ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 252/2025

Ședința publică din data de 03 iunie 2025

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, petentul A. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Oradea, învederând, în esență, că, imparțialitatea judecătorilor acestei instanțe este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților.

În acest sens, petentul a arătat, pe de o parte, că soluția pronunțată de prima instanță este nemotivată și nelegală, iar de altă parte, că soluția este pronunțată sub efectul influenței exercitate de către un cerc de interese din zona orașului Tășnad asupra judecătorului cauzei prin intermediul numitului B., pe rețele de socializare, prin mesaje, prin care acesta denigra conduita procesuală a judecătorului cauzei.

Petentul a mai arătat că are calitatea de secretar în cadrul Primăriei orașului Tășnad, și mama sa, C., are calitatea de funcționar public în cadrul aceleiași instituții, iar aceste funcții pe care le-au exercitat și le exercită în continuare au determinat conflictul cu persoanele care sunt alături de D., între aceste persoane numărându-se și actualul primur al orașului Tășnad.

Așadar, pentru a se asigura un climat lipsit de tensiuni și adecvat judecării de o manieră echitabilă și imparțială a apelului, petentul a susținut că se impune strămutarea cauzei la o altă curte de apel.

Potrivit art. 72 alin. (6) C. proc. pen. au fost solicitate informații de la Curtea de Apel Oradea.

În informarea transmisă, Curtea de Apel Oradea, după ce a prezentat parcursul dosarului nr. x/2022, a arătat că motivele invocate de petent în susținerea cererii de strămutare nu pot conduce la concluzia că, în cauză, există presiuni asupra magistraților sau că imparțialitatea acestora ar putea fi afectată, neexistând suspiciuni care să poată fi considerate justificate obiectiv și care să poată pune sub semnul întrebării obiectivitatea judecătorilor.

Examinând cererea de strămutare, prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte constată următoarele:

Cauza a cărei strămutare se solicită are ca obiect soluționarea apelului declarat, printre alții, de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 62 din 07 martie 2025 pronunțată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. x/2022, prin care acesta a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de acces ilegal la un sistem informativ, prevăzută de art. 360 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., respectiv prin care s-a dispus încetarea procesului penal pentru comiterea infracțiunilor de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (2) C. pen., transfer neautorizat de date informatice, prevăzută de art. 364 C. pen. și șantaj, prevăzută de art. 207 alin. (2) C. pen., ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale.

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la o curte de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice.

Remediul procesual al strămutării se impune în situația în care, în desfășurarea normală a unui proces penal, există anumite împrejurări care generează o îndoială asupra obiectivității și imparțialității tuturor judecătorilor unei instanțe.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (cauza Piersack contra Belgiei, hotărârea din 01 octombrie 1982).

În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar mai ales din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța învestită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorilor, unele împrejurări sau fapte pot pune în discuție imparțialitatea acestora și justifică temerea celui interesat.

Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport cu împrejurările concrete ale cauzelor.

Verificând, în acest context, actele și lucrările dosarului, se constată că aspectele menționate în cuprinsul cererii formulate nu sunt de natură să demonstreze că imparțialitatea judecătorilor de la instanța pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2022 ar fi afectată datorită împrejurărilor cauzei ori calității părților, nefiind invocate și nici identificate date ori informații apte să pună sub semnul îndoielii asigurarea de către toți magistrații Curții de Apel Oradea a dreptului petentului de a i se analiza solicitările de o instanță independentă și imparțială.

Astfel, susținerile petentului referitoare la nelegalitatea sentinței pronunțate de Tribunalul Satu Mare, nu se regăsesc printre cele avute în vedere de art. 71 C. proc. pen. ca posibile temeiuri pentru strămutarea unui dosar, ci constituie apărări de fond care nu pot forma obiectul analizei în această procedură, în cadrul cererii de strămutare Înalta Curte neputând cenzura legalitatea soluțiilor dispuse de judecători în cursul procesului.

De asemenea, nici aspectele invocate cu privire la influența numitului D. asupra judecătorului fondului nu pot fi analizate din perspectiva art. 71 C. proc. pen., întrucât nu vizează judecătorii din cadrul Curții de Apel Oradea, iar petentul nu a invocat existența vreunei legături între persoana anterior menționată și afectarea imparțialității judecătorilor instanței pe rolul căreia se află dosarul a cărui strămutare se solicită.

Aceeași este situația și cu privire la susținerile petentului referitoare la împrejurarea că au fost soluționate nefavorabil cererile de probe și i s-a pus în vedere că va fi amendat, acestea neputând constitui un argument suficient pentru a aprecia că judecătorii curții de apel nu sunt obiectivi și imparțiali în soluționarea cauzei, cu atât mai mult cu cât majoritatea argumentelor invocate vizează, în realitate, judecătorii învestiți cu soluționarea cauzei. Or, lipsa de imparțialitate a unora dintre judecătorii curții de apel pune în evidență caracterul individual al incompatibilității invocate, împrejurare ce nu este specifică unei cereri de strămutare, pentru rezolvarea eventualelor suspiciuni de incompatibilitate privind judecătorii cauzei petentul având posibilitatea să uzeze de alte mijloace puse la dispoziție de C. proc. pen.

Or, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen., atâta timp cât nu au fost invocate și nici identificate elemente obiective care să genereze suspiciuni asupra imparțialității tuturor magistraților Curții de Apel Oradea, împrejurările învederate de petent, astfel cum au fost expuse în cuprinsul cererii și susținute cu prilejul dezbaterilor, nu pot conduce la admiterea cererii de strămutare.

Ca atare, Înalta Curte, în raport cu prevederile art. 71 C. proc. pen., analizând împrejurările, calitatea părților și obiectul cauzei a cărei strămutare se cere, constată că nu rezultă bănuieli rezonabile care ar putea pune sub semnul îndoielii imparțialitatea și obiectivitatea judecătorilor Curții de Apel Oradea, care să conducă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, în sensul dispozițiilor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, cererea petentului nefiind justificată.

Drept urmare, conform art. 74 C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, cererea de strămutare formulată de petent. Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., față de culpa sa procesuală, petentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2022 al Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă petentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03 iunie 2025.