ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 296/2025

Ședința publică din data de 24 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare, în baza actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 02.06.2025, petentul A. a solicitat, în temeiul art. 71 din C. proc. pen., strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Timișoara, la o altă instanță egală în grad.

În motivarea cererii, petentul a susținut că există o suspiciune rezonabilă privind imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Timișoara ca urmare a împrejurărilor cauzei și a calității părților, fiind nemulțumit de faptul că, la emiterea ordonanței de clasare, procurorul nu a analizat în concret probele, actele depuse la dosar, ignorând realitatea, iar instanțele de fond și de apel care au pronunțat hotărâri în dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Lipova, având ca obiect partaj judiciar, nu au analizat actele și probele depuse la dosar, pronunțând hotărâri favorabile părților adeverse.

Petentul a criticat și magistratul din cadrul Curții de Apel Timișoara care i-a respins cererea de strămutare a dosarului nr. x/2015, fiind nemulțumit de faptul că nu a fost audiat de-a lungul celor trei ani de nelucrare a dosarului nr. x/2022 (204/300/P/2022) al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.

A mai arătat că, în calitatea sa de avocat, a perceput faptul că nu va beneficia de o egalitate de tratament în cursul cercetării judecătorești atât la Lipova, cât și la Arad. În plus, a menționat că intimații B. sunt oameni de afaceri cunoscuți în zona Lipova-Radna și au influențe locale care pot să genereze respingerea plângerii sale ce face obiectul dosarului a cărui strămutare o solicită.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei, după prezentarea parcursului cauzei, s-a învederat, în esență, că la nivelul Curții de Apel Timișoara sunt asigurate toate condițiile pentru buna desfășurare a procesului și soluționarea legală a cauzei, cu asigurarea garanțiilor privind obiectivitatea și imparțialitatea tuturor judecătorilor instanței.

Examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare formulată de petentul A. este nefondată, urmând a o respinge, pentru următoarele considerente:

Prealabil analizării motivelor invocate de petent, Înalta Curte amintește că strămutarea este remediul procesual reglementat de C. proc. pen. în vederea înlăturării situațiilor care pun în pericol normala desfășurare a unui proces penal, datorită unor stări de fapt neconvenabile, existente la locul unde urmează să fie judecată cauza ce face obiectul procesului penal.

Temeiul strămutării, care nu se confundă cu vreuna din cauzele de suspiciune personală, rezultă din atitudinea, din comportarea în mod repetat a unor subiecți procesuali oficiali față de una dintre părți, conduită care nu poate fi încadrată în niciunul dintre cazurile de recuzare, dar care vădește existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate.

Acest remediu procesual nu poate fi folosit, însă, decât în situații vădit contrarii celor în care trebuie să se desfășoare în mod normal procesul penal.

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.

Examinând în aceste coordonate împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată, considerând că la Curtea de Apel Timișoara nu se poate realiza o judecată obiectivă a cauzei penale cu respectarea normelor procedurale care reglementează procesul penal, Înalta Curte constată că afirmațiile petentului nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței.

Astfel, se constată că dosarul a cărui strămutare se solicită are ca obiect plângerea formulată de petentul A., în temeiul art. 340 din C. proc. pen., împotriva ordonanței de clasare emise în dosarul nr. x/2022 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, menținută prin ordonanța nr. 33/13/2/2025 din data de 03.04.2025 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, plângere prin care petentul a solicitat tragerea la răspundere penală a magistrațilpor care au soluționat dosarul nr. x/2015 al Judecătoriei Lipova.

Se observă că petentul a susținut că la soluționarea dosarului nr. x/2015 al Judecătoriei Lipova, având ca obiect partaj judiciar, instanțele de fond și apel nu au analizat înscrisurile depuse la dosar, pronunțând hotărâri judecătorești în favoarea părților adverse, iar cererea sa de strămutare a acestui dosar a fost respinsă de magistrații Curții de Apel Timișoara.

Or, aceste aspecte nu pot constitui un motiv temeinic de strămutare, câtă vreme nu au fost prezentate elementele din care să rezulte imparțialitatea judecătorilor din cadrul curții de apel, petentul fiind nemulțumit practic de modul de soluționare a dosarului nr. x/2015 de către magistrații din cadrul Judecătoriei Lipova și Tribunalului Arad, precum și de modul de soluționare a cererii de strămutare a acestui dosar.

Așadar, nemulțumirile petentului referitoare la eventualul mod de soluționare a cauzei, fără a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza, nu pot conduce la strămutarea cauzei.

În continuare, petentul a invocat și faptul că în cursul urmăririi penale nu a fost audiat și i-ar fi fost respinse cererile în probațiune, aspecte ce nu vizează activitatea judecătorilor Curții de Apel Timișoara, ci reprezintă nemulțumirile acestuia cu privire la modul de soluționare a plângerii penale formulate.

De altfel, aspectele invocate privind modul în care s-a desfășurat ancheta penală de către procurorul de caz nu pot conduce la strămutarea cauzei, întrucât sunt manifestări ale exercițiului funcției judiciare, care nu pot fi evaluate în actuala procedură prin prisma criteriilor de imparțialitate și obiectivitate prevăzute de lege, ci numai în cadrul căilor de atac prevăzute de lege.

În procedura de față, instanța poate evalua doar temeinicia suspiciunilor exprimate de petent cu privire la imparțialitatea tuturor judecătorilor din cadrul unei instanțe, fără a fi abilitată să cenzureze, explicit sau implicit, legalitatea sau temeinicia măsurilor dispuse de aceștia în cursul procesului sau să constate o eventuală lipsă a documentelor depuse de către petent, cu titlu de "probe", în cursul urmării penale.

Ca urmare, nici aceste nemulțumiri ale petentului nu pot fundamenta cererea de strămutare formulată.

Nici afirmația petentului referitor la intimații B., care ar fi oameni de afaceri cunoscuți în zona Lipova-Radna și ar avea influențe locale care pot să genereze respingerea plângerii sale ce face obiectul dosarului a cărui strămutare o solicită, nu generează eo ipso o suspiciune colectivă de lipsă de obiectivitate a întregii Curți de Apel Timișoara, fiind necesar a se corobora cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității tuturor judecătorilor instanței pe rolul căreia se află cauza.

În consecință, în lipsa unor elemente concrete, împrejurările invocate de petent nu sunt susceptibile a da naștere, prin ele însele, unei temeri justificate obiectiv cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Timișoara.

Prin urmare, în contextul informațiilor transmise conform art. 73 alin. (3) din C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța anterior menționată nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate, aspecte care s-ar putea circumscrie unor elemente de natură să afecteze calitatea actului de justiție, nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul B. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2020 al Curții de Apel Brașov, secția penală.

Având în vedere soluția pronunțată în cauză, în baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Timișoara.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 iunie 2025.