ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

29.05.2025

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 29 mai 2025

Deliberând asupra conflictului de competență care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov la data de 20.02.2025, sub nr. x/2025, petentul A. a formulat cerere de contopire a pedepselor și contestație la executare împotriva mandatului de executare a pedepsei pe care o execută, solicitând instanței aplicarea legii penale mai favorabile cu ocazia contopirii pedepselor, urmând ca în final să se constate că sunt incidente dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.. privind existenta unui caz de stingere a executării pedepsei.

În motivare, petentul a arătat că mandatul de executare a pedepsei a fost emis în baza sentinței penale nr. 59F/21.12.2022 a Curții de Apel Brasov, pronunțată în dosarul penal nr. x/2022, prin care s-a dispus recunoașterea hotărârilor de condamnare pronunțate împotriva acestuia în Italia, precum și transferul acestuia în România, în vederea continuării executării pedepsei într-un penitenciar din România. În continuare, a arătat că deși documentele comunicate din Italia arată că pedeapsa rezultantă de 20 de ani și o zi (6992 zile) este rezultată în urma cumulării pedepselor pronunțate, pe numele acestuia nu este pronunțată nicio sentință de contopire a pedepselor, motiv pentru care s-a apreciat că se impune contopirea acestora în cadrul procedurii prevăzute de art. 585 C. proc. pen.., cu aplicarea art. 5 din C. pen. privind legea penală mai favorabilă. În susținerea cererii, a arătat că în România nu este aplicabil cumulul aritmetic al pedepselor, iar persoana transferată, odată ce i s-au recunoscut pedepsele aplicate pe teritoriul altui stat, are dreptul de a beneficia de dispozițiile incidente din C. pen. și C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, petentul a solicitat contopirea celor 7 pedepse aplicate acestuia, în conformitate cu prevederile art. 33 și art. 34 alin. (1) lit. b) din C. pen. din 1969, urmând să fie aplicată pedeapsa cea mai grea, de 7 ani și 4 luni închisoare, fără aplicarea unui spor, având în vedere vechimea săvârșirii faptei și împrejurarea că petentul a executat mai bine de 10 ani de detenție.

Prin sentința penală nr. 18/f/24.03.2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025, Curtea de Apel Brașov a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulate de petentul condamnat A., deținut în Penitenciarul Rahova, în favoarea Tribunalului București.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Brașov a reținut că solicitarea formulată de petent nu se circumscrie prevederilor art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., având în vedere că acesta nu a invocat o nelămurire cu privire la hotărârea care se execută. Din argumentele expuse în cerere a rezultat că petentul a înțeles că, prin hotărârea de recunoaștere, Curtea de Apel a reținut că pedepsele aplicate acestuia au fost contopite prin ordonanța N SIEP 96/2021, emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Fermo, corectată la data de 03.05.2022, însă a considerat această concluzie ca fiind eronată. Petentul a susținut că pedepsele au fost cumulate aritmetic și a apreciat că, în urma recunoașterii pedepselor pronunțate pe teritoriul altui stat, îi revine dreptul de a beneficia de dispozițiile din legislația națională privind tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni, cumulul aritmetic al pedepselor nefiind aplicabil în România.

Față de aceste împrejurări, Curtea de Apel Brașov a reținut că instanța competentă să dispună asupra cererii formulate de petent este instanța competentă material să judece infracțiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate, în a cărei circumscripție se află locul de deținere al condamnatului, respectiv Tribunalul București.

Prin sentința penală nr. 505/29.04.2025, pronunțată în dosarul nr. x/2025, Tribunalul București, secția I penală, în temeiul art. 47 alin. (1) și art. 50 C. proc. pen.. rap. la art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II a C. proc. pen., a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocate din oficiu.

A declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de petentul condamnat A., CNP x (în prezent deținut în Penitenciarul Mărgineni), în favoarea Curții de Apel Brașov.

În baza art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., a constatat intervenit conflictul negativ de competență între Tribunalul București, secția I Penală si Curtea de Apel Brașov, secția penală și a trimis cauza instanței superioare comune în vederea soluționării conflictului negativ de competență, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală.

Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul București, având în vedere actele si lucrările dosarului, a reținut faptul că prin sentința penală nr. 59F/21.12.2022 a Curții de Apel Brasov, pronunțată în dosarul penal nr. x/2022, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28.05.2023, au fost recunoscute, în mod parțial, șapte hotărâri judecătorești și ordonanța N SIEP 96/2021, emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Fermo, corectată la data de 03.05.2022, prin care au fost contopite pedepsele aplicate prin aceste hotărâri judecătorești în pedeapsa de 6992 de zile închisoare (20 de ani și o zi), aplicată persoanei condamnate A., fiind emis mandatul de executare nr. x din 29.05.2023, în baza căruia petentul A. a fost transferat din Italia la data de 20.01.2025 și predat unei escorte din cadrul Penitenciarului Rahova, în vederea continuării executării pedepsei .

La termenul de judecată din data de 17.04.2025, tribunalul a recalificat cererea petentului condamnat ca fiind contestație la executare întemeiată pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen. prin raportare la obiectul cererii acestuia, și anume, adaptarea pedepsei în sensul aplicării dispozițiilor privind concursul de infracțiuni în conformitate cu prevederile C. pen.

S-a reținut că, potrivit art. 585 alin. (1) C. proc. pen..:

"Pedeapsa pronunțată poate fi modificată, dacă la punerea în executare a hotărârii sau în cursul executării pedepsei se constată, în baza unei alte hotărâri definitive, existența vreuneia dintre următoarele situații: a) concursul de infracțiuni; b) recidiva; c) pluralitatea intermediară; d) acte care intră în conținutul aceleiași infracțiuni." Ca atare, norma juridică purtând denumirea marginală "alte modificări de pedepse" vizează situațiile în care față de aceeași persoană au fost pronunțate două sau mai multe hotărâri de condamnare pentru infracțiuni pentru care legea penală prevede un anumit tratament sancționator, care însă nu a putut fi aplicat în contextul în care infracțiunile au făcut obiectul de judecată al unor cauze distincte, premisă ce nu se regăsește în cauza de față.

Tribunalul a constatat că pedeapsa rezultantă, în a cărei executare se află persoana condamnată, a fost stabilită în urma contopirii pedepselor aplicate prin hotărârile judecătorești distincte care au fost recunoscute de instanța română prin sentința penală nr. 59F/21.12.2022 a Curții de Apel Brașov. Prin urmare, în această situație, revine instanței sesizate cu cererea de transfer să verifice natura și durata pedepsei aplicate. Astfel, art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004 statuează că:

"Instanța examinează hotărârea judecătorească străină, verifică lucrările dosarului și, în baza celor constatate, pronunță una din următoarele soluții: (...) b) în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanța străină nu corespunde cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracțiuni similare, adaptează, prin sentință, pedeapsa aplicată de instanța statului emitent, potrivit alin. (8) și (9)."

A arătat că, astfel cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție prin încheierea nr. 264 din 10 iulie 2020, "în conformitate cu dispozițiile art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004, eventuala adaptare a pedepsei aplicate de statul emitent, atunci când durata acesteia depășește limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeași infracțiune sau limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română ori atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracțiuni depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracțiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română, este de competența exclusivă a instanței învestite cu soluționarea recunoașterii.,,

Pentru aceste considerente, Tribunalul București a considerat faptul că solicitarea petentului constituie o contestație la executare întemeiata pe dispozițiile art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II A C. proc. pen. (respectiv împiedicare la executare) și competenta aparține instanței care a pronunțat hotărârea care se execută, respectiv Curții de Apel Brașov.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen.., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Brașov, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen.., va trimite dosarul acestei instanțe.

Înalta Curte reține că, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen.., contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

Înalta Curte notează că obiectul cauzei cu privire la care cele două instanțe se află în conflict negativ de competență îl constituie contestația la executare formulată de contestatorul condamnat în temeiul art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. proc. pen.., obiectul contestației vizând o eventuală împiedicare la executare cu privire la sentința penală nr. 59F/21.12.2022 a Curții de Apel Brasov, pronunțată în dosarul penal nr. x/2022, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28.05.2023.

Se reține că, prin sentința penală nr. 59F/21.12.2022 a Curții de Apel Brasov, pronunțată în dosarul penal nr. x/2022, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28.05.2023, au fost recunoscute, în mod parțial, șapte hotărâri judecătorești și ordonanța N SIEP 96/2021, emisă de Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Ordinar din Fermo, corectată la data de 03.05.2022, prin care au fost contopite pedepsele aplicate prin aceste hotărâri judecătorești în pedeapsa de 6992 de zile închisoare (20 de ani și o zi), aplicată persoanei condamnate A..

Înalta Curte constată că, potrivit dispozițiilor art. 166 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată:

De asemenea, constată că, în conformitate cu dispozițiile art. 166 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 302/2004, republicată, o eventuală adaptare a pedepsei aplicate de statul emitent este de competența instanței care a recunoscut hotărârile judecătorești străine.

Potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen.., în cazul prevăzut de art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.., competența materială de soluționare a contestației la executare revine instanței care a pronunțat hotărârea care se execută; cum instanța care a pronunțat hotărârea care se execută, prin care au fost recunoscute hotărârile judecătorești străine, este Curtea de Apel Brașov, Înalta Curte va stabili în favoarea acestei instanțe competența de soluționare a cauzei care face obiectul conflictului negativ de competență.

Față de aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe petentul A., în favoarea Curții de Apel Brașov, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen.., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 377 RON, va rămâne în sarcina statului.