ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 281/2025

Ședința publică din data de 17 iunie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare formulată în cauză, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, petenta A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Alba Iulia, secția penală, apreciind ca există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței penale este afectată din cauza împrejurărilor cauzei și calității părților. Petenta A. a arătat că a fost executor judecătoresc în perioada 2007-2022 în mun. Petroșani, jud. Hunedoara și activitatea sa profesională a făcut obiectul mai multor articole de presă care au propagat în spațiul public ideea exercitării atribuțiilor de serviciu cu rea credință și prin încălcarea legii. De asemenea, a arătat că au fost exercitate de către organismele de control profesional și acțiuni disciplinare împotriva sa, instanțele de judecată de contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Alba Iulia apreciind că există o conduită profesională inadecvată, aplicând sancțiuni disciplinare, respectiv suspendarea pe o perioadă de tei luni a activității, apoi excluderea din profesie (sentința nr. 66/28.03.2019 pronunțată în dosarul cu nr. x/2015 și sentința nr. 141/15.06.2022 pronunțată în dosarul cu nr. x/2021 ale Curții de Apel Alba Iulia). Prin urmare, în condițiile în care judecătorii din cadrul Curții de Apel Alba Iulia au apreciat existența abaterilor disciplinare în legătură cu activitatea de executare silită din cadrul acelorași dosare de executare silita care fac obiectul acuzației penale, este evident că aparența de imparțialitate a judecătorilor din cadrul instanței penale este afectată. În plus, tot ca indicii de lipsă de imparțialitate ale judecătorilor, s-a invocat și faptul că toate contestațiile formulate în cursul urmăririi penale împotriva măsurii controlului judiciar, au fost soluționate de către judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Alba Iulia prin respingere. Inclusiv judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Alba Iulia, în procedura de verificare a legalității și temeinicei măsurii preventive, a menținut măsura prin încheierea din 27.03.2025 și, doar după ce cauza a ajuns în fața ICCJ, în contestație, prin încheierea nr. 283/17.04.2025, s-a dispus revocarea măsurii controlului judiciar.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen.., au fost solicitate informații de la Curtea de Alba Iulia care au fost transmise la dosarul cauzei.

În informațiile transmise, Curtea de apel s-a arătat că prin rechizitoriul întocmit la 07.03.2025 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Alba Iulia a dispus trimiterea în judecată a inculpatei A., având calitatea de executor judecătoresc în cadrul BEJ A., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, în formă continuată, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (30 acte materiale) cu aplicarea art. 309 C. pen. raportat la art. 183 C. pen. și art. 77 lit. a) C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia la data de 21.03.2025 sub dosar nr. x/2025 și repartizată aleatoriu completului C 2 CPF - EAC, iar prin rezoluția judecătorului de cameră preliminară s-a dispus crearea dosarului asociat nr. x/2025

Prin încheierea penală nr. 20/27.03.2025 judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Alba Iulia a menținut măsura preventivă a controlului judiciar, iar prin încheierea penală nr. 283/17.04.2025 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2025.l au fost admise contestații inculpaților, desființată încheierea penală nr. 20/2025 a Curții de Apel Alba Iulia și revocată măsura preventivă a controlului judiciar.

La data de 05.05.2025 inculpata A.. a depus la dosar excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței și neregularitatea actului de sesizare, însoțite de înscrisuri.

Potrivit rezoluției emise la 07.05.2025, judecătorul de cameră preliminară a fixat termen la data de 04.06.2025 pentru judecarea cererilor și excepțiilor invocate de inculpați.

La data de 30.05.2025 inculpata A. a depus la dosar cerere de strămutare, aceasta fiind înregistrată la dosarul nr. x/2025 al Curții de Apel Alba Iulia și a fost înaintată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 02.06.2025.

La termenul din 04.06.2025, avocatul inculpatei A., văzând că cererea de strămutare formulată a fost înregistrată la dosarul nr. x/2025, a depus o copie a cererii și la dosarul nr. x/2025, împrejurare față de care judecătorul de cameră preliminară a dispus desprinderea cererii din dosarul de fond și atașarea la dosarul de cameră preliminară, iar o copie a acesteia a fost trimisă Înaltei Curți de Casație și Justiție cu precizarea că, în adresa inițială din 02.06.2026, s-a menționat eronat numărul dosarului, respectiv "142/57/2025" în loc de "142/57/2025/a1". Avocatul a solicitat judecătorului de cameră preliminară să elibereze copii ale suporților optici pe care se regăsește în formă scanată dosarul de urmărire penală și a suporților optici pe care se află înregistrările audio video a tuturor declarațiilor date în procedura de urmărire penală de inculpați și martori, cerere care a fost încuviințată. Judecătorul de cameră preliminară a amânat judecarea cauzei la data de 20.06.2025 și a pus în discuția părților verificarea din oficiu a măsurilor asiguratorii, sens în care s-a format dosarul asociat nr. x/2025, în care s-a stabilit termen de pronunțare la 25.06.2025.

Referitor la calitatea părților, Curtea de apel a precizat că inculpata A. avea, la comiterii faptelor, calitatea de executor judecătoresc în cadrul BEJ A., dar și faptul că nu a identificat, până la acest moment împrejurări obiective cate să sugereze existența și actualitatea unor relații conflictuale. Vizând aspectele invocate de cu privire la multitudinea litigiilor aflate pe rolul Curții de Apel Alba Iulia (în diverse materii) în care petenta are calitate de parte, s-a constatat că acestea sunt relevate de copii ale hotărârilor judecătorești, anexate cererii de strămutare. S-a menționat că au fost îndeplinite condițiile art. 73 C. proc. pen.., sens în care s-au atașat în copie dovezile de înștiințare a părților.

Examinând cererea formulată de petenta A., în raport de prevederile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 71 C. proc. pen.., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze atunci când există suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Conform art. 74 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul în care găsește cererea întemeiată, Înalta Curte de Casație și Justiție dispune strămutarea judecării cauzei la o curte de apel învecinată curții de la care se solicită strămutarea. Strămutarea este un remediu procesual prin intermediul căruia judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor unei instanțe.

La momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, pentru a se stabili dacă imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din motive care țin de împrejurările cauzei ori calitatea părților. Una dintre cerințele esențiale pentru buna înfăptuire a justiției este încrederea deplină a justițiabilului în organele judiciare. Cauza de suspiciune poate privi individual pe unul sau mai mulți judecători sau în mod colectiv pe toți subiecții procesuali oficiali care lucrează în numele și pentru un organ judiciar penal.

Suspiciunea colectivă este îndreptată în mod indivizibil contra tuturor subiecților procesuali oficiali care îndeplinesc atribuțiile ce intră în competența funcțională a unui organ judiciar, așa încât aceasta se răsfrânge asupra capacității subiective a însuși organului judiciar respectiv. În situația unei suspiciuni colective, remediul procesual este strămutarea cauzei, cu efectul unei deplasări de competență teritorială a soluționării cauzei între instanțe de judecată de același grad.

Suspiciunea individuală este îndreptată personal față de un magistrat sau față de mai mulți magistrați, în acest ultim caz motivele putând fi similare sau diferite față de fiecare magistrat. În cazul suspiciunii individuale, mijlocul procedural îl constituie excepția de incompatibilitate care trebuie să fie invocată și analizată individual, în raport cu subiectul sau cu fiecare dintre subiecții procesuali oficiali a căror capacitate subiectivă este pusă la îndoială, sub raportul obiectivității sau imparțialității. Remediul este înlăturarea din proces, ca incompatibil, a judecătorului suspicionat, pe calea abținerii sau recuzării în cursul soluționării cauzei, iar după rămânerea definitivă a hotărârii, pe calea contestației în anulare.

Drept urmare, la momentul examinării cererii de strămutare, se analizează existența unei suspiciuni rezonabile colective, cu privire la imparțialitatea judecătorilor instanței.

Motivele temeinice care pot susține o cerere de strămutare sunt diferite de cele care constituie motiv de abținere sau de recuzare a unui judecător, fiind vorba despre atitudini sau comportamente care nu pot fi încadrate strict în niciunul din cazurile de recuzare, dar care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate, reflex al influenței exercitată de climatul în care se desfășoară procesul penal. În cazul strămutării, motivele nu privesc - personal - judecătorii, ci condițiile în care o instanță penală, în întregul ei, trebuie să judece o anumită cauză.

Raportat la aspectele ce preced, care stabilesc cadrul procesual în care poate fi soluționată o cerere de strămutare, Înalta Curte, verificând actele dosarului, consideră că nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., astfel că nu există motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei. Conform acestor prevederi legale, motivele temeinice care pot determina strămutarea unei cauze trebuie să se refere la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată din cauza împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

În speță, petenta A. a invocat fapte care, în opinia sa, indică lipsa de imparțialitate a judecătorilor, determinată de împrejurările cauzei și calitatea părților. Petenta a susținut că activitatea sa profesională, de executor judecătoresc, a făcut obiectul mai multor articole de presă care au propagat în spațiul public ideea exercitării atribuțiilor de serviciu cu rea credință și prin încălcarea legii, fiind și sancționată disciplinar în mai multe dosare soluționate de Curtea de Apel Alba Iulia. De asemenea, a arătat că în cadrul dosarului în care este cercetată în calitate de avocat, în cursul urmăririi penale, legalitatea și temeinicia măsurii preventive a fost analizată și soluționată tot de judecătorii din cadrul Curții de Apel Alba Iulia. În opinia petentei, toate aceste aspecte creează o bănuială legitimă asupra lipsei de imparțialitate a instanței.

Examinând cauza, Înalta Curte apreciază că la Curtea de apel Alba Iulia nu există un climat neprielnic sau defavorabil desfășurării normale a procesului penal privind petenta A., iar argumentele aduse de acesta în sprijinul cererii de strămutare nu justifică temerea sa în ceea ce privește lipsa de imparțialitate a instanței. Susținerile referitoare la modalitatea în care au fost soluționate alte dosare de către această instanță, respectiv acțiunile disciplinare formulate împotriva sa, în calitate de executor judecătoresc ori măsurile preventive în cadrul prezentului dosar în care a fost trimisă în judecată în calitate de inculpată, nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen.., deoarece vizează stric pronunțarea unei soluții care a nemulțumit-o, fără să fie indicate împrejurări de fapt care să probeze lipsa de imparțialitate a întregii instanțe.

Referitor la susținerea apărării că activitatea petentei în calitate de executor judecătoresc a fost mediatizată în presa locală, nu creează o suspiciune rezonabilă cu privire la parțialitatea judecătorilor, aceasta trebuind să rezulte din împrejurările de fapt sau de drept ale cauzei. Se apreciază că interesul manifestat de mass-media față de activitatea petentei nu relevă dușmănii locale la nivelul Curții de Apel Alba Iulia sau existența unui pericol de tulburare a ordinii publice, ci atestă preocuparea pentru informarea opiniei publice asupra aspectelor care caracterizează pricina.

Analizând argumentele invocate de petentă, dar și informațiile furnizate de către Curtea de Apel Alba Iulia, Înalta Curte apreciază că, fără a fi evidențiate aspecte din care să rezulte că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită, la nivelul acestei instanțe sunt asigurate condițiile necesare pentru normala și corecta soluționare a cauzei.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 74 C. proc. pen.., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen.., va obliga petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2025 al Curții de Apel Alba Iulia, secția penală.

Obligă petenta la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 iunie 2025.