ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 06.03.2025

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

06.03.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 6 martie 2025

Asupra apelului de față, examinând actele și lucrările dosarului, constată:

Prin sentința penală nr. 134/F din 16 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, s-a admis sesizarea formulată de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și, în consecință:

În baza art. 166 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 302/2004R, s-a dispus executarea în România a pedepsei totale de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile) aplicată persoanei transferabile A., prin sentința penală din 15.11.2022 a Tribunalului Regional Nurnberg Furth (în dosarul de referință nr. x) definitivă prin decizia penală din 08.03.2023 a Curții Federale de Justiție a Germaniei pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și distrugere într-un penitenciar din România.

A fost dedusă din pedeapsa totală de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile) perioada reținerii și arestării preventive, executată de A., în vederea predării către autoritățile germane, după cum urmează:

- Reținerea din 31.03.2022 (Ordonanța de reținere nr. 13/31.03.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați (dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie de la 31.03.2022-14.04.2022 (Mandat de arestare nr. 16/E/31.03.2022 al Curții de Apel Galați - dosar nr. x/2022).

- Arestarea preventivă în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare de la 13.04.2022 -19.04.2022 (când măsura a fost revocată și s-a dispus punerea în libertate a persoanei solicitate A. conform sentinței penale nr. 57/F/19.04.2022 (dosar nr. x/2022) al Curții de Apel Galați).

- Reținerea din 03.05.2022 (Ordonanța de reținere nr. 16/03.05.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie în vederea predării de la 03.05.2022 (Mandat de arestare nr. 21/E/03.05.2022 - dosar nr. x/2022 al Curții de Apel Galați) și până la12.05.2022 (data predării efective pe Aeroportul Otopeni către Germania a persoanei solicitate A.).

A fost dedusă din pedeapsa totală de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile) perioada de 863 zile (calculată la 23.08.2024, data emiterii certificatului) precum și de la 23.08.2024 la zi (până la predarea efectivă pe teritoriul României.)

S-a stabilit că pedeapsa urmează a fi considerată executată zi la zi la 13.07.2026.

O durată de 2/3 din pedeapsă urmează a fi considerată executată la 10.02.2025.

S-a dispus transferarea persoanei solicitate A. din Penitenciarul Bayreuth - Germania într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Galați a reținut că, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a sesizat instanța cu cererea de transfer a persoanei condamnate A. dintr-un penitenciar din Germania, într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei.

Conform referatului întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de apel Galați rezultă că prin adresa nr. x/01.10.2024, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați cererea formulată de autoritățile judiciare din Germania privind recunoașterea hotărârii judecătorești de condamnare a persoanei condamnate A. și transferul acesteia dintr-un penitenciar din Germania într-unul din România în vederea executării restului de pedeapsă.

Prin aceeași adresă, Ministerul Justiției - Direcția Drept Internațional și Cooperare Judiciară a transmis, conform art. 10 alin. (1) raportat la art. 155, art. 164 și art. 165 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, documentele prevăzute în Decizia Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din data de 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, emise de Tribunalul Kolding (Danemarca), referitoare la persoana condamnată A. cetățean român, cu domiciliul în România, în vederea recunoașterii a unei hotărâri judecătorești și transferul acestuia dintr-un penitenciar din Germania într-unul din România, respectiv:

- adresa nr. x din 03.09.2024 emisă de Prim Procurorul Principal Numberg - Furth, sentința din 16.12.2022, pronunțată în dosarul nr. x x de Tribunalul Regional Nurnberg-Furth;

- extras din hotărârea din 08.03.2023 pronunțată de Curtea Federală de Justiție;

- procesul-verbal din 28.04.2023 emis de Judecătoria Bayreuth cu numărul de referință Gs 579/23 (12 AR 276445/22), hotărârea nr. Ausl OAus 68/24 emisă de Tribunalul Regional Superior Numberg, iar în limba germană certificatul emis la data de 23.08.2024, de către de către Parchetul Numberg, certificatul menționat la art. 4 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27.11.2008, pentru transferarea persoanei condamnate A. în vederea executării pedepsei privative de libertate într-un penitenciar din România.

Din actele puse la dispoziție de autoritățile germane s-a apreciat că reiese că prin hotărâre definitivă, cetățeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile) pentru săvârșirea infracțiunii de "furt grav comis în bandă organizată", prevăzută de art. 242 alin. (1), din C. pen. german art. 243 alin. (1) poziția 2 numărul 1 din C. pen. german, art. 303 alin. (1) din C. pen. german, art. 303c, din C. pen. german, art. 51 alin. (4) poziția 2 din C. pen. german, art. 52 din C. pen. german, art. 73 alin. (1) din C. pen. german, art. 73c poziția 1 din C. pen. german.

Totodată, conform relațiilor comunicate de autoritățile judiciare din Germania, în prezent persoana condamnată se află în stare de deținere într-un penitenciar din Germania, iar pedeapsa aplicată ar fi executată integral la data de 13.07.2026.

Totodată, rezultă că persoana condamnată nu a fost de acord să fie transferată într-un penitenciar din România, context în care este exceptată de la aplicarea regulii specialității, conform art. 169 lit. a) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată.

În fapt, s-a reținut că:

"la o dată necunoscută, între 20.08.2021, ora 14:03 și 21.08.2021, ora 10:00, acuzatul și alți autori necunoscuți au furat, în baza unui plan comun conceput anterior, cel puțin 67.164 de corpuri tăietoare, inserții din carbură și scule de frezat pentru strunguri și mașini de frezat cu comandă numerică, dintr-o zonă de depozitare etajată de tip paternoster, din hala de producție a societății B., situată la adresa Am Gewerbepark 7, - așa cum cel puțin a acceptat acuzatul - cu o valoare totală de 396.097,31 euro, pentru a le păstra pentru sine însuși - așa cum știa - fără nicio îndreptățire.

Acuzatul și ceilalți necunoscuți deschiseseră anterior un panou de gard metalic din incinta societății și spărseseră geamul unei ferestre a clădirii societății pentru a avea acces în incinta societății. Așa cum a prevăzut și acceptat acuzatul și ceilalți autori necunoscuți, geamul ferestrei a fost spart, un segment de gard a fost îndoit și panourile metalice ale mașinilor și ale spațiilor de depozitare a materialelor au fost zdrobite, rezultând un prejudiciu total de 27.900 de euro ".

Analizând cele arătate mai sus, instanța de fond a apreciat că este îndeplinită condiția dublei incriminări prevăzută de art. 3 pct. 1 lit. e) din Convenția Europeană și art. 167 alin. (1) lit. b) din Legea 302/2004, faptele reținute în sarcina condamnatului având corespondență în legislația penală română: infracțiunile de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 228 alin. (1)-(22)9 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din C. pen. fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

S-a verificat în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne și a rezultat că persoana condamnată A., este cetățean român și domiciliază în Brăila, Brăila fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. a) din Decizia Cadru 2008/909/JAI.

De asemenea, s-a constatat că, persoana condamnată nu se află în vreuna dintre situațiile prevăzute la art. 165 alin. (2) lit. a), b), c), d) din Legea nr. 302/2004, republicată.

Analizând materialul probator existent la dosarului cauzei, Curtea de Apel Galați a constatat îndeplinită cerința prev. de art. 166 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 R precum și cerințele speciale prev. de art. 167 alin. (1) din Lega nr. 302/2004R.

Curtea de Apel Galați a mai reținut că, prin sentința penală nr. 53/13.04.2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul cu nr. x/2022, în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a fost admisă cererea autorităților judiciare germane și s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 12.03.2022 de Judecătoria Fürth - Bavaria, în dosarul de referință nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

În temeiul art. 104 alin. (6) și 10 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și art. 12 din Decizia - Cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 13.04.2022 și până la data de 12.05.2022, inclusiv și predarea acesteia către autoritățile judiciare germane.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a constat că persoana solicitată A. a fost reținută (în baza alertei introdusă în Sistemul Informatic Schengen emisă de autoritățile judiciare germane) pe o durată de 24 ore, cu începere de la data de 31.03.2022, ora 10:45, până la data de 01.04.2022, ora 10:45 și arestată provizoriu pe o durată de 15 zile de la data de 31.03.2022 și până la data de 14.04.2022, inclusiv.

Prin sentința penală nr. 57/19.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul cu nr. x/2022, s-a dispus, în baza dispozițiilor art. 105 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, revocarea executării mandatului european de arestare emis la data de 12.03.2022 de autoritățile judiciare din Germania, respectiv Judecătoria Fürth - Bavaria, în dosarul de referință nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

S-a dispus revocarea măsurii arestării luată față de persoana solicitată A. prin sentința penală nr. 53/F/13.04.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2022.

S-a dispus punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. x/E/13.04.2022 emis de Curtea de Apel Galați, dacă nu este arestată în altă cauză.

S-a constat că persoana solicitată A. a fost reținută (în baza alertei introdusă în Sistemul Informatic Schengen emisă de autoritățile judiciare germane) pe o durată de 24 ore, cu începere de la data de 31.03.2022, ora 10:45, până la data de 01.04.2022, ora 10:45, arestată provizoriu pe o durată de 15 zile de la data de 31.03.2022 și până la data de 14.04.2022, inclusiv, și arestată în cauză începând cu data de 13.04.2022 până la data de 19.04.2022.

Prin sentința penală nr. 62/03.05.2022, pronunțată de Curtea de Apel Galați în dosarul cu nr. x/2022, în temeiul art. 13 din Decizia - Cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare și procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene și art. 104 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, s-a luat act de consimțământul persoanei solicitate A. de a fi predată autorităților judiciare din Germania.

În temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, a fost admisă cererea autorităților judiciare germane și s-a dispus punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 12.03.2022 de Judecătoria Fürth - Bavaria, în dosarul de referință nr. x, pe numele persoanei solicitate A..

În temeiul art. 104 alin. (6) și 10 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată și art. 12 din Decizia - Cadru 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A., pe o durată de 30 de zile, cu începere de la data de 03.05.2022 și până la data de 01.06.2022, inclusiv și predarea acesteia către autoritățile judiciare germane.

S-a dispus emiterea de îndată a mandatului de arestare.

S-a constat că persoana solicitată A. a fost reținută pe o durată de 24 ore, cu începere de la data de 03.05.2022, ora 12:45, până la data de 04.05.2022, ora 12:45.

Persoana solicitată a fost predată efectiv autorităților germane la data de 23.08.2024, pe Aeroportul Otopeni.

Împotriva acestei sentințe, persoana condamnată A. a declarat apel, motivele promovării căii de atac fiind susținute de apărătorul desemnat din oficiu, astfel cum sunt consemnate în practicaua hotărârii.

În esență, apelantul persoană condamnată, prin intermediul apărătorului, a susținut că nu este de acord să fie transferat într-un penitenciar din România, invocând condițiile de detenție din cadrul penitenciarelor care, în opinia sa, nu ar garanta executarea pedepsei în bune condiții.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacată, Înalta Curte apreciază apelul ca nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin sentința penală din 15.11.2022 a Tribunalului Regional Nurnberg Furth (în dosarul de referință nr. x) definitivă prin decizia penală din 08.03.2023 a Curții Federale de Justiție a Germaniei s-a dispus condamnarea cetățeanului român A. la pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile), pentru săvârșirea infracțiunii de "furt grav comis în bandă organizată", prevăzută de art. 242 alin. (1), din C. pen. german art. 243 alin. (1) poziția 2 numărul 1 din C. pen. german, art. 303 alin. (1) din C. pen. german, art. 303c, din C. pen. german, art. 51 alin. (4) poziția 2 din C. pen. german, art. 52 din C. pen. german, art. 73 alin. (1) din C. pen. german, art. 73c poziția 1 din C. pen. german.

La solicitarea autorităților judiciare din Germania, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a sesizat instanța în vederea recunoașterii hotărârii de condamnare pronunțate în Germania și transferarea persoanei condamnate A. (în prezent aflat într-un penitenciar din Germania), pentru a continua executarea pedepsei într-un penitenciar din România.

Reținând că statul emitent - Germania a transpus Decizia - cadru nr. 2008/909/JAI a Consiliului Europei din 27.11.2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană, Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanță a admis sesizarea, hotărârea atacată respectând cerințele de legalitate și temeinicie.

Solicitarea autorităților judiciare germane este supusă exigențelor de admisibilitate prevăzute de dispozițiile din Titlul VI Capitolul I (Dispoziții generale) și Capitolul II (Punerea în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanțele altor state membre ale Uniunii Europene) Secțiunea I și a II-a din Legea nr. 302/2004, republicată.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 153 alin. (1) cuprinse în Titlul VI Capitolul I din legea nr. 302/2004 "prezentul titlu se aplică în relația cu statele membre ale Uniunii Europene care au transpus Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.".

În temeiul dispozițiilor art. 167 cuprinse în Titlul VI Capitolul II Secțiunea a II-a (Transferarea persoanelor condamnate, deținute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România) din Legea nr. 302/2004, cu modificările aduse prin Legea nr. 300/2013, transferarea unei persoane condamnate în vederea executării pedepsei se poate dispune numai în următoarele condiții:

a) hotărârea este definitivă și executorie

b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit în cazul în care ar fi fost săvârșită pe teritoriul României, o infracțiune și autorul ar fi fost sancționabil. În cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracțiuni, verificarea infracțiunii se face pentru fiecare infracțiune în parte;

c) persoana condamnată are cetățenie română;

d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România. Consimțământul nu este necesar când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României sau, deși nu trăiește pe teritoriul României, va fi expulzată în România. Dacă este necesar în raport cu vârsta ori cu starea fizică sau mintală a persoanei condamnate, consimțământul poate fi dat de reprezentantul acesteia.

e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzute la art. 163 din aceeași lege.

Ca atare, verificând actele dosarului, Înalta Curte constată că hotărârea de condamnare pronunțată de Tribunalului Regional Nurnberg Furth (în dosarul de referință nr. x) a rămas definitivă prin decizia Curții Federale de Justiție a Germaniei persoana transferabilă aflându-se în executarea pedepsei de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile), iar condiția dublei incriminări este îndeplinită, întrucât faptele pentru care acesta a fost condamnat în Germania au corespondent în legislația penală română în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 228 alin. (1)-2291 lit. d) și alin. (2) lit. b) C. pen. cu aplic, art. 35 alin. (1) C. pen. fiind sancționate cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani.

Prin hotărârea apelată, prima instanță a dispus deducerea din pedeapsa totală de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile) perioada reținerii și arestării preventive, executată de A., în vederea predării către autoritățile germane, respectiv:

- Reținerea din 31.03.2022 (Ordonanța de reținere nr. 13/31.03.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați (dosar nr. x/2022).

- Arestarea provizorie de la 31.03.2022-14.04.2022 (Mandat de arestare nr. 16/E/31.03.2022 al Curții de Apel Galați - dosar nr. x/2022).

- Reținerea din 03.05.2022 (Ordonanța de reținere nr. 16/03.05.2022 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați dosar nr. x/2022).

Totodată s-a dedus din pedeapsa totală de 4 ani și 3 luni închisoare (1552 zile) perioada de 863 zile (calculată la 23.08.2024, data emiterii certificatului) precum și de la 23.08.2024 la zi (până la predarea efectivă pe teritoriul României).

Referitor la condiția de a nu fi incident vreunul din motivele de nerecunoaștere și neexecutare prevăzut la art. 163 din Legea 302/2004, republicată, Înalta Curte constată că nu a rezultat niciun indiciu cu privire la posibilitatea derulării unor cercetări față de condamnat într-un dosar aflat în prezent pe rolul organelor judiciare din România, sau cu privire la cercetarea, judecarea, condamnarea sa pentru aceleași fapte pentru care a fost condamnat în Germania; nu a existat niciun motiv pentru reluarea verificărilor efectuate de procuror, în baza art. 165 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 302/2004, anterior sesizării instanței de judecată, executarea hotărârii judecătorești transmise de statul emitent în România nefiind contrară principiului non bis in idem și nici regulii specialității.

Totodată, în cauză, sunt îndeplinite și celelalte condiții prevăzute de Legea nr. 302/2004, republicată, având în vedere că persoana transferabilă A. răspunde penal, nu beneficiază în România de imunitate de jurisdicție, nu a intervenit prescripția executării pedepsei, amnistia sau grațierea ori dezincriminarea faptei.

În ceea ce privește cerința art. 167 lit. d) din Legea 302/2004, republicată, observând motivele de apel circumscrise, în cauză nu se impune examinarea valabilității consimțământului persoanei condamnate, întrucât potrivit acestor dispoziții, atunci când persoana condamnată este cetățean român și trăiește pe teritoriul României nu mai este necesar consimțământul pentru executarea pedepsei. Or, persoana condamnată A. este cetățean român și trăiește pe teritoriul României, având domiciliul în str. x, Brăila. Mai mult, în privința acestuia s-a dispus interdicția de ședere pe teritoriul statului de executare.

Înalta Curte reține totodată că, aspectele privind condițiile de detenție din penitenciarele din România invocate de persoana condamnată în motivarea refuzului de a fi transferat nu pot fi valorificate în lipsa unor înscrisuri care să dovedească cele susținute.

Prin urmare, neconturându-se existența niciunui motiv de nerecunoaștere și neexecutare a sentinței de condamnare pronunțată de autoritățile judiciare din Germania, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală și temeinică, apelul fiind nefondat.

Față de cele menționate, Înalta Curte, în temeiul art. 421 alin. (1) pct. (1) lit. b) din C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva sentinței nr. 134/F din 16 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Conform dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul persoană condamnată la plata sumei de 200, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În temeiul art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 1163 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de persoana condamnată A. împotriva sentinței nr. 134/F din 16 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă apelantul persoană condamnată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în cuantum de 1163 de RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 6 martie 2025.

§ Cauze similare