ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 19 noiembrie 2024

Deliberând asupra admisibilității a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 132 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2016, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 805/25.10.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Piatra-Neamț, s-au dispus în temeiul art. 5 alin. (1) C. pen., art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, condamnarea inculpatului A. la 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În temeiul art. 71 C. pen. din 1968, raportat la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice) și lit. b) C. pen. (dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 81 C. pen. din 1968, cu aplicarea art. 5 din Noul C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) ani închisoare aplicate inculpatului, precum și a pedepsei accesorii, în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit dispozițiilor art. 82 alin. (1) C. pen. din 1968 și calculat de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

S-a atras atenția inculpatului A. că, potrivit dispozițiilor art. 83 C. pen. din 1968, săvârșirea unei alte infracțiuni în termenul de încercare de 4 ani stabilit prin prezenta hotărâre poate avea ca urmare revocarea suspendării condiționate și executarea în întregime a pedepsei, care nu se va contopi cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii pentru 24 de ore, începând cu data de 29.08.2013, ora 19:15 în dosarul nr. x/2013, din care s-a disjuns și format dosarul de urmărire penală nr. 1867/P/2014.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. d) din C. proc. pen., art. 5 alin. (1) C. pen., art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1968, s-a dispus luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a cantității de 13.474 pachete de tigări marcate necorespunzător care au fost identificate asupra inculpatului si ridicate de organele de cercetare penală, conform dovezii seria x nr. x/02.09.2013.

S-a constatat că Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Direcția Regională Vamală Iași s-a constituit parte civilă în cauză.

În temeiul art. 397 alin. (1), art. 25 C. proc. pen., raportat la art. 1357, precum și art. 1381, art. 1385, art. 1386 din noul C. civ., s-a admis acțiunea civilă formulată de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Direcția Regională Vamală Iași și a fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 139.768 RON, către Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași - Direcția Regională Vamală Iași.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale privind reparațiile civile, prin aplicarea sechestrului asigurător asupra apartamentului cu trei camere, situat în mun. Piatra Neamț, str. x, nr. de carte funciară x, nr. cadastral provizoriu 573/39, proprietatea inculpatului A..

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

În fapt, în esență, s-a reținut că fapta inculpatului A. de a deține în scopul comercializării, deși cunoștea ca provine din contrabandă, cantitatea de 13.474 pachete de țigarete de diferite mărci, nemarcate sau marcate necorespunzător, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În cauză au formulat apel în termen legal inculpatul A. și partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași.

Prin decizia penală nr. 132 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a admis apelul formulat de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Iași împotriva sentinței penale nr. 805/25.10.2017, pronunțată în dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Piatra - Neamț, în ceea ce privește pedeapsa aplicată, modalitatea de executare și soluționarea laturii civile.

S-a desființat sentința penală apelată în parte, s-a reținut cauza spre rejudecare și în fond, s-a majorat pedeapsa aplicată de la 2 ani, la 3 ani închisoare.

În baza art. 86

1

din C. proc. pen. din 1968, s-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supravegherea Serviciul de Probațiune Neamț, pe durata termenului de încercare de 6 ani, termen calculat conform art. 86

2

C. pen. anterior.

În baza art. 86

3

alin. (1) din C. proc. pen. din 1968, inculpatul va avea următoarele obligații: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune Neamț; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. Toate aceste date se vor comunica Serviciului de Probațiune Neamț.

S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86

4

din C. proc. pen. din 1968 și art. 83 din C. proc. pen. din 1968, precum și art. 96 din C. pen., referitoare la revocarea beneficiului suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni ori al neîndeplinirii cu rea credință a obligațiilor stabilite de lege și de instanță.

A fost obligat inculpatul și la plata penalităților de întârziere la debitul principal, calculate de la data scadenței și până la data plății efective.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate, care nu sunt contrare deciziei. În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul părții civile au rămas în sarcina acestuia.

II. În baza art. 421 pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., s-a respins apelul formulat de apelantul-inculpat A. împotriva aceleiași sentințe penale, ca nefondat. În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat apelantul-inculpat A. la plata a 300 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Decizia penală nr. 132 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a fost comunicată inculpatului A. la data de 15.11.2018, dovada de comunicare fiind semnată personal, dosar curte de apel.

Pentru inculpatul A. termenul s-a împlinit la data de 15.12.2018 în conformitate cu art. 269 alin. (2) și (4) din C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 132 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a formulat recurs în casație inculpatul A. la data de 04.08.2024.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău la data de 17.09.2024 și părții civile DGFP Iași la data de 24. 09.2024.

În cauză, nu au fost depuse concluzii scrise.

La data de 18.10.2024, Curtea de Apel Bacău a înaintat cererea formulată de partea civilă de introducere în cauză a Autorității Vamale Române prin Direcția Regională Iași și scoaterea din cauză a DGRFP Iași

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., la data de 19.11. 2024.

În cuprinsul cererii formulată, recurentul A. a solicitat admiterea recursului în casație, în temeiul art. 436, art. 438, art. 440 și art. 444 din C. proc. pen., susținând că a fost condamnat pentru infracțiunea de contrabandă, iar ulterior, la data de 24.03.2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate, fiind condamnat pe baza unui articol care era neconstituțional.

A susținut că pe aceste motive au fost pronunțate multe soluții de achitare, a achitat prejudiciul, nu sunt fapte de violență, a recunoscut fapta, a colaborat cu instituțiile statului, și totodată, a făcut referire la circumstanțele personale și a solicitat modificarea pedepsei în sensul micșorării acesteia.

Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație, conform dispozițiilor art. 440 C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Acest remediu procesual este menit să asigure echilibrul între principiul legalității, pe de o parte, și principiul respectării autorității de lucru judecat, pe de altă parte, recursul în casație permițând cenzurarea legalității unei categorii limitate de hotărâri definitive și numai pentru motive expres prevăzute de legea procesual penală. În acest sens, dispozițiile art. 433 din C. proc. pen. reglementează explicit scopul căii de atac analizate, statuând că acest mecanism urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului. Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, privind admisibilitatea în principiu a cererii.

Înalta Curte notează că potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, Înalta Curte constată că cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. nu fost introdusă în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen., întrucât hotărârea curții de apel i-a fost comunicată la data de 15.02.2018, dovada fiind semnată personal de recurent, fila x, iar cererea de recurs în casație a fost formulată la data de 04.08.2024, fiind depășit cu mult termenul prevăzut de legiuitor.

Potrivit dispozițiilor art. 435 din C. proc. pen., "Recursul în casație poate fi introdus de către părți sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.".

Termenul de recurs se calculează conform regulii stabilite în art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen. privind calculul termenelor procedurale pe zile, fiind aplicabile și prevederile art. 269 alin. (4) privind situațiile când ultima zi a termenului cade într-o zi nelucrătoare și cele ale art. 270 alin. (1) și (2) referitoare la actele considerate ca făcute în termen. Consecința nerespectării termenului peremptoriu prevăzut de lege este decăderea din exercițiul dreptului procesual, în speță dreptul inculpatului A. de a formula cerere de recurs în casație.

Potrivit dispozițiilor art. 268 alin. (1) din C. proc. pen., atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.

Cum formalismul legii procesual penale are caracter de garanție, egală pentru toate părțile interesate, în sensul dispozițiilor art. 21 din Constituția României, revizuită, cu referire la art. 16 din legea fundamentală și ca rațiune, satisfacerea imperativului disciplinării activității procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul supra citat a fost impusă obligația îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului.

Ca atare, neexercitarea în termen a dreptului procesual de a exercita recursul în casație conduce la pierderea exercițiului acestui drept și impune, în planul soluțiilor ce pot fi dispuse, respingerea ca inadmisibilă a cererii, pentru neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de art. 435 din C. proc. pen.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 132 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2016.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 132 din data de 05 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2016.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 noiembrie 2024.