ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 276/2025
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 276/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Ședința publică din data de 12 iunie 2025
Asupra cererii de strămutare de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, în temeiul art. 71 C. proc. pen., invocând că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor este afectată, din cauza circumstanțelor procesului, calității părților ori a unor relații conflictuale generate pe plan local, în ultimii 5 ani, în strânsă legătură cu elementele de politică la nivelul județului Alba.
În esență, petentul a susținut că, se regăsesc motive de bănuială legitimă față de calitatea părților implicate în cauză, întrucât este fiul viceprimarului din Comuna Vladul Morților, jud. Alba și se află într-o situație în care, în repetate rânduri, din cauza opțiunilor politice ale mamei sale, a fost în vizorul autorităților locale și județene; mai mult, viceprimarul este proprietarul imobilului unde a avut loc controlul vizat de sesizarea din oficiu și în urma căruia a fost demarat acest dosar penal.
În acest context, în opinia petentului, este evidentă și justificată bănuiala legitimă că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia afectează imparțialitatea și obiectivitatea membrilor completului de judecată, în condițiile în care este de notorietate că în media au existat mai multe sesizări către opinia publică, sesizări care pleacă de la unul dintre influenții oameni de afaceri și consilieri județeni ai Județului Alba, sesizări care toate au convers către petent și mama acestuia, viceprimarul și primarul localității. Toate aceste sesizări s-au dovedit, în final, nefondate, s-au finalizat cu soluții de clasare sau achitare, însă în continuare, susține petentul că i se transmite prin diverse persoane că, într-un final, la nivelul Curții de Apel Alba Iulia, adversarul politic va găsi suport pentru a obține o soluție de condamnare.
Petentul a mai susținut că aspectul invocat se poate constata din soluțiile pronunțate în cauzele în care a fost implicat, cât și din modul de acțiune și presiunile exercitate recent la instanța locală, chiar în legătură cu cauza a cărei strămutare o solicită, în condițiile în care, adversarul politic - membru al Consiliului Județean Alba i-a transmis prin diferite mijloace că urmează a se lua o soluție defavorabilă lui.
A invocat Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014 a Curții Constituționale, jurisprudența CEDO, principiul imparțialității justiției și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție.
Potrivit art. 72 alin. (6) din C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Alba Iulia.
Din informarea transmisă de Curtea de Apel Alba Iulia reiese că obiectul dosarului nr. x/2022 îl constituie apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpeni împotriva sentinței penale nr. 27 din 6 februarie 2025, pronunțată de Judecătoria Câmpeni, prin care, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, fiind respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Distribuție Energie Electrică România S.A., Sucursala Alba.
Față de motivele invocate în legătură cu dosarul nr. x/2022, precum și rezultatul verificărilor efectuate, Curtea de Apel Alba Iulia a precizat că nu a identificat, până la acest moment, împrejurări obiective care să sugereze existența și actualitatea unor relații conflictuale.
Totodată, la dosar au fost depuse și dovezile de comunicare potrivit dispozițiilor art. 73 C. proc. pen.
Examinând actele dosarului, Înalta Curte constată că cererea de strămutare este nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.
Remediul procesual al strămutării se impune atunci când, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității judecătorilor unei instanțe.
Trecerea unei cauze de la instanța sesizată la o altă instanță egală în grad, reprezintă o măsură menită să asigure buna desfășurare a procesului, în situația în care nu există garanții de imparțialitate cu referire la judecarea cauzei, în privința niciunuia dintre judecătorii instanței sesizate.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În speță, petentul și-a întemeiat cererea, în esență, pe împrejurarea că mama sa, B., este viceprimarul Comunei Vladul Morților, jud. Alba, aspect care, în opinia petentului, conduce la situații în care, din cauza opțiunilor politice ale mamei sale, să se afle în vizorul autorităților locale și județene, fiind astfel justificată bănuiala legitimă că judecarea cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia afectează imparțialitatea și obiectivitatea membrilor completului de judecată, cu atât mai mult cu cât, susține petentul, acest aspect poate fi constatat din soluțiile pronunțate în cauzele în care a fost implicat.
În urma analizării aspectelor invocate de petent drept temeiuri ale cererii de strămutare a dosarului nr. x/2022, Înalta Curte nu identifică elemente concrete de natură să conducă la existența vreunei îndoieli asupra imparțialității și obiectivității judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei sau la concluzia că la nivelul Curții de Apel Alba Iulia nu ar exista condiții pentru desfășurarea unui proces echitabil.
În acest sens, Înalta Curte amintește că prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M. Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016), Curtea Constituțională a României a stabilit că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.
Totodată, reamintește că imparțialitatea magistratului se prezumă până la proba contrară, iar punctul de vedere al persoanei interesate nu joacă un rol determinant, ci trebuie să fie justificat în mod obiectiv. (cauza Aleksandr Nikolayevich Ovcharenko v. Ucraina).
Așadar, simpla susținere că instanța nu poate da dovadă de imparțialitate, în absența unor elemente concrete, nu generează, în mod automat, concluzia unei conduite subiective a magistraților învestiți cu soluționarea cauzei și, implicit, concluzia afectării imparțialității judecătorilor instanței.
Ca atare, afirmațiile petentului nu au aptitudinea de a pune în discuție imparțialitatea judecătorilor instanței, în lipsa unor elemente obiective, verificabile, care să genereze suspiciuni temeinice referitoare la o eventuală influență exercitată asupra acestora și să justifice strămutarea cauzei la o altă instanță.
Supoziția că anumite împrejurări preexistente (ce țin, în speță, de faptul că petentul - inculpat în cauza a cărei strămutare se solicită - este fiul unei persoane ce deține o funcție politică în județul aflat în circumscripția instanței), pot determina o judecată părtinitoare a cauzei, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile, de natură a crea unui observator neutru suspiciunea că imparțialitatea judecătorilor unei instanțe este afectată, situație care nu se regăsește în cauză.
Prin urmare, măsurile dispuse de completele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor privindu-l pe petent, nu constituie, doar prin ele însele, un indiciu al lipsei de imparțialitate a judecătorilor învestiți ori a celorlalți judecători din cadrul instanței. Magistrații care formează completul de judecată examinează justețea aspectelor sesizate prin prisma elementelor probatorii aflate la dosarul fiecărei cauze, evaluate individual, având obligația de a-și îndeplini atribuțiile în strictă conformitate cu legea aplicabilă speței și fără părtinire.
Concluzionând, în contextul celor expuse, Înalta Curte constată că nu rezultă suspiciuni care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Alba Iulia, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, cererea petentului nefiind justificată.
Față de considerentele expuse, în temeiul art. 74 din C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.
În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A., privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.
Obligă petentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2025.