ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 396/2025

Ședința publică din data de 07 octombrie 2025

Deliberând asupra cererii de strămutare de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală la data de 25.09.2025, sub nr. x/2025, petentul A., a solicitat strămutarea cauzei, întrucât a apreciat că există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor din apel este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părtilor.

Astfel, petentul a susținut că există suspiciuni rezonabile că judecarea cauzei ar putea fi afectată de mediatizarea excesivă. În acest sens a menționat că pe parcursul a mai bine de un an, înainte de fiecare termen de judecată apăreau în presa locală din Alba articole referitoare la acest caz, aspect care apoi era speculat de către parchet pentru a putea cere prelungirea arestului pe motiv că, în cazul în care ar fi pus în libertate, față de interesul opiniei publice pentru aceasta cauză, cetățenii ar avea un sentiment de inscuritate, cu toate că după menținerea măsurii interesul scădea surprinzător, până la următorul termen de judecată, ajungând astfel ca acesta să fie unul selectiv, dar folosit de către instanțe în motivarea menținerii măsurii arestului preventiv.

Petentul a considerat că, în momentul actul, presa încă face trimiteri la acest caz și consemnează aspecte care nu corespund realității.

Un alt motiv al cererii se referă la pedeapsa aplicată de prima instanță de judecată, de 29 ani si 4 luni închisoare, pedeapsă care prin cuantumul ei diluează prezumția de vinovăție și, astfel, ar fi afectată imparțialitatea judecătorilor instanței de apel.

În egală măsură, s-a solicitat să se aibă în vedere că acuzația a fost una care a impactat major atât comunitatea mică din orașul Cugir, unde locuiau familiile persoanelor vătămate, cât si comunitatea extinsă din județ și împrejurimi, marcată de gravitatea acuzațiilor printre care și aceea ca inculpatul și-ar fi violat și propriul copil sau, un alt exemplu ca ar fi violat o parte vătămata minoră în repetate rânduri, acuzația susținând un număr de 17 acte materiale.

În final, a precizat că are sentimentul că multe din afirmațiile făcute în sala de judecata echivalează cu antepronunțări, fiindu-i creat un sentiment de insecuritate, iar natura acuzațiilor ar putea sa îi atragă resentimente din partea instanței.

Cauza a fost repartizată aleatoriu Completului nr. 2, cu termen de judecată la data de 07.10.2025.

Prin informațiile transmise la dosarul cauzei de către Curtea de Apel Alba Iulia s-a arătat că nu a fost identificată vreo calitate specială a părților și nici împrejurări obiective care să sugereze existența și actualitatea unor relații conflictuale, precum și faptul că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că în presa locală au fost publicate aproximativ 5 articole vizând persoana inculpatului.

Cu ocazia dezbaterii cererii de strămutare, apărătorul ales al petentului nu a formulat critici suplimentare față de cele deja expuse în scris, arătând, în esență, că prezenta cerere este întemeiată față de mediatizarea excesivă, precum și față de relația de rudenie între inculpat și familia magistraților B., așa cum rezultă din înscrisurile încuviințate la termenul de judecată.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Înalta Curte apreciază că motivele invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare, respectiv cele care țin de împrejurări ale cauzei, în raport cu faptul că există o mediatizare excesivă a situației în ceea ce-l privește, a pedepsei aplicate de prima instanță, care ar înfrânge prezumția de nevinovăție, dar și în raport cu relația de rudenie pe care o are cu familia magistraților B., nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra imparțialității instanței chemate să soluționeze calea de atac a contestației în anulare.

Pentru a putea fi apte de a genera o suspiciune de parțialitate a judecătorilor Curții de Apel Alba Iulia, aspectele invocate de petent ar trebui să se coroboreze cu alte informații obiective, de natură a da naștere unor îndoieli rezonabile asupra imparțialității acestora.

Or, în contextul informațiilor transmise de Curtea de Apel Alba Iulia, conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen., și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să se coroboreze cu afirmațiile petentului, simpla susținere că instanța nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Pe de o parte, se invocă de către petent faptul că prin aplicarea pedepsei de către prima instanță, pe care o consideră excesivă, cu consecințe asupra încălcării prezumției nevinovăției, imparțialitatea judecătorilor ar fi afectată. Instanța supremă constată că acest motiv excedează prezentei analize, în care este chemată să verifice dacă prezenta cauză poate fi soluționată în condiții de imparțialitate de către Curtea de Apel Alba Iulia, atâta vreme cât individualizarea pedepsei ține exclusiv de soluționarea cauzei de către instanța de apel. Pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite cererea de strămutare, aceeași situație s-ar regăsi indiferent de instanța la care s-ar trimite spre soluționare cauza (pedeapsa aplicată de prima instanță neputând fi schimbată decât prin soluționarea apelurilor formulate în cauză). În egală măsură sunt avute în vedere și argumentele referitoare la gravitatea acuzațiilor aduse petentului, acestea neputând avea o înrâurire directă cu soluționarea prezentei strămutări.

Potrivit art. 72 alin. (3) C. proc. pen., la cererea de strămutare se anexează înscrisurile pe care aceasta se întemeiază. Din acest punct de vedere, Înalta Curte observă că petentul nu a anexat niciun înscris în susținerea celor afirmate în cererea de strămutare. Cu toate acestea, la termenul de judecată din data de 07.10.2025, instanța supremă a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de petent, respectiv două articole de presă - unul din care rezultă că acesta a fost trimis în judecată și altul în care se arătă că acesta a primit o pedeapsă imensă în rejudecare, precum și copie de pe declarația de abținere a doamnei B., judecător la Judecătoria Alba Iulia, cu referire la prezentul dosar.

Din punct de vedere al mediatizării excesive a cauzei, așa cum s-a susținut de către petent, Înalta Curte are în vedere atât informațiile transmise de către Curtea de Apel Alba Iulia, din care rezultă că au fost identificate un număr de 5 articole de presă referitoare la prezenta cauză, cât și înscrisurile încuviințate petentului, 2 articole de presă, din care rezultă informarea opiniei publice cu privire la stadiul procesual al dosarului, acestea neputând conduce la reținerea ca îndeplinite a condițiilor privind admiterea cererii de strămutare, nici din perspectiva împrejurărilor cauzei, dar nici din perspectiva unui pericol de tulburare a ordinii publice.

În ceea ce privește relațiile de rudenie pe care petentul le-ar avea cu familia magistraților B., se observă că aceștia nici măcar nu figurează ca judecători la Curtea de Apel Alba Iulia, ci la Tribunalul Alba, la secția I Civilă, prin urmare neputându-se susține că ar exista o suspiciune rezonabilă cu privire lipsa de imparțialitate a judecătorilor de la secția Penală a Curții de Apel Alba Iulia.

Referitor la susținerile petentului, în sensul că judecătorii Curții de Apel Alba Iulia, învestiți cu soluționarea cauzei, s-ar fi antepronunțat, pe lângă faptul că nu au fost aduse dovezi în acest sens, Înalta Curte subliniază că altul este remediul procedural la care trebuie să apeleze petentul.

Așadar, nici măcar la nivel de aparență nu se poate concluziona că imparțialitate judecătorilor ar fi afectată în vreun fel, argumentele prezentate de petent au un caracter general, încadrându-se doar la nivel formal în temeiurile prevăzute de art. 71 C. proc. pen., fiind vorba doar de considerații ipotetice, motiv pentru care se apreciază că ele nu conțin elemente de natură a indica o posibilă afectare a imparțialității judecătorilor instanței.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curții de Apel Alba Iulia.

Văzând și dispozițiile art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul parțial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, va rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curții de Apel Alba Iulia.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul, parțial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului și se plătește din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 07 octombrie 2025.