ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.05.2024

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2543/2024

HOTĂRÂRE
15.05.2024
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2543/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2024)

Ședința publică din data de 15 mai 2024

Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se suspende procedura licitației publice organizate cu privire la închirierea subsectorului de plajă 6.

Prin sentința civilă nr. 1067 din 15 iunie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta S.C. A. în contradictoriu cu pârâta Administrația Națională Apele Române, ca neîntemeiată.

A admis cererea de intervenție accesorie formulată de intervenientele B. și C. S.R.L., în favoarea pârâtei.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ.

Subsumat motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a arătat că a formulat două critici principale cu privire la nelegalitatea procedurii de atribuire a contractului de închiriere pentru Subsector 6 Veche către Asocierea câștigătoare, respectiv nerespectarea caietului de sarcini de către Comisia de evaluare în acordarea punctajul Asocierii câștigătoare cu privire la activul cu care a participat la licitație și acordarea unui punctaj nejustificat pentru cifra de afaceri a Asocierii câștigătoare.

S-a susținut că, pentru a analiza măcar preliminar prima critică, era suficient ca instanța să lectureze înscrisurile din oferta Asocierii existente la dosar: Cărțile funciare (care sunt două deși e vorba de un activ Hotel, contractul de comodat care se referă la o construcție inexistentă în acte și în Cartea Funciară, certificatul de clasificare emis de Ministerul Turismului care nu are aceeași adresă ca cea din Cărțile Funciare).

Al doilea aspect putea fi verificat din bilanțurile depuse de Asocierea câștigătoare pentru anii 2019, 2020, 2021 ce cuprindeau cifre care adunate duc la un calcul mediu pe cei 3 ani de 3.065.161 RON și nu la o cifră medie de afaceri de 3.992.486 RON cum în mod eronat a reținut Comisia de evaluare în acordarea punctajului.

Or, instanța de fond nu a făcut nicio referire la aceste împrejurări rezultate din înscrisuri pe care le-a avut de analizat, pur și simplu a refuzat să motiveze cauza sub acest aspect.

Recurenta-reclamantă a considerat că susținerile instanței de fond legate de faptul că nu a fost dovedită îndoiala serioasă, întrucât ar fi necesar administrarea unui "probatoriu complex" reprezintă de fapt un refuz de motivare a hotărârii prin raportare concretă la fiecare din motivele de suspendare și înscrisurile existente la dosar. Recurenta a susținut că, în aceste condiții, nicio procedură de licitație organizată potrivit Codului administrativ nu ar putea fi suspendată în baza art. 14 din Legea contenciosului dacă judecătorului i-ar lua prea mult timp să citească documentația de atribuire și să motiveze în consecință.

Referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material referitoare la procedura de atribuire a contractelor de închiriere plajă precum și cu privire la interpretarea noțiunii de "caz bine justificat" și "pagubă iminentă".

Astfel, recurenta-reclamantă a arătat că Extrasele CF nu reprezintă dovada înscrierii construcției Hotelului "D."; în Contractul de comodat din 19.01.2021 imobilul are altă adresă (str Falezei nr. 5-7) ce nu coincide cu adresele din Cartea Funciară și nici cu cea din certificatul de clasificare emis de Ministerul Turismului; în Registrul Comerțului societatea apare înregistrată cu puncte de lucru diferite pentru Vama Veche Plajă și respectiv str. x iar informațiile privind adresa și titlu pentru spațiu sunt diferite; Construcția Hotel situată în Comuna Limanu sat Vama Veche-Plajă nu este înscrisă în Cartea Funciară fie pentru că este o construcție edificată fără autorizație, fie Certificatul de clasificare este pentru alt imobil, care nu se corelează cu autorizația de construire și extrasele de CF; pe site-ul Ministerului Turismului alt activ apare la adresa pe str. x - Hotelul E. - 3 stele, autorizația fiind pe numele G. S.R.L. (participant la licitația Susbector 7).

În opinia recurentei, aceste inadvertențe dovedesc motivul temeinic pentru care s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire a contractului de închiriere pentru subsector 6 Vama Veche, în condițiile în care plaja a fost închiriată unui ofertant care ar fi trebuit să se claseze pe locul 3 și care a oferit cel mai mic preț.

Cu privire la paguba iminentă și faptul că instanța de fond nu a putut aprecia consecințele economico-financiare ale actelor administrative atacate, recurenta a susținut că este ilogic să se concluzioneze că nu se pot identifica asemenea consecințe în condițiile în care este vorba de procedura preliminară încheierii unui contract care are scopuri patrimoniale atât pentru stat (care este interesat să perceapă o chirie cât mai mare, de aceea organizează licitație) și cât și pentru societatea reclamantă care ar pierde dreptul de a obține profit din exploatarea economică a segmentului de plajă. Pierderea oportunității de a avea o activitate comercială legat de procedurile de licitație cu statul reprezintă în sine un prejudiciu.

Intimata-pârâtă Administrația Națională Apele Române a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

În ceea ce privește motivul de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu este incident în cauză.

Înalta Curte a arătat constant în jurisprudența sa că dispozițiile legale mai sus menționate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerința ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția și cele pentru care s-au admis și, respectiv, s-au înlăturat cererile părților.

Or, hotărârea recurată cuprinde în mod evident argumentele pe care s-a întemeiat soluția de respingere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă soluția și argumentarea o nemulțumesc pe recurentă, nefiind identificate nici "motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei" pentru a se putea reține incidența motivului de casare invocat.

În realitate, recurenta critică faptul că argumentele invocate nu au fost efectiv analizate de judecătorul fondului, întrucât s-a apreciat că verificarea lor este incompatibilă cu limitele legale ale cadrului procesual trasat de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004. Temeinicia acestor critici urmează a fi analizată în continuare, cu referire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., respectiv modalitatea în care au fost interpretate condițiile prevăzute de art. 14 Legea nr. 554/2004 pentru dispunerea suspendării executării unui act administrativ și aplicarea concretă a acestora în cauza de față.

În acord cu prima instanță, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a invocat nicio împrejurare de fapt sau de drept care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ.

Astfel, existența unui caz bine justificat poate fi reținută dacă din împrejurările cauzei ar rezulta o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, care constituie unul dintre fundamentele caracterului executoriu al actului administrativ. Prin urmare, suspendarea executării actului administrativ constituie o situație de excepție, în cadrul căreia instanța are numai posibilitatea să efectueze o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât în cadrul procedurii prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ nu poate fi prejudecat fondul litigiului.

Pe de altă parte, cazul bine justificat nu poate fi argumentat prin invocarea unor aspecte ce țin de legalitatea actului administrativ, întrucât acestea vizează fondul actului, care se analizează numai în cadrul acțiunii în anulare.

În speță, recurenta-reclamanta a invocat, în susținerea îndeplinirii condiției cazului bine justificat, nelegalitatea evaluării ofertei câștigătoare din perspectiva punctajului acordat pentru activul cu destinație turistică pe care ofertantul declarat câștigător trebuie să îl dețină, considerând că punctajul a fost calculat greșit, sens în care a prezentat în mod detaliat cum ar fi trebuit calculat punctajul ofertantului declarat câștigător și punctajul pentru oferta sa; nelegalitatea evaluării ofertei câștigătoare cu privire la punctajul aferent capacității economico-financiare a ofertei câștigătoare, considerând că și acest punctaj a fost calculat greșit, față de cifra sa de afaceri, reclamanta apreciind că a avut cea mai mare cifră de afaceri dintre participanții la licitație.

Prin cererea de recurs, s-a arătat că nelegalitatea procedurii de atribuire a contractului de închiriere pentru Subsector 6 Veche către Asocierea câștigătoare, respectiv nerespectarea caietului de sarcini de către Comisia de evaluare în acordarea punctajul Asocierii câștigătoare cu privire la activul cu care a participat la licitație și acordarea unui punctaj nejustificat pentru cifra de afaceri a Asocierii câștigătoare se pot verifica prin faptul că Extrasele CF nu reprezintă dovada înscrierii construcției Hotelului "D."; în Contractul de comodat din 19.01.2021 imobilul are altă adresă (str Falezei nr. 5-7) ce nu coincide cu adresele din Cartea Funciară și nici cu cea din certificatul de clasificare emis de Ministerul Turismului; în Registrul Comerțului societatea apare înregistrată cu puncte de lucru diferite pentru Vama Veche Plajă și respectiv str. x iar informațiile privind adresa și titlu pentru spațiu sunt diferite; Construcția Hotel situată în Comuna Limanu sat Vama Veche-Plajă nu este înscrisă în Cartea Funciară fie pentru că este o construcție edificată fără autorizație, fie Certificatul de clasificare este pentru alt imobil, care nu se corelează cu autorizația de construire și extrasele de CF; pe site-ul Ministerului Turismului alt activ apare la adresa pe str. x - Hotelul E. - 3 stele, autorizația fiind pe numele G. SRL

În raport cu motivele invocate de recurenta-reclamantă, Înalta Curte apreciază că analizarea lor pe calea prezentei cereri de suspendare ar presupune o verificare minuțioasă a tuturor elementelor care au stat la baza derulării procedurii licitației. Or, această împrejurare ar echivala practic cu o tranșare definitivă a acestor chestiuni, fapt ce este incompatibil cu limitele legale ale cadrului procesual trasat de dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004. Astfel, motivele invocate de recurenta-reclamantă nu pot fi apreciate ca împrejurări legate de starea de drept sau de fapt de natură să creeze o îndoială serioasă asupra legalității procedurii contestate.

Cu toate acestea, instanța de recurs acceptă la acest moment posibilitatea ca neîndeplinirea cerințelor legale în desfășurarea licitației să se confirme ulterior, însă acestea sunt chestiuni ce urmează a fi analizate în procedura de examinare a substanței actului, la momentul contemplării judecătorului asupra acțiunii în anularea actului, un astfel de examen neputând fi îndeplinit în cadrul procedurii reglementate de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Așa cum s-a expus anterior, toate susținerile recurentei-reclamante în sprijinul suspendării executării actului administrativ menționat privesc exclusiv chestiuni de fond care vizează nelegalitatea licitației, însă, aceste alegații nu pot fi convertite în elemente aparente de nelegalitate ale actului prin care a fost stabilită oferta câștigătoare.

În acest context, Înalta Curte reține că nu este îndeplinită în cauză condiția existenței cazului bine justificat prin raportare la considerentele anterior expuse.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție prevăzută de art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cea referitoare la paguba iminentă, din dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. s) din lege, rezultă că noțiunea are în vedere producerea unui prejudiciu material viitor și previzibil, greu sau imposibil de reparat, condiție neîndeplinită în cazul de față.

Însă, având în vedere împrejurarea că în cauză nu este îndeplinită condiția existenței cazului temeinic justificat, instanța de recurs apreciază ca fiind inutil examenul îndeplinirii condiției referitoare la prevenirea unei pagube iminente, întrucât, pentru a determina suspendarea executării actului administrativ, cele două condiții trebuie îndeplinite cumulativ, ceea ce nu este cazul în speță.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, motiv pentru care nu se impune casarea sentinței recurate.

În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L..

În temeiul art. 453 din C. proc. civ., va obliga recurenta-reclamantă la plata către intimata-intervenientă B. a sumei de 3000 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1067 din 15 iunie 2023 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta-reclamantă la plata către intimata-intervenientă B. a sumei de 3000 de RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 15 mai 2024.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2025-01-29
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 385/2025
interes, invocată de intervenientul accesoriu, ca neîntemeiată. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 142 din 15 decembrie 2023, Curtea de Apel București, secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții
ÎCCJ 2024-04-16
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 855/2024
subsumează actelor administrative ce pot fi atacate în procedura prevăzută de Legea nr. 554/2004 și, pe cale de consecință, poate atrage competența instanței de contencios administrativ sau este de competența instanței civile de drept comun
ÎCCJ 2025-06-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3091/2025
nta Administrația Națională Apele Române, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L., ca nefondată. 3. Recursul exercitat în cauză Reclamanta Administrația Română "Apele Române" a atacat cu recurs sentința menționată, criticând-o pentru nel
ÎCCJ 2024-02-14
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 346/2024
până la 07.08.2020, precum și a dobânzii legale aferente debitului principal, calculată în continuare, până la data plății integrale a acestuia. Împotriva aceste decizii civile, S.C. C. S.R.L. a declarat recurs, solicitând casarea ei și rej
ÎCCJ 2023-05-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1197/2023
pârâta C. S.R.L. la plata către reclamantă a sumei de 7.501,9 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată. Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâta C. S.R.L., solicitând schimbarea hotărârii apelate, în sensul respingerii cererii de ch
Sursă