ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2240/2024

Ședința publică din data de 17 aprilie 2024

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire și de suspendare a executării acesteia formulată la data de 7 iulie 2023, înregistrată inițial pe rolul Curții de Apel Cluj și declinată în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, revizuenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a solicitat anularea deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2022, ca fiind contrară și întrucât încalcă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat în ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Ministerului Sănătății cu privire la sumele reprezentând taxa pe viciu aferente perioadei 2015 - 2018 cât și în ceea ce privește obligarea ministerului de restituire a acestor sume, întrucât instanțele, prin soluționarea definitivă a mai multe dosare, au stabilit că obligația de restituire a sumelor reprezentând taxă pe viciu aferente perioadei 2015 - 2018 cade în sarcina Ministerului Sănătății.

Revizuenta a invocat prevederile art. 430 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, art. 431 alin. (2) C. proc. civ., cu referire și la cele statuate de Î.C.C.J. prin decizia nr. 2787/2018, susținând că instanța de recurs trebuia să dea eficiență efectului pozitiv al puterii de lucru judecat, reținând că cele dezlegate în mod definitiv nu mai pot fi puse în discuție, ci se impun a fi luate în considerare ca atare.

Cu referire la decizia nr. .796 din 8 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2022, a cărei anulare s-a solicitat a apreciat că aceasta vine în contradicție cu autoritatea de lucru judecat a deciziei pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2021.

Apărările formulate în fața instanței de declinare

Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii de revizuire întrucât susținerea revizuentei potrivit căreia hotărârile pronunțate asupra "aceluiași litigiu" conțin dispoziții potrivnice, nu prezintă relevanță față de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Decizia de declinare

Curtea de Apel Cluj, prin decizia civilă nr. 1125/2023 pronunțată în 13 octombrie 2023, a admis excepția necompetenței materiale invocată din oficiu și în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș, împotriva deciziei civile nr. 796 din 08.06.2023, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal.

În argumentele expuse, Curtea de Apel Cluj a reținut că potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri se poate cere atunci când "există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri". Într-o atare ipoteză, prevederile art. 510 alin. (2) C. proc. civ. statuează în mod expres că:

"În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanțele de recurs la care se referă aceste dispoziții este Înalta Curte de Casație și Justiție, cererea de revizuire se va judeca de această instanță."

Ca atare, în temeiul art. 510 alin. (2) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei îi aparține secției de contencios administrativ și fiscal din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în competența căreia intră litigiile de contencios fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 6 noiembrie 2023, sub nr. x/2023.

Aspecte procedurale

Prin rezoluția din data de 20 noiembrie 2023, completul învestit atât cu soluționarea cererii de revizuire formulate împotriva deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023, cât și cu cererea de suspendare a executării aceleiași decizii, a fixat termen pentru soluționarea cererii de suspendare a executării deciziei mai sus menționate, la data de 6 decembrie 2023, în camera de consiliu, cu citarea părților.

Asupra cererii de suspendare a executării deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, formulată de revizuentă, din examinarea lucrărilor dosarului, Înalta Curte a constatat că, deși aceasta solicită suspendarea executării deciziei contestate, prin cererea formulată nu a expus niciun motiv care să demonstreze existența unor împrejurări de fapt și de drept, de natură a justifica temerea sa, în sensul că executarea deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, este susceptibilă să cauzeze o vătămare grava intereselor legitime ale acestuia.

Ori, având în vedere caracterul excepțional al măsurii suspendării executării unei hotărâri judecătorești definitive, instanța constată că, în susținerea cererii se impune o motivare corespunzătoare, distinctă de cea a căii extraordinare de atac, motivare de natură a justifica eventualele prejudicii pe care le-ar putea suferi contestatorul și vătămările la care ar fi supus prin executarea silită a hotărârii pe care o atacă.

Prin urmare, având în vedere că partea nu a argumentat și nici nu a probat îndeplinirea condițiilor legale privind urgența sau iminența producerii unui prejudiciu care să impună motivat suspendarea executării, Înalta Curte a respins cererea formulată de revizuenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș privind suspendarea executării deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022, a cărei revizuire se solicită în prezenta cauză, prin încheierea de ședință din 6 decembrie 2023.

Hotărârea atacată

Împotriva deciziei civile nr. 796 din 8 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2022 acestei decizii, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a formulat cerere de revizuire, în temeiul prevederilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Prin decizia nr. 796 din 8 iunie 2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2022, s-a respins recursul declarat de recurenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș împotriva sentinței nr. 1062 din 19.10.2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022 al Tribunalului Maramureș.

Totodată, a fost obligată recurenta să plătească intimatei A. S.R.L., suma de 5.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.

Apărările formulate în cauză

Intimata a depus note de ședință prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

S-a susținut că, în cadrul dosarului nr. x/2022, societatea intimată a decis să se judece în contradictoriu, atât cu Ministerul Sănătății Publice, cât și cu organele fiscale clasice. După cum se poate observa din sentința pronunțată de către Tribunalul Maramureș în cadrul dosarului nr. x/2022, menținută prin decizia civilă pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, rezultă faptul că s-a respins cererea de chemare în judecată față de MSP și s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată față de AJFP Maramureș.

Unul dintre motivele pentru care Tribunalul Maramureș a ajuns la această soluție este faptul că în cadrul dosarului nr. x/2020, s-a decis cu titlu definitiv asupra faptului că obligația de restituire a taxei pe viciu revine organelor fiscale clasice.

Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Nu a putut fi reținută susținerea intimatei din notele de ședință și concluziile orale cum că "nu ar fi îndeplinite condițiile de admisibilitate pentru formularea unei cereri de revizuire pe dispozițiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., neexistând tripla identitate de obiect, cauza și părți între cele două cauze".

Astfel, dacă în vechea doctrină și jurisprudență, dezvoltate în legătură cu revizuirea pentru contrarietate de hotărâri, se accepta cvasiunanim că pentru a verifica motivul de revizuire era suficient a se constata contrarietatea între dispozitivele hotărârilor sau imposibilitatea executării acestora concomitent, nu tot astfel se poate susține în prezent.

Separat de faptul că autoritatea de lucru judecat este prevăzută în mod expres ca atașându-se și considerentelor hotărârii, trebuie observat și subliniat că ea nu vizează doar considerentele decisive, adică acelea care susțin și explicitează dispozitivul, ci și considerentele care au dezlegat o chestiune litigioasă dedusă judecății în mod incidental, a cărei rezolvare nu se va regăsi așadar, în dispozitivul hotărârii.

În acest context, a susține că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri pe temeiul art. 509 pct. 8 C. proc. civ., respectiv pentru încălcarea autorității de lucru judecat, ar presupune verificarea acelorași elemente ca în vechea reglementare și că "doar aparent ar avea loc o extindere a domeniului de aplicare a revizuirii întemeiate pe acest motiv", nesocotește flagrant dispozițiile art. 430- 431 C. proc. civ.

Or, potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ.:

"autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă".

Intenția legiuitorului a fost, pe de o parte, de a interzice reluarea acelorași judecăți, dar și de a accelera cursul justiției, câtă vreme într-un proces ulterior partea se poate prevala de ceea ce a statuat o primă instanță, chiar dacă a făcut-o pe cale incidentală, toate acestea prin conservarea autorității lucrului deja judecat, care nu mai poate fi contestat și pus în discuție în raporturile dintre aceleași părți, indiferent de modalitatea în care, anterior, s-a făcut tranșarea diferitelor aspecte litigioase ale judecății.

În ce privește efectul extinctiv al autorității de lucru judecat, care a venit să preîntâmpine contrazicerile între dispozitivele hotărârilor judecătorești, reglementarea actuală a reluat termenii celei anterioare, făcând referire la tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză).

În privința efectului pozitiv, însă, adică a aceluia care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanță, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății, fără să presupună identitatea de acțiune (obiect, cauză, părți), acesta și-a găsit pentru prima dată reglementare prin dispozițiile art. 431 alin. (2) C. pr .civ. ("oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă."

Aceasta a însemnat că nu trebuie să fie întrunită tripla identitate de elemente între cele două procese, cum se întâmplă în cazul excepției autorității de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăți, în sensul de a nu se nesocoti ceea ce o instanță a statuat deja jurisdictional.

Așadar, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a presupus existența unui proces în desfășurare, în cadrul căruia se impun ca un "dat" dezlegările anterioare ale instanței, spre deosebire de efectul negativ, care oprește o nouă judecată în fond.

Or, din sentința pronunțată de către Tribunalul Maramureș în cadrul dosarului nr. x/2022, menținută prin decizia civilă pronunțată de către Curtea de Apel Cluj, rezultă faptul că s-a respins cererea de chemare în judecată față de MSP și s-a dispus admiterea cererii de chemare în judecată față de AJFP Maramureș. Unul dintre motivele pentru care Tribunalul Maramureș a ajuns la această soluție a fost tocmai faptul că în cadrul dosarului nr. x/2020, s-a decis cu titlu definitiv asupra faptului că obligația de restituire a taxei pe viciu revine organelor fiscale clasice.

Cererea de revizuire este nefondată și va fi respinsă pentru următoarele considerente:

Regimul de reglementare al fiecărei căi extraordinare de atac, indiferent că este vorba despre instituția recursului, revizuirii sau contestației în anulare, este unul particular, guvernat de norme speciale, care nu ar putea fi aplicat prin analogie, ca "dispoziții legale ce reglementează situații asemănătoare".

Potrivit art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

În doctrină și în jurisprudență s-a apreciat în mod constant că, pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil și în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei; să fie vorba de hotărâri pronunțate în același litigiu, adică să fi existat tripla identitate de elemente: părți, obiect și cauză; hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunțate în același proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite; în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată; să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunțat cu încălcarea autorității de lucru judecat.

În ceea ce privește condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză, Înalta Curte reține că aceasta reprezintă o cerință care valorifică efectul negativ al autorității de lucru judecat, și anume interzicerea reluării aceleiași judecăți, în condițiile identității de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

Prin cererea de revizuire, revizuenta a invocat motivul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cu referire la decizia civilă nr. 796/08.06.2023 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2022, apreciind că aceasta vine în contradicție cu autoritatea de lucru judecat a deciziei pronunțată de Curtea de Apel Cluj, în dosarul nr. x/2021, respectiv decizia nr. 496/2022 din 20 aprilie 2022, prin care a fost respins recursul declarat de recurentul Ministerul Sănătății împotriva sentinței nr. 2548 din 14 octombrie 2021, în cauza nr. 2402/117/2021 al Tribunalului Cluj.

În speță, litigiul în care a fost pronunțată decizia civilă nr. 796/2023 a Curții de Apel Cluj, a avut ca obiect principal cererea de restituire a sumei de 381.283,18 RON, achitată de către A. S.R.L. în perioada 26.01.2015-22.10.2019, în temeiul prevederilor art. 367 și următoarele din Legea nr. 95/2006, precum și de plata dobânzii fiscale.

Prin sentința civilă nr. 1.733/16.12.2021, instanța de contencios administrativ și fiscal a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Sănătății și Ministerul Finanțelor Publice și a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu acești pârâți, ca fiind promovată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș, precum și excepția autorității de lucru judecat și excepția prescripției dreptului material la acțiune. Tribunalul a admis acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș, fiind obligată această pârâtă la restituirea sumei de 381.283,18 RON, achitată de către reclamantă cu titlu de contribuție stabilită conform art. 367 din Legea nr. 95/2006, la care se va adăuga dobânda fiscală calculată de la data efectuării fiecărei plăți în parte și până la data restituirii sumelor de către pârâtă.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a formulat recurs împotriva hotărârii pronunțate de Tribunalul Maramureș, iar prin decizia nr. 796/2023, a fost respins recursul.

În litigiul, în care a fost pronunțată decizia civilă nr. 496/2022 din 20 aprilie 2022, prin sentința civilă nr. 2548 din 14 octombrie 2021, Tribunalul Cluj a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Sănătății, a respins excepția inadmisibilității cererii de chemare in judecată și excepția prescripției extinctive a dreptului la acțiune.

Totodată, a admis cererea de chemare in judecată formulată de reclamanta B. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătății și a obligat pârâtul să restituie reclamantei suma de 191.829 RON si la plata dobânzii fiscale aferente acestei sume de la data plății si până la restituirea integral.

Împotriva acestei sentințe a promovat recurs Ministerul Sănătății, care a fost respins prin decizia nr. 496/2022 din 20 aprilie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a- III-a contencios administrativ și fiscal.

Se reține, sub un prim aspect, că în lipsa elementelor definitorii pentru o hotărâre judecătorească (părți, obiect și cauză) ale deciziei nr. 496/2022 din 20 aprilie 2022, în dosarul nr. x/2021, nu se poate realiza o analiză a încălcării autorității de lucru judecat, condiție sine qua non pentru incidența motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În prezenta cauză, revizuenta a invocat nesocotirea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, astfel că relevante sunt prevederile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

În cadrul cererii de revizuire, revizuenta AJFP Maramureș nu face nicio referire la cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2020

În realitate, ceea ce invocă revizuenta este existența unei practici neunitare cu privire la aceeași chestiune de drept, respectiv cu privire la soluțiile din alte dosare prin care s-a dispus restituirea taxei pe viciu (care au valoare de jurisprudență), dosare în care nici revizuenta și nici intimata nu au fost părți în respectivele cauze.

Însă, soluțiile divergente pronunțate în cauze similare, chiar în procese purtate între aceleași părți, nu pot fi înlăturate pe calea revizuirii, întrucât aceasta are caracter extraordinar, cazurile reglementate de art. 509 C. proc. civ. fiind de strictă interpretare și aplicare.

Totodată, dreptul la un remediu efectiv, consacrat de dispozițiile art. 13 CEDO, garantează părților discutarea pe fond a dreptului pretins încălcat în fața unei instanțe de judecată, garanție de care revizuenta a beneficiat, în toate gradele de jurisdicție, și nu deschide părții nemulțumite, astfel cu pretinde revizuenta, căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești definitive în alte condiții decât cele prevăzute de legislația procesual civilă, în scopul retractării unora dintre hotărâri, întrucât, într-o astfel de situație, procesele ar fi fără de sfârșit.

În concluzie, instanței de revizuire nu îi este permis să se transforme în instanță de recurs și nu îi este permis să cenzureze modalitatea în care o altă instanță a dat efect sau nu autorității de lucru judecat în forma sa pozitivă. Odată ce o instanță s-a pronunțat asupra acestui aspect, infirmarea unei astfel de soluții se poate face exclusiv într-o cale de atac de reformare, și nu pe calea unei revizuiri formulate în baza art. 509 pct. 8 C. proc. civ. în care instanța de revizuire trebuie chemată să statueze ea însăși asupra incidenței acestei instituții și nu să cenzureze o judecată anterioară, astfel cum se solicită în cauză.

Pe cale de consecință, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (1) și 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș împotriva Deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

În temeiul dispozițiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte, la cererea acesteia, se va dispune obligarea revizuentei la plata cheltuielilor de judecată, efectuate în cauză de către intimata A. S.R.L., constând în onorariu de avocat, conform dovezilor de la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuenta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș împotriva Deciziei nr. 796 din 8 iunie 2023 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondată.

Obligă revizuenta la plata sumei de 5950 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, către intimata A. S.R.L..

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Înalta Curte de Casație și Justiție - SCAF.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 17 aprilie 2024.