ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 308/2025

Ședința publică din data de 25 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 2 iunie 2025, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În susținerea cererii, petenta a arătat faptul că există o suspiciune rezonabilă în sensul că, la nivelul Curții de Apel Cluj, cauza nu va fi judecată cu imparțialitate și obiectivitate, ca urmare a influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal. Aceasta a precizat că a formulat o cerere de întrerupere a executării pedepsei în temeiul art. 592 din C. proc. pen., însă raportul de expertiză medico-legală întocmit în cauză s-a bazat exclusiv pe baza înscrisurilor medicale, fără ca aceasta să fie prezentată la Institutul de Medicină Legală.

Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen.: (…) când Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța ierarhic superioară, informațiile se cer președintelui curții de apel la care se află cauza a cărei strămutare se cere.

Potrivit textului de lege mai sus menționat au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Cluj.

Prin informațiile transmise de Curtea de Apel Cluj, în conformitate cu art. n72 alin. (6) din C. proc. pen., în raport de motivele cererii de strămutare, s-a arătat că nu s-a făcut dovada existenței unei suspiciuni rezonabile de natură a afecta imparțialitatea judecătorilor instanței, datorită împrejurărilor cauzei, a calității părților, ori prin existența unui pericol de tulburare a ordinii publice.

Deopotrivă, s-a precizat că, din verificările efectuate, nu rezultă nicio încălcare a dispozițiilor legale în activitatea judecătorilor la care a fost repartizat dosarul a cărui strămutare se solicită, aceștia exercitându-și atribuțiile cu obiectivitate și cu respectarea strictă a principiului imparțialității, neexistând niciun argument valid care să justifice strămutarea cauzei.

Examinând cererea de strămutare formulată de petenta A., în raport de motivele invocate și de prevederile legale incidente, Înalta Curte apreciază că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform dispozițiilor art. 74 alin. (2) din C. proc. pen., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea.

Strămutarea constituie un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, mai precis dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei ori calității părților.

Una din cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

În schimb, suspiciunea individuală vizează un anumit judecător sau mai mulți judecători, iar motivele pot fi identice sau diferite în privința fiecăruia. În această ipoteză, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul constă în înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Prin urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, instanța verifică dacă există o suspiciune rezonabilă colectivă, în sensul afectării imparțialității întregii instanțe din cauza împrejurărilor cauzei sau a calității părților.

Motivele temeinice care pot servi la solicitarea strămutării sunt altele decât cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Analizând împrejurările cauzei a cărei strămutare se solicită, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni de natură a pune sub semnul îndoielii desfășurarea procesului cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale în fața Curții de Apel Cluj, nefiind identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare.

În cauză, niciuna dintre cerințele prevăzute de art. 71 din C. proc. pen. nu este îndeplinită, neputându-se reține împrejurări care să conducă la existența unei îndoieli rezonabile asupra imparțialității și obiectivității întregului corp de magistrați din cadrul instanței.

Susținerile formulate de petentă, potrivit cărora la nivelul instanței sesizate s-ar constata existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, ca urmare a influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal, nu sunt însoțite de probe ori indicii concrete care să justifice o suspiciune rezonabilă privind lipsa de imparțialitate a instanței în ansamblul său.

Faptul că raportul de expertiză medico-legală a fost întocmit exclusiv pe baza înscrisurilor medicale, fără prezentarea petentei la Institutul de Medicină Legală, reprezintă o nemulțumire legată de modalitatea de administrare a probei, dar nu echivalează cu afectarea imparțialității judecătorilor de la instanța sesizată și nu constituie, în sine, o circumstanță de natură să atragă strămutarea cauzei.

Aprecierea caracterului echitabil al unei proceduri judiciare nu poate fi realizată exclusiv prin raportare la percepțiile subiective ale părții, ci impune analiza existenței unor fapte obiective și verificabile, care să genereze îndoieli rezonabile privind imparțialitatea instanței. Or, în speță, cererea de strămutare se fundamentează pe afirmații generale, fără susținere probatorie, referitoare la climatul în care se desfășoară procesul penal și la modalitatea efectuării expertizei medico-legale.

În ceea ce privește calitatea părților, petenta nu a indicat motive concrete din care să rezulte că aceasta ar putea afecta imparțialitatea instanței, în sensul art. 71 din C. proc. pen.

De altfel, petenta nu a indicat împrejurări concrete din care să rezulte existența unui pericol de tulburare a ordinii publice, susținerile rezumându-se la afirmații generale privind climatul procesual, fără legătură directă cu desfășurarea prezentei cauze sau cu buna administrare a justiției.

În aceste condiții, nu se poate reține că, la nivelul Curții de Apel Cluj, nu ar exista condiții pentru respectarea garanțiilor inerente unui proces echitabil.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta persoană condamnată A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

În temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat și în baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petenta persoană condamnată, în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petenta persoană condamnată A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2024, aflat pe rolul Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Obligă petenta la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru petenta persoană condamnată, în cuantum de 377 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 iunie 2025.