ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulată de inculpatul A., constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 198 din data de 13.04.2022 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2021, în temeiul art. 219 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. raportat la art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen.. a fost condamnat inculpatul A., arestat preventiv în cauză, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală (persoană vătămată B. - 3 acte materiale).

În temeiul art. art. 219 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. raportat la art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen.. a fost condamnat inculpatul A. arestat preventiv în cauză, la pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală (persoană vătămată C. - 2 acte materiale).

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen. și art. 67 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului, pe lângă fiecare pedeapsă principală, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoanele vătămate B. și C. ori de a se apropia de acestea la mai puțin de 100 metri, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen. s-a interzis inculpatului, pe lângă fiecare pedeapsă principală, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a comunica cu persoanele vătămate B. și C. (cu aceleași date) ori de a se apropia de acestea la mai puțin de 100 metri, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 38 alin. (1) C. pen. s-a constatat că infracțiunile care fac obiectul prezentei cauze sunt concurente.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. rap la art. 38 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele de 4 ani și 6 luni închisoare și 4 ani și 2 luni închisoare aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime din totalul celeilalte pedepse, respectiv 1 an 4 luni și 20 de zile, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 5 ani 10 luni și 20 de zile închisoare conform art. 60 C. pen., în regim de detenție.

În temeiul art. 45 alin. (2) și alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoanele vătămate B. și C. (cu aceleași date) ori de a se apropia de acestea la mai puțin de 100 metri, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În temeiul art. 45 alin. (5) C. pen. rap. la art. 45 alin. (2) și alin. (3) lit. a) C. pen. rap. la art. 65 alin. (1) raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și n) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu persoanele vătămate B. și C. (cu aceleași date) ori de a se apropia de acestea la mai puțin de 100 metri de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 399 alin. (1) C. proc. pen.. a fost menținută măsura preventivă a arestului preventiv dispusă față de inculpatul A. prin încheierea nr. 10 din 28.05.2021 a judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Slatina.

În baza art. 399 alin. (4) C. proc. pen.. prezenta hotărâre a rămas executorie cu privire la măsura preventivă.

În baza art. 404 alin. (4) lit. a) C. proc. pen.. raportat la art. 72 alin. (1) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii inculpatului și durata arestării preventive începând cu data de 28.05.2021, la zi.

S-a luat act că persoanele vătămate B. și C. (cu aceleași date) nu s-au constituit părți civile.

În temeiul art. 7 alin. (1) rap. la art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 76/08.04.2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. în vederea introducerii profilelor genetice în S.N.D.G.J.

În temeiul art. 1 alin. (1), alin. (2) lit. i), art. 2 alin. (1) din Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus înscrierea inculpatului A. în Registrul național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, după operaționalizarea Registrului.

În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen.., a fost obligat inculpatul A., la plata sumei de 5.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat (din care 1.500 RON sume avansate în faza de urmărire penală).

Onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpatul A. - în cuantum de 868 RON - delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 2244/2021 - avocat D., pentru persoana vătămată minoră C.- în cuantum de 470 RON - delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 2246/2021 - avocat E., pentru persoana vătămată minoră B. - în cuantum de 470 RON - delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 2245/2021 - avocat F., vor fi avansate de către stat.

Împotriva acestei sentințe, a declarat apel, inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 1100 din data de 14 iulie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, a fost respins apelul formulat de inculpatul A., împotriva sentinței penale nr. 198 din data de 13.04.2022 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. x/2021.

S-a dedus în continuare din pedeapsă durata arestului preventiv de la 13 aprilie 2022 la zi.

A fost obligat apelantul inculpat A. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de stat în apel.

Onorariile avocaților desemnați din oficiu pentru inculpat și persoanele vătămate, au rămas în sarcina statului, fiind avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii penale, a formulat contestație în anulare, condamnatul A..

La data de 15 ianuarie 2024 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Craiova, contestația în anulare formulată de către condamnatul A., împotriva deciziei penale nr. 1100 din data de 14 iulie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, solicitând să se constate că sunt incidente dispozițiile art. 426 lit. b) C. proc. pen., având în vedere faptul ca existau probe cu privire la o cauză de încetare a procesului penal.

A arătat că, în speță, este vorba de faptul că sesizarea organelor de cercetare penală a fost făcută de mama celor două minore care au calitatea de parte vătămată, respectiv B. care era în vârstă de 16 ani și C. care era în vârstă de 11 ani.

A fost trimis în judecată și în baza art. 219 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C. pen.

Potrivit art. 219 alin. (5) C. pen., acțiunea penală pentru fapta prevăzută de art. 219 alin. (1) se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

În cauza de față minora B. era în vârstă de 16 ani, deci făcea parte din categoria persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă, situație în care, potrivit art. 289 C. proc. civ., aceasta trebuia să formuleze plângerea penală, cu încuviințarea persoanelor prevăzute de legea civilă.

În cauză nu există o plângere formulată de această minoră, ci numai de către mama sa, plângerea nefiind însușită de către minoră și neexistând proces-verbal de sesizare din oficiu.

Oricum, plângerea penală putea fi formulată de către reprezentantul legal în cazul în care este vorba de o persoană cu capacitate de exercițiu restrânsă, doar în cazul în care aceasta îi emitea un mandat special, acest mandat nefiind la dosarul cauzei.

Neexistând nici plângerea persoanei vătămate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute și pedepsite de art. 219 alin. (1) C. pen. și, neexistând plângerea persoanei vătămate cu privire la infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 219 alin. (2) C. pen. și neexistând proces-verbal de sesizare din oficiu, rezultă faptul că exista un motiv care împiedica punerea în mișcare a acțiunii penale, respectiv lipsa plângerii prealabile și a actului de sesizare a organelor de urmărire penală, situație care atrăgea incidența dispozițiilor art. 16 lit. e) C. proc. civ. penală.

Acest aspect nu a fost sesizat pe parcursul cercetării judecătorești, astfel încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 426 lit. b) C. proc. civ. penală privind admiterea în principiu a contestației și dispunerea rejudecării apelului.

În drept, a invocat dispoz. art. 426 C. proc. civ..penală.

Prin decizia penală nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2024 a fost respinsă contestația în anulare, formulată de către condamnatul A. , împotriva deciziei penale 1100 din data de 14 iulie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.

A fost obligat contestatorul la plata către stat a sumei de 200 RON, cheltuieli judiciare.

Onorariul avocatului desemnat din oficiu s-a achitat din fondurile Ministerului Justiției, rămânând în sarcina statului.

Decizia penală nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2024 - a fost comunicată condamnatului A. la data de 15 mai 2025, la locul de deținere, respectiv Penitenciarul Pelendava iar, termenul de declarare a recursului în casație - s-a împlinit pentru condamnatul A. la data de 16 iunie 2025.

Împotriva hotărârii instanței de apel la data de 21 iunie 2024, data poștei, a formulat cerere de recurs în casație, condamnatul A., invocând cazul de recurs în casație prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12 C. proc. pen.

În esență, a solicitat, admiterea recursului în casație, casarea hotărârii atacate, susținând că a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală, întrucât a dovedit că nu există plângerea prealabilă și nici sesizarea din oficiu, orice activitate pe care a desfășurat-o în această situație, nefăcând obiectul vreunei infracțiuni.

A mai susținut că a fost condamnat pentru două infracțiuni de agresiune sexuală, din care una dintre infracțiuni nu poate fi cercetată în lipsa plângerii prealabile, limitele de pedeapsă sunt altele decât cele avute în vedere de instanță.

Curtea de Apel Craiova, în conformitate cu art. 439 alin. (2) C. proc. pen. a dispus comunicarea cererii de recurs în casație formulată de către condamnatul A. cu mențiunea că se pot formula concluzii scrise, în termen de 10 zile, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 15 mai 2025.

Cu privire la cererea de recurs în casație formulată de condamnatul A., nu au fost depuse concluzii scrise.

Dosarul având ca obiect cererea de recurs în casație formulată de către condamnatul A., a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 02 iunie 2025, stabilindu-se termen pentru examinarea admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație, conform art. 440 C. proc. pen., la data de 18 iunie 2025, fără citarea părților și fără participarea procurorului și întocmirea de către magistratul asistent a raportului asupra cererii de recurs în casație.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulată de recurentul-condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024, Înalta Curte, reține următoarele:

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege se constată că cererea de recurs în casație formulată de condamnatul A., împotriva deciziei penale nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2024 este inadmisibilă pentru cele ce urmează:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, de anulare, care poate fi exercitată împotriva deciziilor penale definitive pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, pentru cazurile strict și limitativ prevăzute de lege.

Pentru a se asigura un just echilibru între respectarea principiului legalității, pe de o parte, și respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive și a principiului securității raporturilor juridice, pe de altă parte, legiuitorul a limitat sfera hotărârilor judecătorești ce pot fi atacate cu recurs în casație și a stabilit anumite condiții pentru exercitarea căii extraordinare de atac referitoare la termenul în care poate fi declarată, la calitatea procesuală activă și la cazurile de casare.

În conformitate cu prevederile art. 440 alin. (1) și (2) C. proc. pen..:

"(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație."

În această etapă procesuală, se examinează îndeplinirea condițiilor de admitere în principiu a recursului în casație, care rezultă din dispozițiile art. 434, art. 435, art. 436 și art. 438 C. proc. pen.. Astfel, se verifică dacă hotărârea atacată este susceptibilă de recurs în casație, dacă cererea de recurs în casație a fost formulată în termenul prevăzut de lege și de o persoană care are calitate procesuală activă, dacă cererea este motivată sau are conținutul prevăzut de lege, dacă sunt invocate și motivate cazurile de casare prevăzute de art. 438 C. proc. pen.. și dacă procurorul sau partea a mai formulat anterior vreo cerere de recurs în casație.

Prin urmare, admiterea în principiu este condiționată, între altele, de constatarea că hotărârea împotriva căreia este declarată calea de atac este susceptibilă de a fi atacată cu recurs în casație.

Potrivit art. 433 din C. proc. pen., "Recursul în casație urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție judecarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile."

Conform dispozițiilor art. 434 C. proc. pen..:

"(1) Pot fi atacate cu recurs în casație deciziile pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanțe de apel, cu excepția deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor.

După cum se poate observa, calea extraordinară de atac a recursului în casație poate fi exercitată doar împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și de Înalta Curte de Casație și Justiție, în virtutea competenței funcționale recunoscute acestor instanțe prin dispozițiile art. 38 alin. (2) C. proc. pen.. (art. 39 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul curților militare de apel), respectiv art. 40 alin. (2) C. proc. pen.

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 434 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 434 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen. și coroborat cu art. 433 din C. proc. pen., rezultă fără echivoc că pot fi atacate cu recurs în casație numai hotărâri definitive prin care s-a soluționat fondul cauzelor.

În cauză, prin decizia penală nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2024, a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 1100 din data de 14 iulie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021.

Așadar, se observă că recurentul-condamnat A. nu a formulat recurs în casație împotriva unei decizii pronunțate de o curte de apel, în calea de atac a apelului, ci împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, o contestație în anulare.

În situația în care, în urma admiterii în principiu a contestației în anulare, s-ar fi procedat la rejudecarea apelului, s-ar fi putut exercita calea extraordinară de atac a recursului în casație împotriva acestei noi hotărâri, însă criticile putea fi formulate doar cu privire soluția dispusă de instanță în rejudecarea apelului (urmare a admiterii contestației în anulare).

Ca atare, hotărârile penale pronunțate în apel care nu vizează fondul cauzei sunt excluse controlului jurisdicțional exercitat în procedura recursului în casație, scopul recursului în casație fiind exclusiv acela de a îndrepta erorile de drept comise de instanțele de apel la judecarea fondului cauzei.

Prin urmare, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost învestită cu soluționarea unui recurs în casație împotriva unei decizii pronunțate în contestație în anulare, iar așa cum s-a arătat în cele ce preced, această cale de atac este rezervată deciziilor pronunțate în apel, recunoașterea unei căi de atac în alte condiții decât cele prevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalității acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților, recursul în casație fiind, ca atare, inadmisibil.

Astfel, o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac ale hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Astfel, dând eficiență principiului stabilit prin art. 129 din Constituție privind exercitarea căilor de atac în condițiile legii procesual penale, precum și celui privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru toate persoanele aflate în situații juridice identice.

Normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 din Constituția României, iar încălcarea acestora atrage sancțiunea inadmisibilității.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Constatarea anterior menționată face inutilă verificarea celorlalte condiții de admisibilitate prevăzute de art. 440 alin. (2) din C. proc. pen.

Pentru argumentele prezentate, având în vedere că cererea de recurs în casație formulată de recurentul-condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. x/2024 nu îndeplinește în mod cumulativ condițiile de admisibilitate prev. de art. 434-438 C. proc. pen., astfel că în conformitate cu prevederile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., cererea de recurs în casație urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

Conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă recurentul-condamnat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

În temeiul art. 440 alin. (2) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de recurentul-condamnat A. împotriva deciziei penale nr. 278 din data de 11 martie 2024 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2024.

Obligă recurentul-condamnat la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2025.