ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

28.08.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 28 august 2025

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 749 din data de 28.05.2025 pronunțată de Judecătoria Bacău, s-a admis excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Bacău, invocată din oficiu și în baza art. 598 alin. (2) raportat la art. 50 din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Vatra Dornei.

Pentru a se pronunța în acest sens, Judecătoria Bacău, făcând trimitere la încheierea penală nr. 183 din data de 30 aprilie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală, a constatat că cererea de deducere din durata pedepsei închisorii a duratei măsurilor privative de libertate dispuse în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se execută se realizează pe calea contestației la executare întemeiate pe cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., fiind o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, iar deducerea măsurilor preventive dispuse în altă cauză soluționată definitiv se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) - caz de micșorare a pedepsei.

Având în vedere că jurisprudența a calificat drept "nelămurire" cu privire la hotărârea ce se execută omisiunea deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate în ipoteza în care au fost dispuse în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se execută, precum și că privarea de libertate a petentului vizează perioada în care a fost reținut pe teritoriul Spaniei în vederea extrădării în România, Judecătoria Bacău a reținut că această împrejurare urmează a fi soluționată în considerarea cazului de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., care atrage competența instanței care a pronunțat hotărârea ce se execută, respectiv a Judecătoriei Vatra Dornei.

Prin sentința penală nr. 428 din data de 07.08.2025 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, în baza art. 47 din C. proc. pen., s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Vatra Dornei, invocată din oficiu.

În baza art. 50 din C. proc. pen. raportat la art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., s-a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de petentul A. în favoarea Judecătoriei Bacău.

În baza art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat existența conflictului negativ de competență cu Judecătoria Bacău.

În baza art. 51 alin. (2) din C. proc. pen. raportat la art. 40 alin. (4) din C. proc. pen., s-a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța în acest sens, față de conținutul sesizării și de situația de fapt relevată de înscrisurile aflate la dosar, Judecătoria Vatra Dornei a constatat că cererea formulată de contestatorul A., prin care solicită să se dispună deducerea perioadei de detenție rezultând din executarea unui mandat european de arestare, reprezintă o cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, ulterior rămânerii definitive a sentinței de condamnare, ce se încadrează în cazul de contestație la executare prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen., și nu reprezintă o nelămurire la executarea sentinței penale nr. 47/02.02.2023 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2020.

Judecătoria Vatra Dornei a arătat că, în cauză, nu este dată omisiunea deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate luate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se execută, ci este vorba de o deducere ulterioară din faza de executare a pedepsei.

Judecătoria Vatra Dornei, având în vedere obiectul cererii și faptul că petentul se afla, la data formulării contestației, în executarea unei pedepse cu închisoarea, aplicată printr-o sentință pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei, fiind încarcerat în Penitenciarul Bacău, s-a reținut că competența de soluționare a contestației la executare revine Judecătoriei Bacău, ca instanță în a cărei circumscripție se află locul de deținere al petentului condamnat, corespunzătoare în grad instanței de executare.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Bacău pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanțe se recunosc competente a judeca aceeași cauză ori își declină competența reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competență se soluționează de instanța ierarhic superioară.

Potrivit art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanța ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanța care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanța care și-a declinat cea din urmă competența.

Analizând conflictul negativ de competență ce face obiectul cauzei pendinte, Înalta Curte constată că acesta poartă asupra determinării instanței competente să soluționeze cauza având ca obiect cererea condamnatului A. de deducere a perioadei în care a fost arestat pe teritoriul Spaniei, în vederea predării în România pentru executarea mandatului de executare al pedepsei închisorii emis de Judecătoria Vatra Dornei în baza sentinței penale nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosarul nr. x/2020.

Înalta Curte constată că, potrivit art. 598 alin. (1) din C. proc. pen., se poate face contestație împotriva executării unei hotărâri penale în situația în care: a) s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Totodată, se observă că, în materia contestației la executare, conform art. 598 alin. (2) din C. proc. pen., în cazurile prevăzute la art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la art. 598 alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Art. 597 alin. (1) din C. proc. pen. stipulează că rezolvarea situațiilor care țin de executarea unei hotărâri penale sunt de competența instanței de executare, care, potrivit art. 553 alin. (1) C. proc. pen., este prima instanță de judecată, cu excepțiile prevăzute de alin. (2) al aceluiași articol, iar art. 597 alin. (6) din C. proc. pen. stabilește că este competentă să soluționeze contestația la executare instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Raportând dispoziții legale susmenționate în speță, Înalta Curte constată că cererea formulată de condamnatul A. prin care a solicitat deducere a perioadei în care a fost arestat pe teritoriul Spaniei, în vederea predării în România pentru executarea mandatului de executare al pedepsei închisorii emis de Judecătoria Vatra Dornei în baza sentinței penale nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, pronunțată în dosarul nr. x/2020, reprezintă o contestație la executare, rezultată din executarea unui mandat european de arestare, care se încadrează în prevederile art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen., respectiv o cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, ulterior rămânerii definitive a sentinței de condamnare.

Înalta Curte reține că, în mod eronat, Judecătoria Bacău a calificat cererea condamnatului ca reprezentând o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută, circumscrisă cazului de contestație la executare prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., în condițiile în care existența unei nelămuriri cu privire la hotărârea care se execută implică existența unor elemente de echivoc în dispozitivul hotărârii definitive de natură a afecta executarea acesteia, cum ar fi, de pildă, deducerea unei perioade de timp mai mari decât cea efectiv executată în cauză din durata unei pedepse rezultante, greșita deducere a perioadei arestării preventive ori a arestului la domiciliu instituit în cauză.

Or, condamnatul solicită o deducere a unei perioade de arest preventiv pe teritoriul Spaniei, arestare care a avut loc în contextul în care nu s-a putut pune în executare mandatul de executare a pedepsei închisorii la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, definitivă prin decizia penală nr. 368 din data de 28.03.2024 a Curții de Apel Suceava și din acest motiv s-a emis mandatul european de arestare nr. 2/2024 din data de 24.04.2024, în baza căruia condamnatul A. a fost identificat în Barcelona, Spania și predat autorităților judiciare române.

Deducerea perioadei de arest preventiv pe teritoriul Spaniei, solicitată de persoana condamnată A., nu derivă din omisiunea deducerii duratei măsurilor preventive privative de libertate luate în faza de urmărire penală sau în faza de judecată, în cauza în care s-a pronunțat hotărârea ce se execută, ci este o deducere ulterioară, din faza de executare a pedepsei.

Prin urmare, Înalta Curte reține că cererea persoanei condamnate A. are ca obiect o contestație la executare, circumscrisă cazului prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen.

Astfel, se constată că, în ceea ce privește acest caz de contestație la executare, întemeiat pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen., competența de a soluționa contestația la executare aparține instanței de executare în situația în care persoana condamnată este în stare de libertate sau instanței corespunzătoare în grad instanței de executare în a cărei rază teritorială se află locul de deținere în cazul în care persoana condamnată este privată de libertate. Prin urmare, nu se poate reține existența unei competențe alternative, ci a unei competențe unice pentru soluționarea contestației la executare întemeiată pe cazul reglementat de art. 598 alin. (1) lit. d) teza finală din C. proc. pen.

Cum în cauza dedusă judecății, persoana condamnată A. se află în detenție în Penitenciarul Bacău în executarea sentinței penale nr. 47 din data de 02.02.2023 a Judecătoriei Vatra Dornei, definitivă prin decizia penală nr. 368 din data de 28.03.2024 a Curții de Apel Suceava, Înalta Curte constată că competența în a soluționa cauza privind pe condamnatul A. aparține în primă instanță Judecătoriei Bacău.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul A. în favoarea Judecătoriei Bacău, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 377 RON, va rămâne în sarcina statului.