ÎCCJ, Secția penală

Cameră de consiliu

Ședința publică din data de 10 iunie 2025

Deliberând asupra admisibilității în principiu a cererii de recurs în casație formulate de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 334 din 01.04.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 103/D din 5.04.2019 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul x/2017, printre altele, a fost condamnat inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 18

1

alin. (1) din Lg. 78/2000 cu art. 5 alin. (1) din C. pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) din C. pen.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 66 lit. a), b) din C. pen. în condițiile art. 65 alin. (3) din C. pen.

În baza art. 91 din C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, având un termen de supraveghere de 2 ani începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte măsuri de supraveghere prevăzute la lit. a)-e).

În baza art. 93 alin. (2) din C. pen. s-a impus inculpatului să execute obligațiile prevăzute la lit. a) și b).

În baza art. 93 alin. (3) din C. pen. pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile la Primăria Bacău sau Primăria Bacău - Serviciul Public de Salubritate și Spații verzi.

În baza art. 91 alin. (4) din C. pen. și art. 96 din C. pen. a atras atenția inculpatului asupra nerespectării măsurilor de supraveghere și a obligațiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel, printre alții, parchetul și inculpatul A..

Prin decizia penală nr. 334 din 01.04.2020 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, printre altele, în apelul parchetului, a fost majorată pedeapsa de la 2 la 3 ani, a fost majorat și termenul de supraveghere de la 2 ani la 3 ani, fiind respins, totodată, apelul inculpatului A..

Decizia a fost comunicată la data de 04.05.2020 inculpatului A., astfel că data până la care inculpatul avea posibilitatea de declarare a recursului în casație este 04.06.2020, inclusiv.

Împotriva deciziei penale nr. 334 din 01.04.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017, a declarat recurs în casație, la data de 30.04.2025, inculpatul A., invocând cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen., din perspectiva deciziei Curții Constituționale nr. 50 din 18.02.2025, în sensul de a se constata că în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal.

Cererea de recurs în casație a fost comunicată tuturor participanților, iar până la expirarea termenului de 10 zile, prevăzut de art. 439 alin. (2) C. proc. pen., au fost depuse concluzii scrise Direcția Națională Anticorupție.

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 03.06.2025.

La înaintarea dosarului în calea de atac, procedura de comunicare a recursului în casație era îndeplinită, iar la data de 04.06.2025 a fost întocmit raportul de magistratul-asistent.

Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs în casație formulate de recurentul-inculpat A., conform art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 440 alin. (1), (2) și 4 din C. proc. pen.:

(1) Admisibilitatea cererii de recurs în casație se examinează în camera de consiliu de un complet format din un judecător, după depunerea raportului magistratului-asistent și atunci când procedura de comunicare este legal îndeplinită, fără citarea părților și fără participarea procurorului.

(2) Dacă cererea de recurs în casație nu este făcută în termenul prevăzut de lege sau dacă nu s-au respectat dispozițiile art. 434, art. 436 alin. (1) și (6), art. 437 și art. 438, instanța respinge, prin încheiere definitivă, cererea de recurs în casație.

(4) În cazul în care instanța constată că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 434-438, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării recursului în casație.

Din examinarea dispozițiilor legale anterior enunțate, rezultă că recursul în casație este supus unei verificări prealabile judecării în fond a acestuia, instanța fiind obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.

Recursul în casație a fost promovat, în temeiul art. 436 și urm. C. proc. pen., împotriva unei hotărâri care este susceptibilă de a fi atacată cu această cale extraordinară de atac de către inculpatul A., însă cu nerespectarea termenului de 30 de zile prevăzut de art. 435 C. proc. pen.

În primul rând, se reține că prin Decizia nr. 50/18.02.2025, publicată în Monitorul Oficial la data de 11.04.2025, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen., și a constatat că soluția legislativă din cuprinsul art. 438 alin. (1) pct. 8 din C. proc. pen. care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal este neconstituțională.

Cu privire la termenul de exercitare a recursului în casație, care, în opinia recurentului inculpat, ar curge unul nou de 30 de zile de la data de 11.04.2025, când a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 50/18.02.2025 în Monitorul Oficial, pentru persoanele cu privire la care în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal, se observă că potrivit art. 147 alin. (4) din Constituția României, "Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor".

În ceea ce privește efectele deciziilor de neconstituționalitate pronunțate în cadrul controlului a posteriori, Curtea Constituțională a statuat prin decizia nr. 51 din 16 februarie 2016 următoarele: paragraful 52. "Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reamintește caracterul erga omnes și pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art. 147 alin. (4) din Constituție. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată [a se vedea Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015 (paragraful 28)]".

Astfel, în raport cu dispozițiile art. 147 alin. (7) din Constituție, precum și jurisprudența constantă a Curții Constituționale în această materie, decizia invocată în susținerea prezentei cereri de recurs în casație se aplică cauzelor aflate în curs de soluționare, precum și celor în care termenul de 30 de zile de exercitare a recursului în casație nu era expirat la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei de neconstituționalitate, respectiv 11.04.2025.

În lipsa unei dispoziții exprese, se observă că nu se poate vorbi de o repunere în termenul de recurs în casație, aceasta fiind specifică doar căilor ordinare de atac.

În raport cu dispozițiile art. 269 alin. (2) și (4) C. proc. pen., Înalta Curte reține că data până la care inculpatul avea posibilitatea de a declara recurs în casație este 04.06.2020, inclusiv, având în vedere că decizia penală recurată a fost comunicată în mod legal la data de 04.05.2020.

Conform 268 alin. (1) C. proc. pen., nerespectarea termenului de 30 de zile stabilit de art. 435 C. proc. pen., atrage decăderea din exercițiul dreptului de a mai formula recurs în casație și nulitatea actului făcut peste termen.

Întrucât devin incidente prevederile art. 440 alin. (2) C. proc. pen., analiza celorlalte condiții, subsecvente, reglementate de dispozițiile art. 435-438 C. proc. pen. nu se mai impune.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 434-438 C. proc. pen., în temeiul art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 334 din 01.04.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de recurs în casație formulată de inculpatul A. împotriva deciziei penale nr. 334 din 01.04.2020 pronunțate de Curtea de Apel Bacău, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2017.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 iunie 2025.