ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3109/2022

Ședința publică din data de 31 mai 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal la data de 17.09.2018, reclamanta Administrația Națională Apele Române în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Programe Europene, Infrastructură Mare-Autoritatea Management Pentru Programul Operațional Infrastructură Mare a solicitat:

• anularea, ca nelegală și netemeinică, a Deciziei nr. 534/2018 privind soluționarea contestației nr. 1610/CC/2018 formulate de către Administrația Națională "Apele Române" împotriva Notei de neconformitate nr. x/2018 privind contractul de servicii nr. x/2014 "Contract la cheie de furnizare, servicii și lucrări pentru proiectul WATMAN - Sistem informațional de managementul integrat al apelor - etapa 1" din cadrul proiectului WATMAN - Sistem informațional de management integrat al apelor - etapa 1 emisă de Direcția Generala Programe Europene Infrastructura Mare - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructura Mare, precum și a Notei de neconformitate susmenționate, ca nelegală și netemeinică, cu consecința exonerării de la plata corecției financiare aplicate, în cuantum de 25% din valoarea contractului menționat.

• în subsidiar, în cazul în care nu va dispune anularea titlului de creanță, scăderea cuantumului corecției financiare, cu aplicarea principiului proporționalității, conform dispozițiilor legislative în vigoare.

Prin sentința civilă nr. 810 din 5 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de reclamanta Administrația Națională Apele Române, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene-Direcția Generală Programe Europene, Infrastructură Mare-Autoritatea Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe, reclamanta Administrația Națională Apele Române a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii de fond și admiterea acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta - reclamantă a susținut că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile art. 10 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 875/2011, respectiv art. 42, 43 și 46 din O.U.G. nr. 66/2011, precum și art. 183,185 și 186 din C. proc. civ., preluând total nemotivat toate susținerile pârâtului.

A arătat recurenta că, prin întâmpinare, pârâtul a confirmat necomunicarea actului administrativ atacat, potrivit legii. Astfel, s-a indicat faptul că, prin Poșta Română, actul a fost comunicat abia la 26.02.2018, iar prin intermediul Poștei Militare la 23.01.2018.

A mai arătat că pârâtul nu a făcut dovada datei la care, prin intermediul Poștei Militare, a fost comunicată efectiv (a fost primita de către ANAR) Nota de neconformitate atacată.

În lipsa acestei probe, data comunicării prin Poșta Militară este 23.01.2018, conform înregistrării ANAR cu nr. x/23.01.2018, ținând cont că se poate considera comunicarea oricărui act valabilă, doar sub rezerva confirmării, iar aceasta nu este decât înregistrarea ANAR din data de 23.01.2018.

De asemenea, descrierea modalității de înregistrare a corespondenței prin intermediul faxului, respectiv indicarea de către reclamantă a datei de înregistrare a acestuia ca fiind 22.01.2018, nu poate fi considerat motiv pertinent al hotărârii atacate, respectiv nu poate înfrânge dispozițiile invocate cu privire la modalitatea obligatorie de comunicare Notei de constatare, dispusă de art. 10 din H.G. nr. 875/2011.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de către instanța de fond.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți asupra recursului

Examinând hotărârea atacată în raport cu criticile formulate și cadrul normativ aplicabil, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul declarat în cauză este fondat, pentru considerentele ce urmează.

Soluția primei instanțe nu este legală, fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a prevederilor legale pertinente în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Recurenta - reclamantă a criticat în prezenta cauză Decizia nr. 534/2018, emisă de Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare, sub aspectul soluției de respingere ca tardiv formulată a contestației împotriva Notei de neconformitate nr. x/2018, motivând că în mod greșit s-ar fi reținut de către comisia de soluționare a contestației faptul că respectivul act administrativ ar fi fost comunicat la data de 22.01.2018, iar contestația reclamantei a fost înregistrată la data de 23.02.2018, cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

Înalta Curte apreciază că în mod nefondat instanța de fond a achiesat la susținerile intimatului-pârât și a constatat că în mod corect a fost respinsă ca tardiv formulată contestația depusă de Administrația Națională Apele Române împotriva notei de neconformitate.

Potrivit dispozițiilor art. 47 alin. (1) și (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora:

"1) Contestația administrativă se formulează în scris, în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data comunicării titlului de creanță (…)

4) Termenul prevăzut la alin. (1) este termen de decădere."

Înalta Curte reține că, în ceea ce privește Nota de neconformitate, nu există norme care să reglementeze modalitățile de comunicare a acesteia nici în O.U.G. nr. 66/2011 și nici în H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011.

În lipsa unei reglementări legale, așteptarea legitimă era ca procedura de comunicare să fie aceeași ca și în cazul procedurii de comunicare a Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiar.

În privința acestora din urmă, modalitatea de comunicare este prevăzută de art. 10 din H.G. nr. 875/2011, potrivit căruia:

"(5) Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare/Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare se comunică debitorului, în următoarea ordine, prin:

a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

b) remitere;

c) afișaj public la sediul debitorului;

d) publicarea pe site-ul oficial sau la sediul autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene.

(6) Data comunicării titlului de creanță poate fi, după caz:

a) data înscrisă în confirmarea de primire a scrisorii recomandate și a aplicării ștampilei pe mandatul poștal;

b) data semnăturii de primire sau, după caz, data înregistrării în evidențele debitorului;

c) data afișării publice la sediul debitorului;

d) data publicării pe site-ul oficial sau la sediul autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene."

Așadar, în acord cu susținerile recurentei - reclamante, față de prevederile legale sus citate, comunicarea prin fax a Notei de neconformitate nr. x/2018 către reclamanta Administrația Națională Apele Române, efectuată la data de 19.01.2018 (vineri), ora 17:18, nu poate fi avută în vedere, însă se reține caracterul legal al acestei comunicări realizate prin poșta militară.

Ori, din înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată că este certă doar data expedierii Notei de neconformitate nr. x/2018, aceasta fiind 22.01.2018 (conform borderoului nr. 11 - dosarul de fond), nu și data recepționării acesteia de către reclamantă.

Cum cel puțin o zi a fost necesar să ajungă la destinatar actul astfel comunicat, se poate considera că data de 23.01.2018 este data de la care urmează a se calcula termenul de 30 de zile prevăzut pentru formularea contestației.

Prin urmare, apreciind că actul administrativ atacat i-a fost comunicat reclamantei la data de 23.01.2018, contestația administrativă depusă la data de 23.02.2018 a fost formulată în interiorul termenului de 30 de zile, fiind astfel respectate dispozițiile art. 47 alin. (1) și (4) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

În contextul celor anterior arătate, Înalta Curte constată că se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, prima instanță urmând să cerceteze în primă instanță toate motivele de nelegalitate invocate în cererea de chemare în judecată.

Față de toate aceste considerente, în baza art. 496 și 497 din C. proc. civ., raportat la art. 20 din legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul și va casa sentința, trimițând cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-reclamantă Administrația Națională Apele Române împotriva sentinței civile nr. 810 din 5 martie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 31 mai 2022.