ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 241/2025

Ședința publică din data de 27 mai 2025

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de strămutare formulată la data de 12.08.2024, în temeiul dispozițiilor art. 71 și următoarele C. proc. pen., petentul A. a solicitat strămutarea cauzei ce face obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș, la o altă instanță egală în grad, pentru motive de suspiciune rezonabilă în sensul că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei și calității părților, ceea ce rezultă în mod clar din modul de soluționare al cauzei, făcând în acest sens un rezumat al dezbaterilor și arătând că, în această perioadă a trecut printr-o perioadă pregnantă de mustrare de conștiință și plină cu greutatea analizei și acceptării faptelor săvârșite și de asemenea a primit represiunea pentru faptele sale și, totodată, sancțiunea pentru acestea, a simțit în mod constant remușcare și repulsie față de cele săvârșite, putând să garanteze că nu va mai putea săvârșiivreodată cu intenție vreo faptă de natură penală.

Mai arată că faptele săvârșite în trecut au căpătat o largă notorietate în spațiul public al municipiului Târgu Mureș, nefiind încă șterse cu buretele deși a trecut o perioadă de aproape 10 ani de zile și deși de atunci și până în prezent nu a mai săvârșit nicio faptă de natură penală, întrucât a fost conștient că o nouă greșeală i-ar îngreuna foarte mult situația juridică, fiind limpede faptul că trecutul său infracțional a avut un cuvânt important de spus în prezentul dosar în care s-a ajuns din nou la o soluție de condamnare, deși de această dată nu exista absolut niciun motiv care să conducă la o asemenea soluție, respectiv nu exista nicio probă clară și certă prin care să se dovedească vinovăția sa.

A apreciat că există suspiciunea temeinică și rezonabilă că nici magistrații Curții de Apel Târgu Mureș nu ar putea să realizeze o abstractizare desăvârșită atât de calitatea părților din acest dosar, cât și de informațiile abundente mediatizate în presă, existând o bănuială legitimă în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor.

Totodată, a arătat că cererea de strămutare poate fi motivată de circumstanțele procesului ori relațiile locale, atunci când procesul este de notorietate pe plan local și există motive serioase să se creadă că judecătorii instanței nu pot fi imparțiali.

Petentul a subliniat că nu are dubii cu privire la preocuparea fiecărui magistrat din cadrul Curții de Apel Târgu Mureș să realizeze actele de justiție în mod just și legal, fiind convins că fiecare dorește să își adopte in concreto o conduită echidistantă și imparțială. Insă, în același timp are convingerea că informațiile apărute, articolele de presă, comentariile pe mijloacele de socializare și-au pus o anumită amprentă pe numele său, care generează imposibilitatea asigurării unei judecăți imparțiale de către o instanță de judecată din municipiul Târgu Mureș, planând în continuare suspiciunea cu privire la subzistența acestei imparțialități.

Prin informațiile transmise, Curtea de apel Târgu Mureș a arătat, în esență, că motivele invocate nu se încadrează în condițiile prevăzute de art. 72 și urm. C. proc. pen., sunt cu caracter de generalitate care nu au la bază un suport probator adecvat acestea neconstituind temei de strămutare.

Analizând cererea de strămutare formulată de petentul A., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 71 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție "strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice."

Strămutarea este, prin urmare, un remediu procesual prin intermediul căruia, în mod excepțional, judecarea unei anumite cauze penale este luată din competența unei instanțe și dată spre soluționare unei alte instanțe din aceeași categorie și de același grad, în vederea înlăturării oricărei suspiciuni asupra lipsei de obiectivitate și imparțialitate a tuturor judecătorilor ce o compun.

Referindu-se la conceptul de imparțialitate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că aceasta se definește prin "absența prejudecăților sau a părerilor preconcepute". În acest context, s-a decis că imparțialitatea trebuie apreciată atât din punct de vedere subiectiv, luându-se în considerare convingerile sau interesele personale ale unui anume judecător într-un anume caz, cât și potrivit unui test obiectiv, care stabilește dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a exclude vreo îndoială motivată din acest punct de vedere (Cazul Piersackvs Belgia).

Demersul obiectiv a fost explicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că ceea ce trebuie asigurat este încrederea pe care, într-o societate democratică, instanțele trebuie să o inspire publicului (B.). În aplicarea acestui test, opinia părții în cauză cu privire la imparțialitatea instanței este importantă, dar nu decisivă. Imparțialitatea obiectivă constă "în a pune problema dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite fapte verificabile justifică suspectarea imparțialității acestuia din urmă." (Cazul Hauschildt vs Danemarca).

Examinând, în aceste coordonate de principiu, împrejurările invocate în speță drept temeiuri ale cererii de strămutare - existența unei suspiciuni rezonabile că imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Târgu Mureș, instanță pe rolul căreia se află dosarul nr. x/2023, este afectată ca urmare a împrejurărilor cauzei constând în modalitatea în care judecătorii au instrumentat și soluționat cauza, cu referire la probatoriul administrat în cauză și soluția de condamnare dispusă de către instanța de fond, Înalta Curte constată că acestea nu sunt susținute de elemente obiective, care să genereze suspiciuni temeinice asupra obiectivității instanței.

În ceea ce privește modul de soluționare a dosarului în care petentul A. este parte, inclusiv considerentele ce fundamentează soluțiile pronunțate de magistrați și care stau la baza nemulțumirii acestuia, se constată că acestea nu pot constitui temei pentru reținerea vreunei suspiciuni cu privire la imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Târgu Mureș și nu sunt apte a susține eo ipso temerea că judecătorii nu vor da dovadă de imparțialitate, atât din punct de vedere subiectiv, cât și obiectiv, în soluționarea cauzei pendinte.

Raportat la conținutul lor concret, dar și la istoricul cauzei obiect al cererii de strămutare, redat în cuprinsul referatului de informații transmis de Curtea de Apel Târgu Mureș, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu aduc în discuție bănuieli cu privire la obiectivitatea judecătorilor instanței învestită cu soluționarea cauzei petentului.

Ca urmare, în lipsa unor informații verificabile vizând pretinsa afectare a obiectivității tuturor judecătorilor Curții de Apel Târgu Mureș, aspectele punctuale invocate de petent nu susțin în mod rezonabil o suspiciune cu privire la imparțialitatea acestora.

Motivele temeinice care pot fundamenta strămutarea vizează atitudini sau comportamente care vădesc existența unei lipse de obiectivitate și imparțialitate a judecătorilor învestiți cu judecarea cauzei obiect al cererii de strămutare, reflex al influenței exercitate de climatul în care se desfășoară procesul penal.

Pentru a justifica admiterea cererii de strămutare, astfel de conduite trebuie să rezulte din date obiective verificabile, care să permită, în mod rezonabil, decelarea măsurii în care ele sunt rezultatul anumitor împrejurări ale cauzei.

În acest sens, Înalta Curte reține că, supunând controlului de constituționalitate a posteriori dispozițiile art. 71 C. proc. pen., Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 438/2016 (publicată în M.Of., Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016) a statuat că în cazul strămutării unei cauze penale, suspiciunea rezonabilă presupune existența unor date sau informații referitoare la împrejurările cauzei sau la calitatea părților, de natură să convingă un observator obiectiv și imparțial că imparțialitatea judecătorilor este afectată.

Ca urmare, simpla părere sau supoziție a petentului A. că anumite împrejurări preexistente pot determina o judecată părtinitoare a cauzei obiect al cererii de strămutare, chiar dacă este susținută de bună-credință, nu poate fi confundată cu suspiciunea rezonabilă justificată obiectiv, aceasta din urmă trebuind să se bazeze pe fapte sau împrejurări verificabile.

În caz contrar, suspiciunea exprimată cu privire la imparțialitatea judecătorilor curții de apel are, în realitate, valoarea unei simple alegații, ce nu este confirmată de un minimum de date obiective care să susțină o atare temere și să legitimeze eventuala strămutare a cauzei.

Pentru considerentele prezentate, în contextul informațiilor transmise conform art. 72 alin. (6) C. proc. pen. și în lipsa altor împrejurări de fapt verificabile, care să coroboreze afirmațiile petentului, simpla susținere că judecătorii Curții de Apel Târgu Mureș nu ar putea da dovadă de obiectivitate și imparțialitate în soluționarea cauzei de strămutat nu poate constitui un motiv temeinic de strămutare.

Față de considerentele expuse anterior, în baza art. 74 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului penal nr. x/2023 al Curții de Apel Târgu Mureș.

Obligă petentul la plata sumei de 300 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 mai 2025.