ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1125/2025

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamantul Sindicatul Radiația a solicitat suspendarea executării Ordinului MCID nr. 20831 din data de 06.07.2023, prin care pârâta A. a fost numită în calitate de director general, respectiv președinte al consiliului de administrație al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - IGR București, pentru un mandat de 4 ani, cu cheltuieli de judecată.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 698 din 19 aprilie 2024, a admis excepția lipsei calității procesuale active a Sindicatului "Radiația" și excepția inadmisibilității, invocată de pârâți și, în consecință, a respins cererea de suspendare a Ordinului nr. 20831/06.07.2023 emis de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării formulată de reclamantul Sindicatul Radiația, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul Sindicatul Radiația a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului arată că hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Recurentul susține că are calitatea de organism social interesat, din sindicat făcând parte mai multe persoane care își desfășoară activitatea în cadrul IGR- București, institut care trebuie condus de un director general numit în condiții de legalitate și care îndeplinește toate cerințele legale pentru a ocupa această funcție. În susținerea recursului sunt indicate texte de lege incidente pricinii.

Apărările formulate în cauză Intimații Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și A. au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor formulate prin întâmpinări, Înalta Curte apreciază că recursul este lipsit de interes. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce investește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac. Literatura de specialitate și practica judiciară au stabilit că interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, trebuind să fie îndeplinit nu doar cu prilejul promovării acțiunii ci și pe tot parcursul soluționării unei cauze. Conform art. 14 din Legea nr. 554/2004: "(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond. (2) Instanța va rezolva cererea de suspendare, de urgență, cu citarea părților. (3) Când în cauză este un interes public major, de natură a perturba grav funcționarea unui serviciu public administrativ de importanță națională, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusă și de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. (4) Încheierea sau, după caz, sentința prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare." Potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004: "(1) Suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant și prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, în tot sau în parte, a actului atacat. În acest caz, instanța va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o dată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond. (2) Dispozițiile alin. (2) și (4) ale art. 14 se aplică în mod corespunzător. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea." Din interpretarea logico-juridică a textelor de lege sus citate, rezultă că cererea de suspendare se poate formula separat sau odată cu acțiunea principală, iar instanța se pronunță asupra cererii, până la soluționarea pe fond. Din actele și lucrările dosarului rezultă că, în cauză, nu s-a formulat acțiune în anularea actului a cărei suspendare se solicită. Astfel fiind, Înalta Curte constatând că recurentul-reclamant nu a promovat acțiune în anulare împotriva actului administrativ a cărui suspendare se solicită, apreciază că recursul formulat este lipsit de interes.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca fiind lipsit de interes.