ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1930/2025

Ședința publică din data de 3 aprilie 2025

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/2023 la data de 11.10.2023, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâții DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE OLT, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei de solutionare contestatiei nr. 1413/25.04.2023 emisă de Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor si Deciziei de angajare a raspunderii solidare nr. OTG-DEC-32648/19.11.2019, emisă de AJFP Olt, comunicată la data de 06.01.2023.

Prin sentința nr. 66 din data de 12 februarie 2024, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a respins contestația formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE OLT, având ca obiect contestație act administrativ fiscal.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs A., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotararii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, primei instanțe.

Intimata-pârâtă Administratia Judeteana a Finantelor Publice Olt, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului solicitând constatarea nulității acestuia iar, în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

Recurenta reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă Administratia Judeteana a Finantelor Publice Olt, prin întâmpinare, în condițiile art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta a realizat o trecere în revistă stării de fapt, a parcursului procesual de la sesizarea instanței, a criticat maniera de soluționare a excepției tardivității de valorificare a probațiunii de către instanța de fond pentru a stabili dacă reclamanta a formulat contestațiile în termenele procedurale prevăzute de codul de procedură fiscală, susținând apoi că prin hotărârea criticată au fost încălcare dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Analiza motivelor expuse în cererea de recurs relevă în mod neechivoc faptul că acestea vizează în realitate netemeinicia soluției adoptate de instanța de fond, modalitatea în care a fost valorifcat ansamblul materialului probator în stabilirea stării de fapt relevante.

Înalta Curte, reține că toate criticile expuse de recurentă nu sunt apte a fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. reluând în cadrul căii de atac o serie de elemente înscrise și în cererea de chemare în judecată, fără a aduce nicio critică de nelegalitate sentinței atacate, care să se poată încadra în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

Cererea de recurs trebuie să cuprindă arătarea motivelor de casare și dezvoltarea lor. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare formală a textului art. 488 C. proc. civ., condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate hotărârii recurate, respectiv o minimă argumentare a criticii de nelegalitate.

Simpla nemulțumire a unei părți sau a părților în litigiu față de hotărârea pronunțată nu este suficientă pentru casarea acesteia, ci partea recurentă are obligația atât să-și întemeieze recursul pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege, cât și să dezvolte criticile sale de nelegalitate prin prisma acelui motiv de casare/nelegalitate.

Potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ. recursul este nul în cazul în care criticile invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același act normativ.

Întrucât recurenta - reclamantă nu a dezvoltat nicio critică susceptibilă de a fi circumscrisă motivelor de casare/nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aptă să conducă la casarea sentinței civile recurate, Înalta Curte, în temeiul art. 486 alin. (3) și art. 489 alin. (2) C. proc. civ., urmează a admite excepția nulității recursului și a constata nulitatea recursului sentinței nr. 66/2024 din data de 12 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată de intimata-pârâtă Administrația Județeană a Finanțelor Publice Olt.

Constată nul recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 66/2024 din data de 12 februarie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 3 aprilie 2025.