ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2279/2025

Ședința publică din data de 30 aprilie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, la data de 18 mai 2021, sub numară 1350/110/2021, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău, anularea Deciziei de respingere a cererii de anulare a obligațiilor de plată accesorii nr. x/16.12.2020, precum și a Deciziei prin care au fost stabilite obligații de plată principale și din care au rezultat și obligațiile principale accesorii contestate prin Decizia 430100014439/16.12.2020, anularea adreselor de răspuns întocmite de ANAF-DNRFP iași -AJFP Bacău, obligarea intimatului la emiterea unei noi decizii de impunere prin care să fie stabilite obligațiile de plată accesorii în cuantumul stabilit în baza unei expertize judiciar-contabile.

Prin sentința civilă nr. 158 din 21 martie 2022, Tribunalul Bacău a respins, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău.

Împotriva sentinței civile a declarat recurs reclamantul A., prin care a solicitat, în esență, casarea în tot sau în parte a sentinței recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și, pe fondul cauzei, admiterea cererii așa cum a fost formulată, completată și precizată.

Prin decizia civilă nr. 440 din data de 16 aprilie 2024, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimată judecata recursului promovat de recurentul-reclamant A., împotriva sentinței civile nr. 158 din 21 martie 2022 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-pârâtă A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău.

Împotriva deciziei civile nr. 440 din data de 16 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând casarea hotărârii recurate și repunerea cauzei pe rol în vederea continuării judecății.

Deși legal citată, intimata-pârâtă A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Iași - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bacău nu a formulat întâmpinare.

II. Considerentele și soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate termenul de declarare a căii de atac, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului prevăzut de lege, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 421 alin. (2) din

C. proc. civ.: "Hotărârea care constată perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare."

Potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar conform art. 185 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.:

"Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate absolută."

Hotărârea atacată prin prezentul recurs, respectiv decizia civilă nr. 440 din data de 16 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a fost pronunțată la data de 16 aprilie 2024, astfel încât, în raport cu modul de calcul ale termenelor de procedură socotite pe zile, prevăzut de art. 181 alin. (1) pct. 2 și art. 181 alin. (2) C. proc. civ., termenul de declarare a recursului s-a împlinit la data de 22 aprilie 2024.

Având în vedere că cererea de recurs a fost depusă de reclamantul A., prin serviciul poștal, la data de 17 mai 2024, astfel cum rezultă din ștampila poștei, aplicată pe plicul aflat la dosarul instanței de recurs, Înalta Curte constată că recursul a fost declarat cu nerespectarea termenului de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) din

C. proc. civ.

Fiind reglementat de norme de ordine publică, nici părțile și nici instanța de judecată nu pot deroga de la termenul prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac și de la modalitatea în care acestea se calculează, astfel că actul de procedură întocmit cu nerespectarea acestui termen este lovit de nulitate, sancțiunea nulității putând fi invocată de către oricare dintre părți sau de către instanță, din oficiu.

Cum în cauză nu s-a făcut nici dovada existenței vreuneia din situațiile prevăzute de art. 186 alin. (1) din C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 185 alin. (1) și art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția tardivității recursului, invocată din oficiu și va anula recursul declarat de reclamantul A., ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția tardivității recursului, invocată din oficiu.

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 440 din data de 16 aprilie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 30 aprilie 2025, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.