ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1469/2025

Ședința publică din data de 14 martie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și Achiziții Publice la data de 29.09.2023 sub nr. x/2023, reclamanta Administrația Națională Apele Române-ANAR a chemat în judecată pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene-Direcția Generală Programe Europene Infrastructură Mare-Autoritatea de Management Pentru Programul Operațional Infrastructură Mare, solicitând anularea Deciziei înregistrate la M.I.P.E. cu nr. 55185/05.04.2023, prin care a fost respinsă Contestația formulată de ANAR pentru proiectul "Îmbunătățirea biodiversității habitatelor acvatice și ripariene prin creșterea conectivității laterale a corpului de apă și înființarea de zone umede pe sectorul inferior al râului Bega Veche, cod MySMIS 155833", cu consecința admiterii contestației ANAR precum și repunerii în termenul prevăzut pentru reevaluare/aprobarea cerere de finanțare

1.2. Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 12 din 9 februarie 2024 a Curții de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și Achiziții Publice a fost respinsă cererea formulată de reclamanta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE-ANAR, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE-DIRECȚIA GENERALĂ PROGRAME EUROPENE INFRASTRUCTURĂ MARE-AUTORITATEA DE MANAGEMENT PENTRU PROGRAMUL OPERAȚIONAL INFRASTRUCTURĂ MARE, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței civile nr. 12 din 9 februarie 2024, a declarat recurs reclamanta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE-ANAR, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., cu solicitarea de casare a hotărârii primei instanțe, iar pe fondul cauzei, cu consecința admiterii cererii de chemare în judecată.

În esență, în motivare, a arătat că instanța de fond a reținut că Protocolul încheiat cu ANPA nu a definit cerințe sau criterii de evaluare a proiectelor, nu a fost utilizat pentru a interpreta sau defini criterii de evaluare, însă a servit drept baza de verificare a criteriilor impuse solicitanților.

Existenta unui Protocol nepublicat care a servit totuși drept baza de verificare a criteriilor impuse solicitanților este de natura sa vatăme drepturile solicitanților de finanțare. Mai mult, încheierea Protocolului reprezintă o modificare de natura a afecta regulile si condițiile de finanțare stabilite prin Ghid si impunea modificarea/completarea corespunzătoare a acestuia.

ANPA, în contradicție cu adresa nr. x/17.10.2022 prin care agenția ne aduce la cunoștință că "suprafața pârâului Bega Veche, ce face obiectul proiectului, nu este exploatată în scopuri de acvacultură, pescuit comercial sau turistic", a comunicat prin Adresa nr. x/05.12.2022 că "suprafețele ce fac obiectul cererii de finanțare 155835, propus spre finanțare prin POIM sunt exploatate în scopuri de activități de pescuit recreativ, comercial și turistic conform contractului nr. x/11.04.2019 încheiat între ANPA și AJVPT pentru utilizarea resurselor acvatice în scop recreativ". Cu toate acestea, A. precizează prin adresa cu nr. x/14.09.2022 că "AJVPS exploatează râul Bega Veche prin pescuit recreativ". AJVPS indica același număr de contract, respectiv contractul nr. x/1 1.04.2019.

Astfel, exista doua adrese emise de ANPA care conțin informații contradictorii si o a treia adresa emisa de beneficiarul contractului de concesiune care precizează in mod expres ca activitatea desfășurată in baza acestuia este aceea de pescuit recreativ. Nu exista in conținutul adresei emisa de beneficiarul contractului de concesiune nicio mențiune cu privire la pescuitul comercial.

Protocolul nepublicat, care impunea o clarificare suplimentara din partea ANPA.

A invocat O.U.G. nr. 23/2008 și a arătat că nu se poate pune semnul egalității intre activitatea unui pescar recreativ, respectiv o persoana fizica care deține o undita de pescuit si activitatea de pescuit comercial, exploatarea in scopuri de acvacultura sau exploatarea in scopuri turistice (amplasare șezlonguri, hidrobiciclete etc).

Mai mult, corpul de apa vizat prin proiect reprezintă un corp de apa degradat. În nicio situație nu se poate desfășura activitate de pescuit recreativ, sportiv, comercial pe un corp de apa degradat.

Interpretarea eronată a "scopului turistic" avut in vedere prin Ghidul Solicitantului s-a făcut numai prin raportare la mențiunile Protocolului, care exced prevederilor legale in vigoare si devin restrictive si discriminatorii cu privire la analiza cererii de finanțare.

În conformitate cu art. 3 alin. (2) lit. c) din O.U.G. nr. 66/2011, in activitatea de selecție și aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autoritățile cu competențe în gestionarea fondurilor europene au obligația utilizării de reguli și proceduri care să asigure respectarea, printre altele, a principului transparentei, care obliga parata sa pună la dispoziția tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene.

Scopul aducerii la cunoștința celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la procedura este acela de a elimina printre altele riscul unui eventual comportament arbitrar din partea autorității competente in gestionarea fondurilor europene.

Obligația paratei ca in activitatea de selecție sa asigure respectarea principiului transparentei nu a fost avuta in vedere de instanța de fond la pronunțarea hotărârii.

Criteriul de eligibilitate, în forma prezentată în Ghidul Solicitantului menționează că sunt eligibile acele suprafețe care fac parte din Anexa 11 la ghid și care nu sunt exploatate in scopuri de acvacultură, pescuit comercial și turistice (prin confirmare de la ANPA)", or, în lipsa protocolului cu ANPA nu se pe putea înțelege că "scopuri turistice" se referă la "pescuit recreativ/sportiv", acesta fiind singurul loc în care cele două formulări sunt puse în legătură.

Ghidul Solicitantului nu prevede cerința ca suprafețele vizate prin proiect sa nu fie exploatate in scopuri turistice, cerința se refera la scopuri de acvacultura, pescuit comercial si turistice, iar nu pescuit recreativ sau sportiv.

Prin faptul că cerința de eligibilitate nu a fost definită clar in Ghidul Solicitantului și nici nu s-a revenit cu o erată la acesta prin care să se expliciteze termenii de referință, beneficiarii și consultanții au fost induși în eroare și astfel s-au angajat cheltuieli in vederea elaborării proiectelor in baza documentelor Ghidului solicitantului, fără să cunoască acest element de condiționare a eligibilității proiectelor.

In absența unei reglementări legislative, termenul nu poate fi interpretat cu părtinire, el trebuie explicat public și informația trebuie să fie accesibilă tuturor solicitanților în ghidul de finanțare.

Un Protocol are natura juridica a unui acord, deoarece reprezintă o manifestare de voință a două subiecte de drept, ce au ca scop nașterea, modificarea si stingerea unor raporturi juridice de drept public, deja existente si prevăzute de legi.

Eronat instanța de fond a statuat că verificarea administrativa si a eligibilității presupune o analiza de conformitate formala a proiectului.

Potrivit GS, verificarea conformității administrative și eligibilității urmărește, în principal, existența și forma cererii de finanțare și a anexelor, valabilitatea documentelor, precum și respectarea criteriilor de eligibilitate.

Numai cererile de finanțare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc toate criteriile din grila de verificare a conformității administrative) și eligibile în conformitate cu criteriile menționate, sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică și financiară.

Pe de alta parte, evaluarea tehnică și financiară permite aprecierea gradului în care proiectul răspunde obiectivelor axei prioritare/priorității de investiție/operațiunii, a coerenței și clarității metodologiei propuse, a fezabilității și eficienței financiare, a sustenabilității și durabilității proiectului, etc.

Ca urmare, verificarea conformității administrative și eligibilității si evaluarea tehnică și financiară sunt doua etape distincte, care nu se confunda si nu se substituie una alteia.

In nicio situație nu se poate retine ca oricare dintre cele doua etape presupune o analiza formala a proiectului.

Nici in conținutul GS nu se regăsesc mențiuni in sensul ca verificarea conformității administrative și eligibilități se realizează formal, ci dimpotrivă se precizează in mod expres ca cererile de finanțare conforme din punct de vedere administrativ (care îndeplinesc toate criteriile din grila de verificare a conformității administrative) și eligibile în conformitate cu criteriile menționate, sunt admise în următoarea etapă a procesului de evaluare tehnică și financiară.

Astfel, din conținutul Grilei de verificare a conformității administrative si a eligibilității rezulta ca proiectul propus de ANAR respectă toate condițiile generale si specifice impuse prin ghidul solicitantului.

Ca urmare, in etapa evaluării tehnice și financiare nu se mai putea da relevanta cerinței ca suprafețele proiectului sa nu fie exploatate in scopuri de acvacultura, pescuit comercial Sau turistice, întrucât aceasta cerința a fost deja verificata in cadrul analizei de eligibilitate a proiectului, proiectul fiind declarat eligibil.

Așa cum am arătat in fata instanței de fond, MIPE a reacționat penalizând recurenta nu prin excluderea de la eligibilitate a Proiectului, deoarece a omis analizarea condițiilor restrictive din prisma Protocolului încheiat la acea fază, ci prin depunctarea drastică a neîndeplinirii unor criterii ce ar putea fi, în accepțiunea MIPE, tangențiale cerinței neexploatării în scopuri de acvacultură, pescuit comercial sau turistice (inclusiv pescuit recreativ).

A mai susținut că hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii în sensul că nemotivarea deciziei nu ar fi atacat în niciun fel legalitatea și temeinica actului administrativ de bază pentru că instanța de judecată art. fi procedat oricum la analiza tuturor criticilor ANAR, iar cea de-a doua în sesul că nu se mai impune analiza tuturor argumentelor dezvoltate de ANAR și care vizează considerațiile deciziei de soluționare a contestației, expuse suplimentar față de motivele indicate în actul de evaluare, respectiv cea mai mare din apărările expuse de ANAR.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea recursului.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a depus întâmpinare prin care a solicitat să se constate, pe cale de excepție, nulitatea recursului, iar pe fond, respingerea cererii de recurs, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile atacate în cauza de față aceasta fiind dată cu aplicarea dispozițiilor legale incidente cauzei.

II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanta ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE este nefondat, pentru următoarele considerente:

Preliminar, Înalta Curte reține că excepția de nulitate a recursului, invocată prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a fost soluționată în partea introductivă a prezentei decizii civile, cu motivarea instanței de control judiciar în sensul că prin argumentația adusă de recurentă au fost dezvoltate critici care se pot circumscrise motivelor de casare expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

În același timp, Înalta Curte constată că recurenta a precizat că recursul se întemeiază pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., însă reține că au fost dezvoltate doar critici referitoare la caracterul contradictoriu al motivării soluției de la fond precum și la interpretarea și aplicarea normelor de drept material. Astfel, constată că art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. a fost în mod formal invocat, fără a fi aduse sentinței de la fondul cauzei critici din perspectiva încălcării mormelor de procedură ce atrag sancțiunea nulității.

În aceste condiții, analiza instanței de control judiciar se va axa asupra cazurilor de casare de la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

Reclamanta Administrația Națională Apele Române a depus cererea de finanțare cu Cod MySMIS 155833 pentru proiectul "Îmbunătățirea biodiversității habitatelor acvatice și ripariene prin creșterea conectivității laterale a corpului de apă și înființarea de zone umede pe sectorul inferior al râului Bega Veche", în cadrul POIM-Axa Prioritară 4: Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului și decontaminarea siturilor poluate istoric, Obiectivul specific 4.1. "Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate", cod apel: "POIM/509/4/1/Creșterea gradului de protecție și conservare a biodiversității și refacerea ecosistemelor degradate".

În urma evaluării și verificării, prin Decizia Ministerului Investițiilor si Proiectelor Europene nr. 17651/07.02.2023, cererea de finanțare a obținut 48,35 puncte.

Împotriva deciziei de evaluare reclamanta solicitantă a finanțării a formulat contestație administrativă, respinsă prin Decizia nr. 55185/05.04.2023, cu consecința menținerii prevederilor Deciziei privind respingerea la finanțare a cererii ANAR.

Decizia de respingere a contestației administrative a fost atacată prin prezenta cerere de chemare în judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011.

Prima instanță, apreciind caracterul neîntemeiat al pretențiilor deduse judecății, a respins acțiunea, reținând în motivare faptul că modalitatea de evaluare a reclamantei a fost în mod legal realizată, cu respectarea tuturor condițiilor impuse de ghidul solicitantului cu privire la elaborarea proiectului de finanțare din fonduri europene depus în cadrul procedurii de achiziție.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs reclamanta Administrația Națională Apele Române, invocând motivarea contradictorie și încălcarea normelor de drept material la emiterea soluției pe fondul cauzei.

Art. 488 alin. (1) C. proc. civ. prevede:

"Casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate: 6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei; ...8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.", iar potrivit art. 483 C. proc. civ. "(3) Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. (4) În cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluționează de către instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea atacată. Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător." [s.n.].

Din interpretarea dispozițiilor citate în precedent, Înalta Curtea reține că recursul reprezintă acea cale extraordinară de atac prin care hotărârea atacată este supusă controlului judiciar prin prisma conformității sale cu regulile de drept aplicabile, ceea ce implică recunoașterea posibilității părții interesate de a o critica doar pentru motive de nelegalitate.

În ceea ce privește motivul de casare/nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 Cod procedură, acesta este nefondat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea, în considerentele hotărârii, a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, anume raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

În același sens, în acord cu dispozițiile art. 22 alin. (2) C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.

În concret, instanța de fond a indicat actul litigios și conținutul acestuia sub aspectul motivării soluției dispuse prin decizia de respingere a contestației administrative, context în care a analizat probele administrate în proces, cu referiri punctuale la înscrisurile de la dosar, pentru ca în final să conchidă că soluția dispusă cu privire la evaluarea reclamantei în procedura de achiziție este legală, analizând în concret toate motivele invocate în plângerea administrativă, în decizia de soluționare a acesteia și în acțiunea introductivă.

În raport de elementele concrete ale cauzei, prima instanță, a indicat punctual texte de lege în motivare, iar prin argumentația oferită de judecătorul fondului s-a făcut trimitere la principii de drept și norme legale care fundamentează soluția atacată de recurenta-reclamantă.

Astfel, Înalta Curtea constată existența raționamentului logico-juridic al primei instanțe care a fundamentat soluția adoptată; în plus, considerentele dezvoltate de curtea de apel sunt în legătură cu soluția pronunțată, așa cum reiese din cele statuate de judecătorul fondului în sensul că actul de evaluare nu devine afectat de un viciu de legalitate prin prisma modalității de soluționare a contestației administrative, instanța de judecată fiind datoare să verifice legalitatea și temeinicia actului de bază independent de motivarea deciziei administrative, prin raportare la motivele invocate în contestație, respectiv cererea de chemare în judecată.

Așadar, și în cadrul controlului judiciar, se reține că din probele administrate, nu se poate trage concluzia că ar exista o neîndeplinire a atribuțiilor prevăzute de lege, în scopul vătămării drepturilor sau intereselor legitime ale reclamantei.

Simplul fapt că acele considerente expuse de prima instanță nu concordă modului în care apreciază recurenta-reclamantă că trebuia motivată hotărârea judecătorească în acest proces nu determină incidența motivului de casare/nelegalitate în discuție.

Instanța de judecată nu este obligată legal să răspundă oricărui argument de fapt și de drept invocat de parte, ci să analizeze problema litigioasă, sens în care poate să analizeze global argumentele respective, printr-un raționament juridic de sinteză, ori să analizeze un singur aspect considerat esențial, ceea ce face de prisos analiza restului argumentelor menționate în cererea părții în sprijinul aceluiași motiv, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmație a unei părți nu deschide calea recursului, pentru nemotivare.

În sfârșit, nefondate sunt criticile referitoare la motivarea contradictorie a instanței de fond deoarece, Înalta Curte, analizând cuprinsul frazelor expuse în motivare, constată că prima instanță, ca urmare a verificării, a stabilit caracterul legal al evaluării efectuate de către autoritate și, argumentând soluția de menținere a actului de bază, a înlăturat de la analiză argumentația din acțiune și din contestația administrativă cu privire la nelegalitatea evaluării. Or, o astfel de soluție, prin care au fost îndepărtate o parte din alegațiile părții ca urmare a faptului că s-a demonstrat legalitatea actului de bază al evaluării reclamantei în procedura de achiziție este o chestiune concordantă cu soluția pronunțată pe fondul cauzei prin care s-au menținut actele atacate de reclamantă, astfel că nu se relevă considerentele contradictorii din motivare.

În consecință, arătând în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția din sentința recurată, Înalta Curte apreciază că judecătorul fondului a respectat dispozițiile art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ., expunând silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate și fiind clare rațiunile avute în vedere de instanța de fond, fără a se identifica vreun element care să indice caracterul arbitrar al modalității în care Curtea de Apel București a pronunțat sentința în discuție. De asemenea, Înalta Curte mai constată că motivarea analizată are o legătură logică cu argumentele dezvoltate de părți, fiind respectate cerințele dreptului la un proces echitabil.

Mai mult decât atât, Înalta Curte subliniază că dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO impune instanței să examineze cauza sub toate aspectele, însă nu obligă judecătorul să răspundă tuturor argumentelor aduse de părți, atât timp cât din considerentele hotărârii rezultă cu claritate motivele pentru care anumite cereri au fost apreciate ca a fi fondate ori nu și se poate realiza controlul de legalitate de către instanța de recurs.

Pe cale de consecință, critica recurentei - reclamante referitoare la incidența art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. în cauză nu este fondată.

În ceea ce privește motivul de casare/nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., și acesta este nefondat.

Din perspectiva acestui motiv de casare, reclamanta a arătat că prima instanță a încălcat și a aplicat greșit normele de drept material în cauză, cu referire la prevederile Ghidului Solicitantului și la O.U.G. nr. 66/2011.

Criticile recurentei, reluate în cadrul recursului, relative la adoptarea Protocolului de colaborare nr. 131/RM/27.06.2019/7092/02.02.2019, prin care s-ar fi modificat criteriile de verificare a participanților la procedura de achiziție sunt nefondate.

Protocolul a fost întocmit în colaborare cu ANPA și a avut scopul de a accelera procesul de evaluare, fiind impuse termene scurte de răspuns între cele două instituții, iar prin acesta nu s-au introdus noi condiții de eligibilitate față de cele detaliate prin Ghidul solicitantului. Astfel, procesul de evaluare și selecție s-a desfășurat în concordanță cu prevederile Ghidului Solicitantului pentru apelul de proiecte nr. 509/4/Refacerea ecosistemelor degradate, Ghid care a fost supus consultării, iar varianta finală, aprobată, a fost publicată pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

În ceea ce privește critica recurentei potrivit căreia în Protocol a fost inserată o cerință neprevăzută în ghid, respectiv că suprafețele să nu fie exploatate în scop de pescuit turistic, instanța de fond în mod corect a reținut că, Ghidul Solicitantului nu prevede cerința ca suprafețele obiect al proiectului să nu fie exploatate în scop de pescuit turistic. Cerința se referă la scop de pescuit comercial, respectiv scopuri turistice, iar nu pescuit turistic, ori recreativ sau sportiv.

Însă, prin adresa ANPA nr. x/05.12.2022, se atestă faptul că suprafețele ce fac obiectul cererii de finanțare nr. x sunt exploatate în scopuri de activități de pescuit recreativ, comercial, și turistic. Astfel, că nu se confirmă critica recurentei în sensul că nu există în conținutul adresei emise de beneficiarul contractului de concesiune mențiuni și cu privire la pescuitul comercial.

Relativ la critica privind încălcarea principiului transparenței prin nefurnizarea tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene, Înalta Curte reține că Ghidul Solicitantului a fost publicat spre consultare publică și a fost transmis către ANAR pentru observații, acesta fiind unul dintre potențialii beneficiari. În aceste condiții, nici pe parcursul perioadei de consultare și nici ulterior, pe parcursul pregătirii proiectelor de către ANAR, aceasta nu a solicitat clarificări sau precizări suplimentare față de confirmarea ANPA cu privire la exploatarea suprafețelor ce fac obiectul proiectelor, astfel încât nu au fost aduse amendamente documentației inițiale.

În cadrul recursului, reclamanta a reluat și critica potrivit căreia în etapa evaluării tehnice și financiare nu se mai putea da relevanță cerinței ca suprafețele proiectului să nu fie exploatate în scopuri de acvacultură, pescuit comercial sau turistice deoarece această condiție fusese verificată în cadrul analizei de eligibilitate a proiectului, etapă care fusese epuizată ca și moment temporal.

Înalta Curte reține că alegația este nefondată deoarece evaluarea proiectului se realizează în două etape, respectiv etapa administrativă și de verificare a eligibilității și etapa de verificare a condițiilor tehnico-economice, inclusiv a celei referitoare las neexploatarea în scopuri de acvacultură, pescuit comercial și turistic.

În consecință, în cadrul primei etape de verificare, reclamanta, în temeiul Adresei ANPA nr. 11448/2022 a primit un aviz aparent favorabil astfel că, proiectul acesteia a ajuns în cea de-a doua etapă de verificare, neputând fi respins pentru lipsa documentației (conform prevederilor Ghidului).

Cu toate acestea, în cadrul analizei efectuate în cea de-a doua etapă de verificare, s-a constatat că proiectul propus nu respectă condiția specifică stabilită în Ghidul Solicitantului, respectiv "Condiții specifice pentru proiectele ce vizează activități de refacere a ecosistemelor lacustre și de ape curgătoare degradate - Suprafețele ce fac obiectul propunerii de proiect nu sunt exploatate în scopuri de acvacultură, pescuit comercial și turistice".

Față de împrejurarea că proiectul propus nu asigură Contribuția la obiectivele POIM, Axa Prioritară 4, Obiectivul Specific 4.1., punctajul acordat acestuia a fost 0, aspect constat ca fiind legal de prima instanță, care a reținut că pentru a se putea acorda punctajul aferent suprafețelor de ecosistem degradat pentru care se intervine, se impunea în prealabil îndeplinirea condiției ca aceste suprafețe să fie dintre cele vizate de obiectivele programului de finanțare, respectiv să nu fie exploatate în scopuri de pescuit comercial, și care urmează a fi validat și în cadrul controlului judiciar.

În concluzie, nefiind identificate motive de reformare a sentinței civile atacate din perspectiva dorită de partea declarantă a căii de atac, Înalta Curte va respinge recursul formulat în cauză de reclamantă și va menține sentința civilă atacată ca fiind legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat de reclamanta Administrația Națională Apele Române, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă Administrația Națională Apele Române - ANAR împotriva sentinței civile nr. 12/2024 din 9 februarie 2024 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru Achiziții Publice, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 14 martie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.