ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 18 iunie 2025
Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, constată următoarele:
I. Prin sentința penală nr. 975 din 03 iunie 2024, pronunțată de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/2023, în esență, s-au dispus următoarele:
În baza art. 218 alin. (1) alin. (3) lit. a) b și c) din C. pen. anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 217/2023 și Legea nr. 424/2023 cu aplicarea art. 5 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 396 alin. (1) și (2) din C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de 8 ani și 8 luni închisoare, pentru infracțiunea de viol în formă continuată.
În baza art. 67 alin. (1) și alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatului pe lângă pedeapsa principală, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) n) și o) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a comunica cu victima B. și de a se apropia de aceasta, precum și dreptul de a se apropia, la o distanță mai mică de 100 metri, de locuința victimei, de școala și de locurile unde victima efectuează activități sociale, pe o perioadă de 5 ani, care se execută, în baza art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen. s-a interzis inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) și o) din C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care B. și de a se apropia de aceasta, precum și dreptul de a se apropia, la o distanță mai mică de 100 metri, de locuința victimei, de școala și de locurile unde victima efectuează activități sociale, care se execută conform art. 65 alin. (2) din C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Pedeapsa s-a dispus a se executa în regim de detenție în condițiile art. 60 din C. pen.
Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești și inculpatul A..
II. Prin decizia penală nr. 918/A din 23 octombrie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești, împotriva sentinței penale nr. 975 din 3 iunie 2024 pronunțate de Judecătoria Pitești, în dosarul nr. x/2023, s-a desființat în parte sentința penală și s-a dispus aplicarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 în ceea ce îl privește pe inculpatul A., privind prelevarea de probe biologice.
Au fost menținute în rest dispozițiile sentinței.
Totodată, în baza art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen., a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., împotriva aceleiași sentințe.
Conform art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a fost obligat apelantul-inculpat la plata sumei de 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial al apărătorului din oficiu desemnat pentru apelantul-inculpat, în sumă de 600 RON și onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata-parte civilă, în sumă de 540 RON, s-a dispus a se avansa din fondul Ministerului Justiției și a rămas în sarcina statului.
Împotriva deciziei penale nr. 918/A din data de 23 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2023, a formulat contestație în anulare persoana condamnată A..
III. Prin decizia penală nr. 127/A din 10 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, în baza art. 431 alin. (1) din C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 918/A din data de 23 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2023.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul parțial pentru avocatul din oficiu desemnat contestatorului, în sumă de 200 RON, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva deciziei penale nr. 127/A din 10 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs în casație persoana condamnată A., la data de 27 februarie 2025 .
Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, sub nr. x/2024.
Prin referat, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen.
Raportul întocmit de către magistratul asistent a fost depus la dosar.
Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, din perspectiva dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.
Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, se constată că cererea de recurs în casație formulată de persoana condamnată A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434 din C. proc. pen., decizia penală nr. 127/A din 10 februarie 2025 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024, nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, conform art. 434 alin. (1) din C. proc. pen., nefiind pronunțată de curtea de apel ca instanță de apel, fiind o hotărâre prin care s-a respins contestația în anulare formulată de persoana condamnată A. împotriva deciziei penale nr. 918/A din data de 23 octombrie 2024 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. x/2023.
De asemenea, se constată că în cauza de față, recurentul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 1 și 12 din C. proc. pen.
Raportând argumentele recurentului se constată că motivele arătate privind condamnarea sa în condițiile în care singurele probe care să-l incrimineze sunt declarațiile persoanei vătămate, nesusținute de nicio altă probă, nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate și astfel nu se subsumează în mod real niciunui caz de casare, ci privesc aspecte de temeinicie a hotărârii, fără a se contura critici privind încălcarea legii de către instanța de apel care a dispus condamnarea inculpatului.
Prin urmare, la nivel teoretic se precizează că, invocarea unui caz de casare prevăzut de lege, deși necesară, nu este suficientă pentru declararea ca admisibilă a cererii de recurs în casație. În etapa admisibilității în principiu se verifică și aparenta corespondență între motivele susținute și cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen.
Așadar, prin intermediul acestei căi extraordinare de atac nu vor fi avute în vedere aspecte referitoare la încadrarea juridică, reevaluarea materialului probator ori reaprecierea asupra situației de fapt stabilită în mod definitiv de instanța de apel, care constituie chestiuni de temeinicie și nu de legalitate a hotărârii, pentru a putea fi încadrate într-un caz de casare.
Se mai impune precizarea că recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv a legalității hotărârii anterior pronunțate.
Pentru aceste considerente, constatând că cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat nu îndeplinește toate condițiile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile legale, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024.
În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 127/A din data de 10 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2024.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2025.