual trasat de către acestea în exercitarea acțiunii civile, atât sub forma cererilor în justiție, cât și a apărărilor corelative.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că prima instanță a nesocotit rolul activ de care trebuia să dea dovada pentru a lămuri pretențiile reclamantei, ținând cont și de motivarea cererii de chemare în judecată, ceea ce a condus și la o argumentare contradictorie a hotărârii judecătorești.

Reținând, pentru aceste considerente, incidența motivului de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., în baza art. 20 alin. (3) din Legea 554/2004, Înalta Curte va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, apreciind că s-a solicitat de către reclamanta-recurentă și anularea Deciziei nr. 5499 din 13.01.2023, instanța de fond urmând a respecta limitele învestirii sale, trasate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Administrația Națională Apele Române împotriva sentinței civile nr. 149 din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 15 mai 2025.