ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 18 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 14/2025 din data de 06 martie 2025 pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 48/15.11.2024 pronunțată de Tribunalul Militar Iași, în dosarul nr. x/2023, în temeiul art. 462 alin. (4) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 37/2020 a Tribunalului Militar Iași modificată și definitivă prin decizia penală nr. 53/2021 a Curții Militare de Apel București, formulată de revizuentul-condamnat A..

În baza art. 462 alin. (4) teza a II-a din C. proc. pen., a obligat revizuentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 500 RON.

Împotriva acestei sentințe, a formulat apel revizuentul A..

II. Prin decizia penală nr. 14 din 06 martie 2025, pronunțată de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023, în baza art. 421 alin. (1) pct. (1) lit. b) din C. proc. pen., s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 48/15.11.2024 pronunțate de Tribunalul Militar Iași, în dosarul nr. x/2023.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat pe apelantul - revizuent la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului în apel.

III. Împotriva deciziei penale nr. 14 din 06 martie 2025, pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023, a declarat recurs în casație revizuentul A., la data de 05 mai 2025 .

Dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde a fost înregistrat, pe rolul secției penale, sub nr. x/2023*.

Prin referat, judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea verificării admisibilității cererii, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen.

Raportul întocmit de către magistratul asistent a fost depus la dosar.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de recurs în casație formulate de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 14/2025 din data de 06 martie 2025 pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023, din perspectiva dispozițiilor art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor alin. (2) al art. 440 din C. proc. pen., care poartă titlul marginal "Admiterea în principiu", dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

Procedând la verificarea îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de lege, se constată că cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A. nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 434 din C. proc. pen., decizia penală nr. 14 din 06 martie 2025, pronunțată de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023, nu face parte din categoria hotărârilor supuse recursului în casație, conform art. 434 alin. (1) din C. proc. pen., nefiind pronunțată de curtea de apel, ca instanță de apel, fiind o hotărâre prin care s-a respins apelul declarat de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 48/15.11.2024 pronunțate de Tribunalul Militar Iași, în dosarul nr. x/2023, prin care s-a respins cererea de revizuire a sentinței penale nr. 37/2020 a Tribunalului Militar Iași, modificată și definitivă prin decizia penală nr. 53/2021 a Curții Militare de Apel București, formulată de revizuentul-condamnat A..

De asemenea, se constată că în cauza de față, recurentul a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 și 12 din C. proc. pen.

Raportând argumentele recurentului se constată că motivele arătate nu se circumscriu unor aspecte de nelegalitate a hotărârii atacate și astfel nu se subsumează în mod real unui caz de casare. În acest context, se impune a se sublinia că invocarea formală a unui caz de casare nu este susceptibilă de a conduce, în mod automat, la constatarea admisibilității recursului în casație, argumentele prezentate trebuind să aibă aptitudinea, cel puțin la nivel teoretic, de a pune în discuție verificarea pe fond a căii de atac extraordinare formulate, situație care nu se regăsește în speță.

Recursul în casație nu se poate transforma într-o cale de atac prin care se examinează cauza sub toate aspectele. Acesta își menține caracteristica de exercitare numai în cazuri strict determinate, ducând la o judecată care nu poartă asupra fondului, ci exclusiv a legalității hotărârii anterior pronunțate.

Pentru aceste considerente, constatând că cererea de recurs în casație formulată de recurentul revizuent nu îndeplinește toate condițiile prevăzute în mod cumulativ de dispozițiile legale, în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 14/2025 din data de 06 martie 2025 pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., având în vedere culpa sa procesuală, va obliga recurentul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de revizuentul A. împotriva deciziei penale nr. 14/2025 din data de 06 martie 2025 pronunțate de Curtea Militară de Apel București, în dosarul nr. x/2023.

Obligă recurentul revizuent la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 iunie 2025.