ÎCCJ, Secția penală

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de recurs în casație de față;

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 545 din data de 25.04.2024, Tribunalul București, secția Penală, a hotărât cu privire la inculpatul A., următoarele:

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 1 (unu) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "constituire a unui grup infracțional organizat", în modalitatea constituirii (fapta începând cu luna aprilie 2022).

În baza art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) din C. pen., precum și cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat - inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de migranți" în formă continuată (6 acte materiale din datele de 03.08.2022, 21.09.2022, 13.10.2022, 14.11.2022, 25.11.2022 și 13.03.2023).

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen. a aplicat inculpatului A. pe lângă fiecare dintre pedepsele principale și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe o perioada de 3 (trei) ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului A. pe lângă fiecare dintre pedepsele principale și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen.

În baza art. 62 din C. pen., cu aplicarea art. 61 alin. (4) lit. c) din C. pen., a aplicat inculpatului A., pe lângă pedeapsa principală a închisorii aplicate pentru infracțiunea de trafic de migranți, și pedeapsa amenzii penale de 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON), rezultând în final amenda penală în cuantum total de 100.000 RON.

În baza art. 38 alin. (1) din C. pen., a constatat că cele două infracțiuni deduse judecății sunt infracțiuni concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit cele două pedepse de 1 an închisoare și 3 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, la care a adăugat sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 4 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 10 luni închisoare, la care a adăugat, conform art. 62 din C. pen., pedeapsa amenzii penale în cuantum total de 100.000 RON reprezentând 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON).

A atras atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 63 și art. 64 din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii penale cu pedeapsa închisorii sau, după caz, muncă neremunerată în folosul comunității, într-un număr corespunzător de zile, în situația neexecutării pedepsei amenzii penale.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului A. pe lângă pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., pe o perioada de 3 (trei) ani, care se execută conform art. 68 alin. (1) lit. c) din C. pen., după executarea pedepsei închisorii, după grațierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiționate.

În baza art. 45 alin. (5) și alin. (3) lit. a) și din C. pen. a aplicat inculpatului A. pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și b) din C. pen., care se execută, conform art. 65 alin. (3) din C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

Împotriva acestei sentinței penale, inculpatul A. a formulat apel.

Prin decizia penală nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, sectia a II-a Penală, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 545 din data de 25.04.2024, pronunțate de către Tribunalul București, secția I Penală, în dosarul nr. x/2023.

A desființat, în parte, sentința apelată și, rejudecând:

În baza art. 367 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "constituire a unui grup infracțional organizat", în modalitatea constituirii (fapta începând cu luna aprilie 2022).

În baza art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 77 lit. a) din C. pen., precum și cu aplicarea art. 396 alin. (10) din C. proc. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a condamnat pe același inculpat - inculpatul A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "trafic de migranți" în formă continuată (6 acte materiale din datele de 03.08.2022, 21.09.2022, 13.10.2022, 14.11.2022, 25.11.2022 și 13.03.2023).

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a contopit cele două pedepse de 9 luni închisoare și 3 ani închisoare aplicate prin prezenta hotărâre, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care a adăugata sporul de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv sporul de 3 luni închisoare, urmând ca inculpatul A. să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani și 3 luni închisoare, la care se adaugă, conform art. 62 din C. pen., pedeapsa amenzii penale în cuantum total de 100.000 RON reprezentând 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON).

În baza art. 422 C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului A. durata reținerii de 24 de ore din data de 25.05.2023-26.05.2023, perioada arestării preventive de la 26.05.2023 la 05.04.2024 și perioada arestului la domiciliu de la 05.04.2024 la zi.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate, în măsura în care nu contravin prezentei decizii.

Împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data 29.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, sectia a II-a Penală a declarat recurs în casație inculpatul A., la data de 09 ianuarie 2025.

Prin cererea de recurs în casație formulată, inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen.:

"s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege."

A arătat că cererea de recurs în casație vizează exclusiv dispoziția instanței de apel de menținere a pedepsei amenzii penale în cuantum de 100.000 RON, reprezentând 200 RON zile amendă.

În temeiul art. 448 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a solicitat admiterea cererii de recurs în casație, casarea deciziei penale recurate și rejudecarea cauzei de către instanța de apel doar cu privire la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 100.000 RON, reprezentând 200 de RON zile amendă, suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 de RON, în sensul înlăturării acesteia.

În opinia recurentului inculpat, aplicarea unei pedepse rezultante de 3 ani și 10 luni închisoare însoțită de pedeapsa amenzii în cuantum de 100.000 RON, pentru săvârșirea faptei de "constituire grup infracțional organizat" și "trafic de migranți", reprezintă o dublă sancțiune.

Astfel, a învederat că atât timp cât inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de trafic de migranți în forma agravantă prevăzută de dispozițiile art. 263 alin. (2) lit. a) C. pen., care presupune sporirea limitelor de pedeapsă în situația în care, prin săvârșirea faptei s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, nu se mai pot reține și dispozițiile art. 62 C. pen., referitoare la aplicarea pedepsei amenzii.

Practic, legiuitorul a sancționat "urmărirea și obținerea unui folos patrimonial" prin incriminarea formei agravante a infracțiunii de trafic de migranți, astfel că aplicarea dispozițiilor art. 62 C. pen. nu se mai impune, pedeapsa fiind din această perspectivă nelegală.

Mai mult, a arătat că acest aspect a fost invocat și ca motiv de apel, însă instanța de control judiciar s-a limitat doar în a menține pedeapsa aplicată de instanța de fond, fără a motiva în niciun mod solicitarea inculpatului.

Prin încheierea din data de 15 aprilie 2025, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, sectia a II-a Penală.

Analizând cererea de recurs în casație formulată de recurentul inculpat A., în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) și (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată, urmând a o admite, pentru următoarele considerente:

Recursul în casație este o cale extraordinară de atac, ce are ca scop verificarea conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, respectiv îndreptarea erorilor de drept comise de curțile de apel, ca instanțe de apel, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Astfel, recursul în casație nu presupune examinarea cauzei sub toate aspectele, ci numai controlul legalității hotărârii atacate, respectiv al concordanței acesteia cu dispozițiile legii materiale și procesuale aplicabile, pornind de la situația de fapt avută în vedere de instanța de apel.

Cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., invocat de recurentul inculpat în prezenta cauză prevede că hotărârile sunt supuse casării în situația în care "s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege", cazul de casare fiind incident atunci când pedeapsa stabilită și aplicată este nelegală.

Prin "pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege" legiuitorul a avut în vedere limitele de pedeapsă ce sunt prevăzute de textul de lege în raport cu încadrarea juridică și cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei a căror incidență a fost stabilită de instanța de apel.

În jurisprudența recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, delimitându-se sfera de aplicabilitate a cazului de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., s-a statuat că acesta vizează nu doar erori de drept produse urmare a stabilirii unei pedepse neprevăzute de legea penală sau cu o durată superioară ori inferioară limitelor legale speciale, ci și regimul sancționator în totalitate, respectiv pedepse principale, complementare sau accesorii și modalitatea de individualizare a aplicării sau a executării pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută (Decizia penală nr. 543/RC/14 decembrie 2016 pronunțată în dosarul nr. x/2016).

Astfel, pornind de la scopul recursului în casație impus prin dispozițiile art. 433 C. proc. pen., se constată că instanța supremă, în cadrul cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., analizează doar legalitatea unei pedepse sub aspectul particular al felului ori limitelor speciale, respectiv aplicarea acesteia în afara limitelor determinate de legiuitor.

În acest context, Înalta Curte reține că recurentul inculpat a invocat motivul de recurs în casație prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., apreciind că în mod greșit instanța de apel a dispus reținerea dispozițiilor art. 62 din C. pen. referitoare la aplicarea amenzii care însoțește pedeapsa închisorii, deși inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de trafic de migranți în forma agravantă prevăzută de dispozițiile art. 263 alin. (2) lit. a) C. pen., care presupune sporirea limitelor de pedeapsă în situația în care, prin săvârșirea faptei s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial.

Analiza motivului de casare invocat de către recurentul inculpat, prin prisma criticilor formulate, impune și reclamă prioritar stabilirea naturii juridice a instituției "amenzii care însoțește pedeapsa închisorii", reglementată de art. 62 din C. pen., respectiv: circumstanță de individualizare sau cauză de agravare a pedepsei.

Potrivit art. 62 alin. (1) din C. pen., dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii se poate aplica și pedeapsa amenzii. Amenda are în acest caz caracter facultativ, aplicarea sa nefiind o obligație pentru instanța de judecată.

Potrivit Expunerii de motive a C. pen., rațiunea pentru care a fost introdus art. 62 C. pen. a fost determinată de necesitatea de a consacra mijloace de constrângere penală eficiente care să nu presupună majorarea duratei pedepsei închisorii.

În acest context, apreciază Înalta Curte că în aplicarea acestor dispoziții ar trebui operată o distincție, după cum scopul de a dobândi folosul patrimonial reprezintă: -circumstanță factuală particulară în cauză; - element constitutiv al infracțiunii, sau - variantă de agravare a infracțiunii.

În primele două variante, atunci când autorul a obținut sume de bani ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, dispozițiile art. 62 din C. pen. sunt pe deplin aplicabile, fiind posibil cumulul amenzii cu pedeapsa închisorii.

Însă, în cea de-a treia variantă, incidentă și în prezenta speță, atunci când legiuitorul a dat eficiență împrejurării că infractorul a urmărit un folos patrimonial, transformând-o în variantă de agravare a unei anumite infracțiuni, nu mai este posibilă aplicarea pedepsei amenzii pe lângă pedeapsa închisorii, întrucât s-ar atribui un dublu efect sancționator aceleiași împrejurări de fapt, mai întâi pe cale legală (exprimată în limitele speciale mai mari pentru varianta agravată) și apoi pe cale judiciară (prin cumularea de către instanță a închisorii cu amenda).

În situația în care s-ar admite că dispozițiile art. 62 C. pen. pot fi aplicate pe lângă pedeapsa închisorii, ca modalitate de individualizare a pedepsei ori de câte ori inculpatul a urmărit prin săvârșirea infracțiunii un folos material, practic s-ar aduce atingere principiului valorificării unice a aceleiași ipoteze de agravare, cu consecințe asupra tratamentului sancționator aplicabil inculpatului.

Așadar, dispozițiile art. 62 din C. pen. reprezintă o cauză de agravare a răspunderii penale, iar atât timp cât legiuitorul a înțeles să fie mai sever în considerarea folosului patrimonial urmărit de inculpat și să agraveze răspunderea prin crearea unor variante infracționale agravate sau calificate, Înalta Curte apreciază că nu se justifică cumulul pedepsei închisorii cu pedeapsa amenzii.

Aplicând aceste considerații cauzei de față, Înalta Curte reține că recurentul inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de migranți în varianta agravată prevăzută de dispozițiile art. 263 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și b) din C. pen.:

"(1)Racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2)Când fapta a fost săvârșită:

a)în scopul de a obține, direct sau indirect, un folos patrimonial;

b)prin mijloace care pun în pericol viața, integritatea sau sănătatea migrantului;

c)prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Însă, pentru aceeași infracțiune și în considerarea aceluiași scop, respectiv urmărirea unui folos patrimonial, instanța de apel a dispus și aplicarea unei pedepse cu amenda penală în cuantum total de 100.000 RON reprezentând 200 de zile-amendă (suma corespunzătoare unei zile amendă fiind de 500 RON), în temeiul art. 62 C. pen., aspect de natură a încălca flagrant principiul legalității pedepsei.

Aplicarea unei duble sancțiuni având în vedere aceeași circumstanță faptică agravantă, respectiv: pe de o parte, pedeapsa închisorii a cărei limite de pedeapsă sunt deja majorate ca urmare a reținerii formei agravate a infracțiunii de trafic de migranți, iar pe de altă parte, pedeapsa amenzii, ca efect al unei cauze de agravare suplimentară prevăzută de art. 62 C. pen., se circumscrie noțiunii de "pedeapsă în alte limite", în accepțiunea cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. și impune restabilirea legalității pedepsei aplicate inculpatului A., prin înlăturarea pedepsei amenzii dispusă în cauză.

Nelegalitatea hotărârii instanței de apel cu privire la stabilirea pedepselor de 3 ani închisoare și 100.000 RON amendă penală pentru infracțiunea de trafic de migranți prevăzută de art. 263 alin. (1) și alin. (2) C. pen., poate fi înlăturată prin rejudecarea cauzei de către Înalta Curte, întrucât aceasta nu implică o chestiune de aplicare referitoare la individualizarea pedepsei, ci este rezultatul exclusiv al greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor art. 62 C. pen., fiind astfel incidente dispozițiile art. 448 alin. (2) lit. a) din C. proc. pen. și nu cele ale art. 448 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen.

Deopotrivă, în conformitate cu prevederile art. 443 alin. (1) C. proc. pen., examinând cauza prin extindere și cu privire la intimații inculpați B., C. și D. care nu au exercitat calea extraordinară de atac, Înalta Curte va extinde efectele recursului în casație formulat de către recurentul inculpat A. și cu privire la aceștia, urmând a pronunța soluția de admitere a recursului în casație și de înlăturare a pedepsei amenzii dispusă pe lângă pedeapsa închisorii și în privința acestora, pentru aceleași considerente anterior expuse.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte va admite recursul în casație formulat de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, sectia a II-a Penală în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 443 alin. (1) C. proc. pen. va dispune extinderea efectelor recursului în casație și cu privire la inculpații B., C. și D. și în consecință:

Va casa, în parte, decizia penală atacată și în înlăturarea greșitei aplicări a legii, va dispune:

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat: 2 (ani) și 7 (șapte) luni închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

Va dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate și emiterea de noi forme în baza prezentei decizii.

Va menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate care nu contravin prezentei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați D., B., E. și C., în sumă de câte 753 RON fiecare, vor rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în casație formulat de recurentul inculpat A. împotriva deciziei penale nr. 1470/A din data de 29.11.2024 pronunțată de Curtea de Apel București, sectia a II-a Penală în dosarul nr. x/2023.

În temeiul art. 443 alin. (1) C. proc. pen. dispune extinderea efectelor recursului în casație și cu privire la inculpații B., C. și D. și în consecință:

Casează, în parte, decizia penală atacată și în înlăturarea greșitei aplicări a legii, dispune:

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani și 3 (trei) luni închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat: 2 (ani) și 7 (șapte) luni închisoare.

Pedeapsă rezultantă de executat: 3 (trei) ani închisoare.

Dispune anularea formelor de executare emise în baza deciziei atacate și emiterea de noi forme în baza prezentei decizii.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate care nu contravin prezentei.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați D., B., E. și C., în sumă de câte 753 RON fiecare, rămân în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2025.